380 matches
-
metale la temperaturi extrem de scăzute necesare pentru superconductivitatea acestora, cum ar fi magneți supraconductori, pentru imagistică de rezonanță magnetică. Large Hadron Collider de la CERN folosește 96 de tone de heliu lichid pentru a menține o temperatură la 1,9 grade Kelvin Heliul la temperaturi joase este, de asemenea, utilizat în criogenie. Sub formă de gaz, este frecvent utilizat pentru cromatografia gazelor. Rata de scurgere de nave industriale (de obicei camere de vid și rezervoare criogenice) este măsurată cu ajutorul heliului din cauza diametrului
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
sunt similare celor pentru heliul lichid; temperatura să foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca incendii dacă nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și 10 kelvini trebuiesc manipulate întocmai că cele ce conțin heliu lichid din cauza expansiunii termice rapide și semnificative care se produce la mai puțin de 10 K, cănd heliul gazos este încălzit la temperatura camerei.
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
-lea a adus un progres rapid în domeniul științei electrice, dar sfârșitul aceluiași secol a adus și cel mai mare progres în ingineria electrică. Prin oameni ca Alexander Graham Bell, , Thomas Edison, , Oliver Heaviside, Ányos Jedlik, William Thomson baron de Kelvin, , Werner von Siemens, Joseph Swan, Nikola Tesla și , electricitatea s-a transformat dintr-o curiozitate științifică într-un instrument esențial pentru viața modernă, devenind o forță motrice a celei de . În 1887, Heinrich Hertz a descoperit că electrozii iluminați cu
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
câmpului unei forțe tari. Chiar și așa, ea este mai puternică decât gravitația pe distanțe scurte. A fost dezvoltată și o teorie a interacțiunii electroslabe, care arată că forțele electromagnetice și forța slabă sunt identice la temperaturi de aproximativ 10 Kelvin. Asemenea temperaturi au fost testate în acceleratoarele moderne de particule și arată starea universului în primele momente ale Big Bangului. Unele forțe sunt consecințe ale forțelor fundamentale, dar au nevoie de modele idealizate pentru a fi înțelese în profunzime și
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
liberi, absorbind energie, în timp ce electronii și protonii fuzionează prin captură de electroni, producând neutroni și neutrini electronici care părăsesc steaua. Într-o supernovă de tip II, miezul de neutroni nou format are o temperatură inițială de aproximativ 100 miliarde de kelvini (100 GK); de 6000 de ori mai mare ca temperatura centrului Soarelui. Mare parte din această energie termică trebuie eliberată pentru a se forma o stea neutronică stabilă, și aceasta se realizează printr-o nouă eliberare de neutrini. Acești neutrini
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
substanțe tranziția de fază are loc într-un anumit interval de temperatură, aceasta este deseori descrisă ca interval de topire. Transformarea unităților de măsură (K în C) t = T - 273,15 t: temperatura Celsius, grade Celsius ( C) T: temperatura termodinamică, kelvin (K) 1.3 SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință de fiecare dată când se studiază o substanță nouă. Acestea trebuie să servească în special la verificarea periodică a acurateței metodei și să permită comparația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1 Torr (unitățile "mmHg" și "Torr" nu sunt permise) 1 atm = atmosferă standard = 101325 Pa (unitatea "atm" nu este permisă) Temperatura (unități: K) t = T - 273,15 t = temperatura Celsius, exprimată în grade Celsius (C) T = temperatura termodinamică, exprimată în kelvini (K) 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință în toate cazurile în care se studiază o nouă substanță. Acestea trebuie în special să servească la etalonarea periodică a metodei și la comparația cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
a lungul timpului, împreună cu factorii lor de conversie sunt: 1 Torr (= 1 mmHg) = 1,333 x 102 Pa 1 atmosferă = 1,013 x 105 Pa 1 bar = 105 Pa Unitatea de măsură folosită în Sistemul Internațional (SI) pentru temperatură este kelvinul (K). Constanta molară universală a gazelor R este 8,314 J/mol-1K-1. Presiunea de vapori ca funcție de temperatură este descrisă de ecuația lui Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
exprimă constanta de viteză ca funcție de temperatură. Se extrapolează valoarea constantei de viteză care nu a putut fi determinată direct din dreapta care reprezintă logaritmul constantei de viteză determinate la temperatura corespunzătoare ca funcție de inversul acestei temperaturi exprimată ca temperatură absolută (kelvini). 1.5. CRITERII DE CALITATE În referința bibliografică (2) se consemnează că măsurătorile constantelor de viteză de hidroliză pe 13 clase de structuri organice pot fi de mare precizie. Repetabilitatea depinde în special posibilitatea de a ține sub control pH
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
masă 133 al cesiului. Amperul (A): Intensitatea curentului electric constant care străbate doi conductori rectilinii, paraleli, de lungime infinită și de secțiune circulară neglijabilă, situați în vid la distanta de 1 m, care produce o forță de 2·10-7 N. Kelvinul (K): Fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei. Candela (cd): Intensitatea luminoasă emisă în direcția normalei, la temperatura de solidificare a platinei și presiune atmosferica normala, de către suprafața unui radiator integral (corp negru) cu aria
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
cu o grandioasă Catedrală gotică (secolele XIII-XV), cu bolți în ogivă, coloane înalte, basoreliefurilor biblice, cu nimic mai prejos de a altor edificii de epocă. Un alt obiectiv de prestigiu este vechea Universita-tea din Glasgow (1453), situată în zona Parcului Kelvin Grave, cu numeroase amfiteatre, laboratoare, săli de festivități, biblioteci dominate de miile de volume de lucrări de specialitate. Deși este perioada de vacanță, forfota tinerilor continuă pe lungile coridoare, în biblioteci, mai ales a celor înscriși la cursuri postuniversitare, masterat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
V" la unul mai mic "V" se încălzește; lăsat pe urmă să se dilate liber la volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm în ce sens formularea lui Kelvin(-Planck) a principiului al doilea este echivalentă cu cea a lui Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net asupra exteriorului schimbând căldură cu un singur rezervor
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm în ce sens formularea lui Kelvin(-Planck) a principiului al doilea este echivalentă cu cea a lui Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net asupra exteriorului schimbând căldură cu un singur rezervor". Cu alte cuvinte, folosind convenția "L" ≥ 0 dacă se efectuează lucru mecanic "asupra" sistemului și "Q
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
convenția "L" ≥ 0 dacă se efectuează lucru mecanic "asupra" sistemului și "Q" ≥ 0 este căldura "preluată" de la un rezervor astfel că intr-un proces ciclic "L + Q" = 0 este posibilă numai alternativa "Q" ≤ 0, "L" ≥ 0. Arătăm că formularea lui Kelvin implică pe aceea a lui Carathéodory: fie "(x, ..., x)" valori date ale paramatrilor geometrici și considerăm energia internă ca parametru de-a lungul liniei paralele cu axa "x"; fie două puncte A, B pe această linie cărora le corespund valorile
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
U"; punându-l în contact cu un rezervor de temperatură mai înaltă, putem ridica energia internă până la "U", păstrând parametrii geometrici ficși, deci fără a executa lucru mecanic. Cantitatea de căldură "Q = U - U > 0" este preluată de către sistem. După Kelvin este imposibil să ne întoarcem în starea "(U, x ... x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic trebuie să fie negativ, (efectuat de "către" sistem), ceea ce nu se poate. Deducem că toate punctele cu "U < U" nu
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura între electronvolt și kelvin, unitatea fundamentală în SI pentru temperatură, este dată de relația Astfel, o temperatură de 1 eV reprezintă, aproximativ, 11000 K. Plasmele de laborator, în general, nu ajung la echilibru termodinamic complet sau total (ETT), atunci când toate temperaturile din plasmă sunt
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
imaginară, inteligentă, de dimensiuni moleculare, care își permite să încalce principiul al doilea al termodinamicii. A fost imaginat de James Clerk Maxwell În cartea sa "Theory of Heat" („Teoria Căldurii”). Denumirea de „demon” a fost introdusă de William Thomson, lord Kelvin, pentru a reda caracterul provocator și supranatural al activității acestei ființe imaginare. Problemele teoretice ridicate de „demon” se bucură în prezent de atenție (o colecție a articolelor importante și o introducere amănunțită se găsesc în Ref.1) Una din formulările
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
din geometria diferențială este o afirmație despre integrarea formelor diferențiale care generalizează câteva teoreme din calculul vectorial. Își trage numele de la Sir George Gabriel Stokes (1819-1903), deși primul care a enunțat această teoremă a fost William Thomson (Lord Kelvin) și apare într-o scrisoare a acestuia către Stokes. Teorema a fost numită după Stokes din cauza obiceiului acestuia de a o include în examenele pentru premiul Cambridge. În 1854, a cerut studenților săi să demonstreze această teoremă la un examen
Teorema lui Stokes () [Corola-website/Science/309985_a_311314]
-
infraroșie este un tip de radiație electromagnetică că și undele radio, radiația ultavioleta, razele X sau microundele. Lumină infraroșie aparține spectrului electromagnetic, fiind invizibilă ochiului uman însă oamenii o pot simți că și căldura. Orice cu temperatură de peste 5 grade Kelvin (-450 de grade Fahrenheit sau -268 de grade Celsius) emite radiație infraroșie. Conform Agenției de Protecție a Mediului, un simpu bec convertește 10% din energia electrică în lumina vizibilă și 90% în radiație infraroșie. Radiația infraroșie începe la marginea vizibilă
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
1mm. Această limită de lungime de undă corespunde frecventei cuprinse între 430 THz până la 300GHz, la limita inferioară a acestui spectru se află porțiunea de început a microundelor. Infraroșu natural Lumina soarelui cu tempertatura efectivă de 5,780 de grade Kelvin, este compusă din radiație termică ce este mai mult de jumătate radiație infraroșie. La amiază lumina soarelui produce o iradiere de 1 kilowat pe metrul pătrat la nivelul mării. Din această energie 527 de wați este radiație infraroșie, 455 de
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură fundamentale. Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907). Unitatea și scara „kelvin” este definită, conform convențiilor
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]
-
mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură fundamentale. Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907). Unitatea și scara „kelvin” este definită, conform convențiilor internaționale, prin două puncte: zero absolut și punctul triplu al apei. De asemenea, această definiție leagă exact scara Kelvin de scara
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]
-
formă de căldură. Unitatea de măsură a scării este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură fundamentale. Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907). Unitatea și scara „kelvin” este definită, conform convențiilor internaționale, prin două puncte: zero absolut și punctul triplu al apei. De asemenea, această definiție leagă exact scara Kelvin de scara Celsius. Zero absolut — temperatura față de care nimic nu poate fi
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]
-
măsură a scării este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură fundamentale. Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907). Unitatea și scara „kelvin” este definită, conform convențiilor internaționale, prin două puncte: zero absolut și punctul triplu al apei. De asemenea, această definiție leagă exact scara Kelvin de scara Celsius. Zero absolut — temperatura față de care nimic nu poate fi mai rece și la care
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]
-
fundamentale. Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907). Unitatea și scara „kelvin” este definită, conform convențiilor internaționale, prin două puncte: zero absolut și punctul triplu al apei. De asemenea, această definiție leagă exact scara Kelvin de scara Celsius. Zero absolut — temperatura față de care nimic nu poate fi mai rece și la care în substanță nu mai există energie sub formă de energie interna — este definită ca fiind exact 0 K "și" −273,15 °C. Punctul
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]