1,018 matches
-
în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
lipsite de succes și trecând dintr-o tabără în alta. Anul 863 a fost greu pentru populație, țara fiind afectată de un an slab din punct de vedere agricol, patruzeci de zile de cutremure în timpul verii și o invazie de lăcuste. În 864, bizantinii sub Mihail al III-lea au invadat Bulgaria, suspectând că hanul Boris I se pregătea să îmbrățișeze creștinismul de rit apusean. La venirea veștii invaziei, hanul a început negocierile de pace. Bizantinii au returnat anumite teritorii din
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
Paleologul (1391-1425) și de Patriarhul Matei, ai Constantinopolului, în 1401. Ulterior, familia voievodală dăruiește icoana Sfintei Ana Mănăstirii Bistrița. În biserica mănăstirii sunt înmormântați: Alexandru cel Bun, soția lui Ana, Alexandru - fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna - soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei. Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești: "Pomelnicul de la Bistrița". Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
pentru cei care le găsesc. Această explicație implică faptul că Vizitatorii posibil să nu fi observat sau n-au dat nicio atenție locuitorilor umani ai planetei în timpul Vizitei lor la fel cum și omul nu observă sau nu acordă atenție lăcustelor sau buburuzelor în timpul unui picnic. Artefactele din zone și fenomenele rămase în urma lor reprezintă doar gunoi, aruncat și uitat fără niciun plan intergalactic preconceput de a ajuta omenirea să evolueze sau să-i provoace daune. Există puține șanse ca Vizitatorii
Picnic la marginea drumului () [Corola-website/Science/320466_a_321795]
-
cu Puterile Centrale, se îmbogățește cu însemnările până acum inedite (Fapte și impresii zilnice - 1917-1918) ale lui Gheorghe Gh. Mârzescu. Spre deosebire de memoriile lui I. G. Duca sau Constantin Argetoianu, acestea, recent publicate la Editura Curtea Veche, de către talentatul prozator Ioan Lăcustă, prezintă calitatea înregistrării evenimentelor chiar în cursul desfășurării lor, eliminând riscul unor deformări, firește involuntare, ce pot surveni într-un text redactat post-festum, uneori la o distanță considerabilă în timp de la consumarea faptelor. De aici, un plus de autenticitate și
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
-se românii între ei, Brătianu (generalul comandant al trupelor române (n.m.) plângea la telefon de bucurie." Curând, la 27-28 martie, Sfatul Țării hotărăște unirea provinciei dintre Prut și Nistru cu România. Nu voi subscrie opinia prea categorică a editorului Ioan Lăcustă că Gh. Gh. M., în însemnările sale, se relevă "un memorialist înzestrat cu harul narativ", că în fragmentele autobiografice ar fi un povestitor "în buna tradiție a unor N. Gane, Radu Rosetti, C. Hogaș sau chiar M. Sadoveanu. Să observăm
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
Duiliu Zamfirescu în Basarabia, dar el a publicat la întoarcere o suită de articole de tot interesul, înfățișând nuanțat și în cunoștință de cauză situația politică și economică de acolo și cu simpatie față de frații basarabeni. Ediția realizată de Ioan Lăcustă e însoțită de un aparat de note, foarte nutrite documentar, și de o bogată bibliografie. Când vine vorba de text, d-sa face o afirmație de-a dreptul deconcertantă: "Nu am veleități și nici aptitudini de editor de texte și
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
câtă este, cred că rămâne proza, ficțiunea". Dacă e așa (și suntem siliți să constatăm că așa este), ne întrebăm de ce s-a mai angajat într-o asemenea lucrare. Și rezultatul se vede imediat. în publicarea unui jurnal inedit, Ioan Lăcustă crede că poate folosi ficțiunea acolo unde textul se prezintă lacunar, mai exact, să colaboreze cu autorul. întrucât nu s-au găsit însemnările lui Gh. Gh. M. din iunie și septembrie 1917, Ioan Lăcustă suplinește aceste absențe cu o inoportună
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
în publicarea unui jurnal inedit, Ioan Lăcustă crede că poate folosi ficțiunea acolo unde textul se prezintă lacunar, mai exact, să colaboreze cu autorul. întrucât nu s-au găsit însemnările lui Gh. Gh. M. din iunie și septembrie 1917, Ioan Lăcustă suplinește aceste absențe cu o inoportună reconstituire, compulsând știri din ziare. îmi pare rău pentru documentarea solidă a editorului, pentru pasiunea lui de istorie, dar imixtiunea în textul unui autor este o gravă eroare. în editarea scriitorilor din trecut, așa ceva
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
bufnița țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate după soiul lor. Comentarii: Pentru ca un ou sau produs lactat să fie curat
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
ou sau produs lactat să fie curat trebuie să fie furnizat de la un animal/pasăre/pește curat. Enzimele pot veni din orice animal (ca în cazul mierii). Peștii curați se consumă cu totul fiind neutri. La fel și insectele curate (lăcustele). Singurele părți consumabile ale unei păsări sunt carnea fără sânge care poate avea sau poate să nu aibă grăsime. De la fiarele câmpului se consumă carnea ca la păsări dar fără grăsime. Totuși cu o origine necontestată evrei nu mănâncă anumite
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
XX. Multe din aceste construcții au inscripții care atestă datarea sau numele meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri care au distrus o parte din construcțiile satului). Desigur aceste consemnări erau scrise de obicei pe construcțiile comunitare.
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15 martie 1490 prin care Domnul Moldovei întărea Episcopiei Rădăuți
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
uimitoare, acest om și-a câștigat respectul tuturor. Urcând pe tron, despotul a jurat să izgonească din orașele răsăritene blestemata oaste apuseană, care a năvălit fără opreliști în Imperiul romeilor, l-a distrus și l-a devastat, precum norii de lăcuste, să oprească înaintarea oștirii latine, care pune stăpânire întotdeauna pe ceea ce e mai aproape, precum o cangrenă. Basileul se străduia să-și țină cuvântul. Geoffroy de Villehardouin, mareșal de Champagne, autorul cronicii despre cucerrea Constantinopolului, arăta că Theodor I intra
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
părând că sunt orbi, nedistingând cu ușurință obiectele înconjurătoare. le au uter dublu, placentă zonală, două mamele abdominale și două inguinale. Femelele nasc nasc 1, rareori 2 pui golași. Se hrănesc cu furnici și termite, la care se mai adaugă lăcuste, apoi fructe suculente, pepeni verzi și galbeni, ciuperci din termitiere. Nu beau apă. Duc o viață nocturnă, rareori ieșind din adăposturi în timpul zilei. Ziua stau ascunși în viziuni, pe care și le sapă adânc în sol, cu o viteză și
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
a doi dintre cei mai importanți dregători - Mahumd Celei și Ianuș beg. Și de această dată, beneficiază de ajutorul lui Tranquillus Andronicus. În drumul său catre capitala otomană, trece și prin Moldova, realizând o sumară descriere a curții domnitorului Ștefan Lăcustă. În 1540, pe 8 iulie, ajunge pentru ultima dată la Constantinopol, unde pică victimă conflictului dintre turci și habsburgi și este arestat, fiind eliberat abia la începutul anului 1541. Nu mai apucă să vadă finalul negocierilor, întrucât, în același an
Hieronymus Laski () [Corola-website/Science/312844_a_314173]
-
prin spălare; vei găsi cele mai mari podgorii, un belșug uriaș de sare, minereurile dacă le cauți, nu sapi niciodată în zadar, căci vei găsi sau aur sau argint sau aramă sau sare." 2. Primirea de către alaiul domnului Moldovei, Ștefan Lăcustă, la Hârlău "am fost primit cu mare cinste și prietenie, fiindu-mi trimis întru întâmpinare domnul Vartic la al doilea popas înainte de acel loc, iar la ultimul popas domnul Cosma logofătul." 3. Relația dintre Țările Române și Imperiul Otoman "Despre
Hieronymus Laski () [Corola-website/Science/312844_a_314173]
-
Rareș, în 1538 adică anul în care domnul își pierde tronul, scăpând cu viață la Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
care domnul își pierde tronul, scăpând cu viață la Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles să-l ucidă sau să-l
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
să-l trimită prins la Suceava împreună cu familia. Că Rareș cum se susține a dejucat uneltirile sau pârcălabul și episcopul nu s-au lăsat târâți într-o așa urâtă faptă, e mai greu de dovedit. Cert este că dorința lui Lăcustă nu s-a împlinit, pribeagul și amenințatul domn punându-se la 19 octombrie același an sub protecția lui Zapolya. Se pare că în urma eșuatului așa-zis complot, Anastasie retras sau înlăturat din vlădicie, se stabilește la Putna căreia îi dăruiește
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]