7,839 matches
-
are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
două-trei rânduri de panglici și o cămașă cusută după un tipar anume. În perioada de toamnă-iarnă, purtau tunică de catifea cu pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa de prăznuire și petrec. Obiceiurile lipovenilor sunt strâns legate de evenimentele religioase. Cel mai bine
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scurge prin vârful degetelor. În ultima vreme, ploaia mohorâtă a căzut neîncetat. Tot ce întreprind mă deprimă. Astăzi am scos un scaun de răchită pe verandă cu intenția de a lucra la puloverul pe care l-am început în primăvară. Lâna e de un roz pal și o combin cu un fir de bleu-cobalt. Lâna cea roz o am de la un fular pe care mi l-a împletit mama cu douăzeci de ani în urmă, pe vremea când eram elevă. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
întreprind mă deprimă. Astăzi am scos un scaun de răchită pe verandă cu intenția de a lucra la puloverul pe care l-am început în primăvară. Lâna e de un roz pal și o combin cu un fir de bleu-cobalt. Lâna cea roz o am de la un fular pe care mi l-a împletit mama cu douăzeci de ani în urmă, pe vremea când eram elevă. La capătul fularului era un soi de bonetă și când mi-am pus-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-mi prea plăceau culorile deschise, l-am pus iar deoparte. Astăzi, neavând ce face, l-am scos sub impulsul momentului și am început să tricotez. Abia când m-am apucat de tricotat, mi-am dat seama că rozul pal al lânii se combina cu griul cerului acoperit, dând o armonie de culori atât de suavă, încât n-aș putea găsi cuvintele potrivite pentru a o descrie. Nu m-am gândit niciodată ce important este să potrivești culoarea unui articol de îmbrăcăminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
culoarea unui articol de îmbrăcăminte cu cea a cerului. Ce lucru minunat e armonia de culori! mi-am zis în sinea mea, surprinsă de constatare. Cât de uimitor de vii devin culorile când îmbini griul cerului cu rozul pal al lânii. Lâna pe care o țineam în mâini a început să vibreze de căldură, iar cerul ploios și rece părea de-a dreptul catifelat. Mi-am adus aminte de un tablou al lui Monet care reprezintă o biserică în ceață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
unui articol de îmbrăcăminte cu cea a cerului. Ce lucru minunat e armonia de culori! mi-am zis în sinea mea, surprinsă de constatare. Cât de uimitor de vii devin culorile când îmbini griul cerului cu rozul pal al lânii. Lâna pe care o țineam în mâini a început să vibreze de căldură, iar cerul ploios și rece părea de-a dreptul catifelat. Mi-am adus aminte de un tablou al lui Monet care reprezintă o biserică în ceață și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mâini a început să vibreze de căldură, iar cerul ploios și rece părea de-a dreptul catifelat. Mi-am adus aminte de un tablou al lui Monet care reprezintă o biserică în ceață și am înțeles pentru prima oară, datorită lânii, ce înseamnă bunul gust. Bun gust. Mama alesese rozul pal pentru că ea știa cât de viu va arăta pe un cer de iarnă noros, dar eu, în prostia mea, l-am detestat. Făceam ce-mi plăcea pentru că mama n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu m-am mișcat de lângă patul ei. Am tricotat. Tricotez și cos foarte repede, dar nu sunt prea grozavă. Mama obișnuia să mă corecteze tot timpul. Nu prea aveam eu poftă de tricotat atunci, însă mi-am scos cutia cu lână și, ca să salvez aparențele, să nu i se pară mamei curios că nu făceam nimic, am început să tricotez cu frenezie. Cine m-ar fi văzut ar fi zis că nu mă gândeam la nimic altceva pe lumea asta. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fost întotdeauna înscrise în culoarea și forma ochilor, în alcătuirea sprîncenelor, în linia și grosimea buzelor, în curba frunții și în proeminența pomeților. Numai că toate aceste însușiri sînt de cele mai multe ori întortochiate, amestecate, contopite, ca într-un ghem de lînă alcătuit din zeci de fire de nuanțe diferite, practic inseparabile, din care unul sau două ies totuși totdeauna în relief. Cunoaștem desigur, destule personalități publice al căror chip exprimă cu destulă fidelitate trăsătura lor dominantă de caracter: o fire duioasă
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
cu cerneală stângace cum sângele/ case-ntregi pleacă-n Vest ziduri oarbe/ căutând pe-ntuneric necunoscutul șoselelor/ speranțele cum pete prea vechi pentru-a mai putea fi luate-n seamă/ în localul din colț perorează mici demagogi cu creier de lână/ șovăitor se scoală poetul de la masă/ sătul de poezie ca de-o mâncare grasă" (p. 31). Singur în Amarul Târg poetul trăiește aproape exclusiv în lumea literaturii. Versurile tinerilor poeți de azi îl întorc în timp la anii propriilor sale
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Și dintre cruci doar crucea mea lipsește.// Zile la rînd am răscolit zăpada/ Să-mi caut crucea de arin subțire/ Dar nu știa nici paznicul de noapte/ Să fi plecat vre-un mort din cimitir.// Urcau la cer zăpezile de lînă/ Și noaptea pe pămînt intra cu greu/ Se-nfășurau în dangăt clopotele-n turnuri/ Pe poartă cu mormîntul pe umăr intram eu". (Pe umăr cu mormîntul). La prima vedere am putea vorbi de un bacovianism. Dar spre deosebire de bacovienii veritabili care
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
textura de fond a volumului. Poetului, totul îi aduce aminte de labirint: "iarăși Ariadna/ iarăși Minotaurul!" (Labirint), rememorarea duce mereu înspre o iremediabilă melancolie: "Puteam atinge stelele cu mâna./ Eram tineri, nu știam că Iason devine/ fructul păcatului pe care lâna/ de aur îl poate aduce cu sine" (Lâna de aur), cele trăite, ajunse pură indeterminare, alb indistinct, își revelează futilitatea: Când bătrânul Werther se trezi din vis/ el crezu că toate simțurile sale/ sunt atât: o umbră și nici eu
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
aduce aminte de labirint: "iarăși Ariadna/ iarăși Minotaurul!" (Labirint), rememorarea duce mereu înspre o iremediabilă melancolie: "Puteam atinge stelele cu mâna./ Eram tineri, nu știam că Iason devine/ fructul păcatului pe care lâna/ de aur îl poate aduce cu sine" (Lâna de aur), cele trăite, ajunse pură indeterminare, alb indistinct, își revelează futilitatea: Când bătrânul Werther se trezi din vis/ el crezu că toate simțurile sale/ sunt atât: o umbră și nici eu că mi-s/ decât iubire albă a spațiilor
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în general de talie mică, mijlocie și mare, posedă glande interdigitale la toate membrele și au fose lacrimale pronunțate. Glanda mamară este formată din două jumătăți și două mameloane; coada cilindrică sau lată acoperită însă pe întreaga sa lungime cu lână sau jar. Masculii sunt mai masivi și au un miros caracteristic pronunțat. Mai târziu, ca urmare a domesticirii, și ca o consecință a intervenției directe a omului, primele modificări dorite în a se regăsi la exteriorul oilor au vizat în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
posedă alte însușiri exprimate la un nivel superior, au rezistat până în prezent. Rasele primitive au fost exploatate inițial pentru carne, lapte și blănuri, iar ulterior, ca urmare a creșterii gradului de industrializare în diverse zone ale globului, și producția de lână apare ca o direcție principală în creșterea acestei specii. Acest fapt a contribuit în mod hotărâtor la formarea, consolidarea, perfecționarea și răspândirea oilor Merinos. La acestea, învelișul pilos prezent la nivelul robei este format în totalitate din lână fină de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
producția de lână apare ca o direcție principală în creșterea acestei specii. Acest fapt a contribuit în mod hotărâtor la formarea, consolidarea, perfecționarea și răspândirea oilor Merinos. La acestea, învelișul pilos prezent la nivelul robei este format în totalitate din lână fină de foarte bună calitate și are însușiri tehnologice superioare altor fibre textile. Tipurile inițiale de ovine cu lână fină s-au format în Asia Mică cu peste 3000 ani î.e.n. prin mutație și selecție naturală a oilor cu lână
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
la formarea, consolidarea, perfecționarea și răspândirea oilor Merinos. La acestea, învelișul pilos prezent la nivelul robei este format în totalitate din lână fină de foarte bună calitate și are însușiri tehnologice superioare altor fibre textile. Tipurile inițiale de ovine cu lână fină s-au format în Asia Mică cu peste 3000 ani î.e.n. prin mutație și selecție naturală a oilor cu lână semifină. Ulterior, acestea au fost aduse de fenicieni la început în Grecia, după care s-au răspândit în Italia
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]