675 matches
-
partid,adică de poziția de slugă a regimului cu atât o duceai mai bine. "Tovarășii" avea la dispoziție gospodării de partid, ferme agricole și magazine speciale unde se găsea salam,pâine la discreție și de sărbători se putea cumpăra ,,un kil" de portocale. Dacă doreau ceva dintr-un magazin obișnuit intrau prin spate,arătau legitimația de securist sau comunist și obțineau ceea ce doreau. Poporul muncitor nu beneficia de așa ceva. Pentru a putea cumpăra ceva de mâncare își rezervau timp pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca să le fac o bucurie de Crăciun, și un nepot al nevestei mele, care a făcut o amărâtă de școala de partid unde-i învață minciuni pe care le știe toată lumea, se duce la cantina partidului și iese cu un kil de portocale fluierând... E băiat de treabă în felul lui, mai aduce o ciocolată chinezească și la copiii mei, dar nu despre asta e vorba... (S1) Structura „disproporționată” (în raport cu întregul social) a rândurilor de așteptare este echivalentă cu existența magazinelor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rândul lui, lovit, umplut de sânge, iar isteria i s-a transformat în epilepsie. Eram atunci chiar în mijlocul cozii, panicat, nu știam cum să scap, norocul meu a fost că mulțimea m-a împins către tejghea, unde am „prins” două kile de carne cu os, dar am prins - a fost un triumf...) Populația cozilor era amestecată. Structura de rezistență o formau pensionarii, care făceau de „permanență”. Bârfeau, vorbeau continuu despre boli, excreții și organe interne, despre moarte și sfârșitul lumii. Babele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membrii familiei, oameni răsăriți din alte părți - „acum ori niciodată” - și pe lângă ei se fofilau alții. În disperare de cauză, abia apucai să întinzi o bancnotă unui vecin sau prieten binevoitor și mai bine plasat, ca să-ți cumpere el un kil de carne, portocale sau unt. Dacă vânzătoarele te simpatizau, aveai șanse să prinzi ceva mai bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați, resentimentari, schimonosiți de invidie, unii ar fi fost în stare să te toarne pentru un kil de carne în plus sau pentru că erai mai „altfel”. Nu am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe atunci: se stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se poate de interesanta, că s-a născut tocmai în Polonia, așa mi-a povestit el, odată pe când era în vizită la mine. GRETE: Te-a vizitat Wottila, pe tine? ERNA: Bineînțeles, mi-a adus chiar și flori și un kil de carne de gulaș. MARIEDL: Wottila e un om foarte cucernic. Credința lui Wottila e foarte tare. GRETE: Erna, Erna, ar putea să fie omul potrivit pentru tine, chiar dacă e polonez. Că nu fumează de loc și nici nu pune
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu e... ca un cimitir de mașini... ca o mașină moartă care a fost odată o mașină faină... e pur și simplu ceva... ceva acolo, și e nimic. Oamenii se sprijină de ceva și nu știu că au zece mii de kile greutate... așa că se năruie totul... și acolo e un om mort... dar nu poți să te uiți la el, că din oamenii stricați, nu se vede decât un nor de praf, care se ridică încet, un pic de rahat plutitor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Moțurile legate ale cozii Căpățâni cusute Și un copil mort Cu o însemnătate târziu roșcată Omorâm ceea ce avem nevoie COMPOZITORUL (pune mâinile pe umerii idiotului): Epilog cu zgomot de gunoi O bășină saturată Un Isus de o sută douăzeci de kile gata de luptă Și încă unul la fiecare zi rotundă Vin și cântă, mor un pic Ne învață pe noi restul muzicii universale Ne învață să crăpăm un pic PIANISTA (îngenunchează pe masă): SĂ ÎNVĂȚĂM MUZICA SĂ ÎNVĂȚĂM ALIMENTELE SĂ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sunt factorii care au stimulat interesul pentru ocupația de cultivatori ai pământului județului (vezi și Monitorul din 28 martie 1864). În ce privește Fălciul, statistica la finele anului agricol 1863 înregistra un surplus de produse destinate exportului de circa 156 de mii kile grâu și porumb: Numele plasei Cantitatea produselor de export Grâu Porumb Plasa Mijlocul 20.000 22.000 Plasa Prutului 25.000 18.000 Plasa Podoleni 8.000 15.000 Plasa Crasna 16.000 32.000 Total 69.000 87.000
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia" < [vin de] Porto "idem" (Porto oraș în Portugalia); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul", kile "măsură de capacitate pentru cereale, chilă"); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (Stambol "Istanbul", altın "monedă de aur"); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", Walzer "vals"). Procedeul aplicat a fost
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale compusului motocicletă, dar cu un alt sens decât cel originar 108 (în franceză avem și compusul moto-école "școală de șoferi pentru viitorii motocicliști"). Alte cuvinte condensate din compuse tematice păstrează însă valoarea lexico-gramaticală a compuselor din care provin (rom. kil(o) < kilogram, scopie < radioscopie, taxi < taximetru); unele sunt gramatical bivalente și pot fi polisemantice, atunci când provin din mai multe compuse: rom. radio este substantiv și adjectiv cu sensuri multiple, de regulă împrumutate din franceză (cf. radiodifuziune, radiocomunicație, radioreceptor, radiofonie, radiofonic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele" < tc. seyrek [ağ] "plasă (cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul, Constantinopol", kile "chilă, baniță" + suf. de apartenență -si); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı) 128. * Aromână < turcă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağ[ı] "idem" (göz "ochi", kapak
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compuse germane, cu sensul "superior, principal", și provenind din adjectivul oberer m., obere f., oberes n. "idem". Lexicalizarea unor astfel de teme condensate din compuse poate produce, în rare cazuri, modificări la finală, destinate încadrării în tipurile flexionare uzuale: rom. kil < (înv.) kilo < kilo[gram], dar genul se menține. 1.3.6. Schimbări gramaticale profunde au loc, desigur, în condensările care au drept corolar procese derivative: noul cuvânt preia, ce-i drept, sensul și comportamentul sintactic al întregii formații de bază
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
77, 102, 103, 147, 162, 204 bio, 77, 162 bus, 38,77 ciclo-, 149 closet, 86, 122, 127, 128, 178 disco (diszkó), 102 -drom, 149 foto (photo), 31, 102, 147, 163, 204, 205 hipo, 147 homo, 76, 148, 163 kilo (kil), 38, 76, 147, 162, 205 moto, 31, 44, 103, 147 -naut, 149 pepsi, 86, 125, 179 pian(o), 122, 125, 159, 200 radio, 31, 39, 44, 64, 103, 147, 163, 204, 205 retro, 148 scopie, 147 stereo, 162, 204 taxi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Dacă raportezi prețurile cerealelor la prețul motorinei, benzinei, sămânței, erbicidelor - foarte mare diferență... Motorina e 32.000 litrul” (sătean). „Lucrările te costă 1.680.000 pentru un hectar de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E vorba de animale. Dacă suntem în UE, îți trebuie mulgătoare electrică (este 30-40 de milioane)” (fostă învățătoare, pensionară). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
singurul care mai face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea e atât de săracă, nu-și mai pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea Vasile, În timp ce ne pozează după ce a "dovedit" una din cele vreo 20 de bucăți care le pregătește
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar”. Sub raportul gândirii, metoda unică a lui Ț. o constituie „tăierea nodului gordian”; într-o confruntare aparent insolubilă între două principii sau valori, gânditorul tranșează de fiecare dată dilema prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
colegi care stăteau acolo de 14-15 zile, puțea cămașa pe ei, nu alta. S.B.: Nu s-au dus acasă, condiții de spălare nu. G.Ș.: Da, dar să vă spun de ce. Ei erau securiștii ăia de cereau: Pune-mi 5 kile de carne!". Erau șmecherii. Plângeau nevestele și-i chemau acasă. Le era frică fiindcă s-au dat șmecheri la ei în cartier. S.B.: Aaa, știau că vor trage ponoasele comportamentului lor abuziv. G.Ș.: Unul dintre ei mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Dimineața la ora 5 era deșteptarea, ne punea ceaiul sau un fel de cafea, care când ne intra în corp, ne îngheța. Mâncările erau la ora 12 în hârdău. Aveam o viață mizeră. Ajunsesem dintr-un sportiv de 75 de kile să am doar 50 de kile. Câteodată ne chema la vorbitor la Peninsula. De la Mangalia făceam 50 de kilometri în camioane, ca să ne dea un pachet, niște țigări, zahăr și veneam înapoi în dube... Și le-am sugerat o idee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne punea ceaiul sau un fel de cafea, care când ne intra în corp, ne îngheța. Mâncările erau la ora 12 în hârdău. Aveam o viață mizeră. Ajunsesem dintr-un sportiv de 75 de kile să am doar 50 de kile. Câteodată ne chema la vorbitor la Peninsula. De la Mangalia făceam 50 de kilometri în camioane, ca să ne dea un pachet, niște țigări, zahăr și veneam înapoi în dube... Și le-am sugerat o idee: Domnule, de ce ne cărați 40 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ce era în Ungaria: Las’ că e bine că s-a dat semnal, da’ știi ce? Ar fi cazul să dăm și noi un semnal aicea în Târgu Mureș. Și cum vrei să-i dai semnal? Foarte simplu. Aduc două kile de trotil, și le punem în fața partidului la tătucu’ Stalin între picioare... Mă, fii serios, cum Dumnezeu? Mă, nu pot singur, că tre’ să car și scară, ca s-ajung acolo să le bag între picioare, și-asta singur nu pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în carne, în ochi... Iar mâncarea acolo se dădea numai o dată dimineața și seara: un ceai, o leșie cu bromură de aia, un turtoi făcut așa ca pentru porci, și un castronel în care punea un polonic de jumate de kil de mâncare ordinară, o fiertură insipidă. Și îți mai dădea seara un singur polonic de ăla de zeamă chioară, sau niște arpacaș. Și ne mai dădea măruntaie din ăstea, dar nespălate... Dar arpacașul era cel mai bun... Asta era. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe unde dracu puteam... Știi? Ca să nu vadă ăia din poartă la întoarcere. Și mâncam. Și unii au cedat. Știi? Acolo mâncarea era problema număru’ unu’ a supraviețuirii. Pentru că, eu, de exemplu, am 1.86 înălțime, și aveam 52 de kile... Îți dai seama? Eram distrofic, adică în ultimul hal. Revenind la programul de muncă... ce mai puteți să-mi spuneți despre acest aspect? Ei aveau următoarea rațiune: bătrânii și așa or să moară, dar ăștia tineri trebuie uciși... Și atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mergea. Aruncam cu regularitate și în roabă direct, nu dădeam alături nimica. Au fost unii care au murit pentru că au vrut să facă planul, că se păcăleau... și munceau până se epuizau. Și eu eram epuizat, dacă aveam 59 de kile... Dar având pedeapsă mai mică mi-am permis luxul să-mi zic mereu ca-n romanul ăla a lu’ Zaharia Stancu: Băi, să nu uiți Darie, să nu uiți Ioane, să nu uiți pe unde ai fost... Munceam la rupte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
excepțional vă rog să-i acordați o scrisoare pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta. I-am iertat atunci lu’ Costache tot, și, când toată lumea ședea cu burta la pământ, eu am primit 6 kile de slănină de acasă... Asta a fost formidabilă chestia, dacă l-am înduplecat eu pe ăsta... De multe ori o lua după mine când mergeam pe unde mergeam, și îi spuneam: Mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, eu tot te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]