498 matches
-
nenorocitul ăsta de fermoar mă face să pierd timp mă inhibă (îl inhibă), la ce dracu toată vânzoleala asta acrișoară iar lui nici nu-i trece prin minte să tragă perdeaua, să facă un pic de-ntuneric, să nu se lăfăie peste șuncile astea lumina, el care e pe post de iubit (public cititor?), cică mă vrea așa, în afara canoanelor, a ceea ce se poartă acum, a noilor generații de iepșoare puse pe scris înainte de a trăi. Dă-i drumul, hai, primele
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
metal frumos strunjite dar orfane de obiectul pe care îl slujiseră, și cîte altele, plus pernițe, pături decolorate, cești și tacîmuri desperechiate (să nu fie nevoie de ele, dar vorba aia, pentru orice eventualitate) - peste dulăpiorul cu pricina, zic, se lăfăiau mai multe geamntane de toate mărimile, care, orînduite unul peste altul și învelite într-un cearceaf antediluvian, ajungeau pînă la tavan. Făceam o dată la 8-10 zile curățenie în balcon, măturam, spălam pe jos, curățam praful de pe măsuță și revistele ceva
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
lucram atunci să mi le bată la prima mașină de scris electrică pe care am văzut-o în viața mea; și astfel, topul de hârtie cretată ce cuprindea poeziile dactilografiate impecabil, strâns între elegante coperți negre cartonate pe care se lăfăia titlul inițial, Pământ de flori, împrumutat de la un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Dinu Flamand Iar acum?... Iar acum încotro?... Cu bețivii tăi tragici cu damful orgoliilor tale rănite lăfăindu-se între cocoașele spațiului mioritic la marginea căruia apar plopii prin gări puștii fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
homerică, destul de numeroasă mai ales la Cluj, e lucru sigur că numărul cititorilor audio electronici ai sitului Ziare.com sporește constant. Nu înseamnă nicidecum că pe Net se poate citi orice cu vocea sintetică sau fără, că aici s-ar lăfăi deja toate bibliotecile omenirii cu porțile date de perete, trăgându-l înăuntru pe cititor de corzile vocale ale ordinatorului său. Oferta este încă limitată. Dar în fața acestei oferte, omul se simte pentru prima oară liber. Ca să citească, nu depinde de
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
campanie publicitară în valoare de șaptezeci și cinci de milioane de dolari. Vedeta acestei campanii este Old Joe, o cămilă. Dar ea nu este un patruped rumegător oarecare (pe ecran apăreau scene cu Old Joe: cântând la saxofon, cântând la chitară bas, lăfăindu-se pe plajă, uitându-se după fete, arătând cool, cu cuiul de la coșciug atârnat șmecherește în colțul gurii, sau al prepuțului, depinde cât de ușor cădeai pradă sugestiilor falice). Old Joe a devenit foarte popular, mai ales printre copii. Conform
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
mulți, de multe... Chiar și acum sînt într-un tratament antidepresiv, pe care-l respect cu pioșenie, și am început să tînjesc în taină după pavilionul Crizis: Drogați, Dependenți, Depresivi, Sinucigași... și după paradisiaca livadă de cireși, prin care mă lăfăiam (cărările erau dungate de șopîrle) pe la 5-6 dimineața, ascultînd la tranzistorul cumpărat de la chioșcul interior al spitalului, ca Grobei, muzică ușoară. Transmiteam, pe mobil, SMS-uri pure, înrourate de senzații, zgubilitice, lui Lucian Dan Teodorovici, care m-a rugat insistent
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
vor scoate de la el vreo informație pe baza căreia să fie ulterior acuzat -, dl. Erceanu întrupează distanța la care ne aflăm de lumea civilizată. Asasinii din decembrie '89 își fac în liniște mendrele, hoții și pungașii de calibru mondial se lăfăie în vile, aranjorii din guvern nu sunt atinși nici cu o floare, ba chiar sunt decorați cu importante medalii străine (rușine lor și rușine mărunților funcționari diplomatici ce se dedau la asemenea jocuri murdare!), iar dl. Erceanu e ridicat ca
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci, hoți și criminali, despre injustiția justiției și abuzurile aparatului de stat? Acum, când se lăfăie cu majuscule pe pagina întâi, tragediile individuale, cazurile de corupție, jafurile, violurile și crimele ne sar în ochi și ne induc spaime metafizice; * Pentru că șomajul nu e o jucărie, și ca să-l depășim nu e tocmai suficient să avem voință
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
domiciliază la celălalt capăt al orașului, echivalează cu o întreagă odisee. Resemnați sau poate cu înțelepciunea dată de experiență, taximetriștii își văd de meserie aproape fără să mai ia în seamă un drum desfundat sau un „crater” dolofan ce se lăfăie pe mijlocul străzii. Doar șoferii mai tineri mai scapă printre dinți o vorbă de bine, cu trimitere, impersonală firește, la anumite sărbători religioase, rude de gradul întâi sau... părți anatomice. Dar să stea liniștiți dragii noștri conducători auto pentru că situația
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
aici 280 de femei, doar femei, ca să se sărbătorească. Între timp, apare și dizeuza. "Dumneavoastră nu aveți liber?", întreb și eu ca să leg o conversație. "Eu sărbătoresc prin muncă, stimată domnișoară." Și eu tot prin muncă, că doar nu mă lăfăi în patul meu de acasă. Nu i-am mai spus. Am început să mă bucur cînd cineva îmi spune "domnișoară". Mă urc în acceleratul de Sibiu la amiază. Verific de vreo cinci ori. Clasa întîi?! Totul este delabrat, canapelele căzute
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
în plus, e nepotrivită, căci nu e vorba de o antologie Eminescu, ci de una cu 137 de poeți. în mod bizar, dacă la persoanele socotite a fi scris poezie care merită tradusă nu se face economie, versificatori de ocazie lăfăindu-se pe un spațiu de două ori mai mare decît poeți cu adevărat valoroși, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil: numele autorilor și titlurile poemelor sînt scrise la rînd, cu același corp de literă (deci titlul
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
l-ar fi avut pe Marius Ianuș, un ideal troublemaker publicitar, neîndoielnic că ea ar fi fost, astăzi, la fel de "cunoscută" precum Constantin Acosmei. De peste un deceniu, acest poet straniu, de un fantastic al banalității (cu formula lui Lucian Raicu), se lăfăie într-un underground provincial, publicându-și același titlu tot la edituri obscure. După faimoasa editură Pan din Iași, după celebra Vasiliana din aceeași urbe, a venit rândul mai titratei Vinea să editeze Jucăria mortului a lui Constantin Acosmei, oferindu-i
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
Academiei s-a înconjurat de-o pleiadă de yes-men-i, a semnat cele mai incredibile pacte cu indivizi care, pe vremuri, i-au provocat, cu siguranță, greață. A lăsat drept moștenire o Academie măcinată de conflicte, în care continuă să se lăfăie tot felul de nulități. Astăzi, în fruntea Institutului "G. Călinescu", perpetuează aceleași metehne. Chiar lucrurile bune pe care le-a făcut s-au înecat în spermanțetul unei aroganțe ireductibile, în mijlocul căreia trona, imperturbabil, una și aceeași figură eternamente senin-încrâncenată: Eugen
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
-l cu fiecare gest și cuvânt." (pp. 24-25) Radu Paraschivescu are vervă de povestitor și observațiile sale conțin, fără îndoială, mult haz, dar, inevitabil, la sfârșitul lecturii acestei cărți te apucă depresia. Nesimțirea s-a extins ca o molimă, se lăfăie tot mai ostentativ în tot ceea ce ne încojoară, este o fatalitate, asemenea unui cutremur sau a unui accident de mașină. Nimeni și nimic nu ne poate scăpa de efectele ei. În fața agresiunii absurde, generalizate și tot mai dezinhibate a nesimțitului
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
respectând cultura, se respectă pe sine, nu sponsorizează divertismentul. (La noi a mai făcut-o, și nu o dată, Ministerul Culturii și Cultelor). Doar în cazul în care, pentru unii, divertismentul poate substitui cultura. Din nefericire am întâlnit destui oficiali care, lăfăindu-se într-o vâscoasă confuzie, sunt ca pescarii ce se ocupă de peneluri și de culori sau ca pictorii ce își potrivesc plasele de prins pește. E trist să vezi oameni (de decizie) care de la înălțimea rangului lor administrativ încearcă
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoza! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, isi găsiseră, ani la rînd, loc de aciuare mitocanii gospodăriilor de partid, țațele lăfăindu-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din depozitul de la Posada, lucrurile de preț (cine-o fi avut, atunci, ideea salvării lor!?) și totul, absolut totul arată acum că în
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
Ce istorie nedemna: gloata decizîndu-i involuția! Meditație vinovată. Pînă anul trecut, am beneficiat, ca atîția alții din uniunile de creație, de o cămăruța, aici, la Peleș. Seară, înainte de-a pune capul pe pernă, mă coplesa gîndul că, iată, mă lăfăiesc într-un loc ce nu-mi aparține. Ilegitimitatea aveasta (istorică) a fost curmata anul acesta, dar nu din motive... istorice, ci, vai, pur și simplu, dintr-o defecțiune administrativă. E totuși o reparație. Pentru liniștirea cît de cît a conștiinței
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
la fel: li-s plini ciorapii și șosetele de roni, dar toată ziua se jeluie că se descurcă greu... Da, fratre: toate televiziunile, jurnal de jurnal, anunță că bugetul țării arată ca o gaură neagră, iar pensionarii și agricultorii se lăfăie... - Știi ce? îi zic. Fii bun și... Poate ai vreo problemă de rezolvat... Dar nu m-aude. Continuă: -...Ehe, ai văzut ce înseamnă un domn prim-ministru cu o experiență de viață asimilată corespunzător? Privește-l... A, nu, schimbă de pe
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
că se ocupă Bobby Păunescu de domnia sa. Click a descoperit că ”Nicușor Stan a dat lovitura, după ce vestitul său centru de evenimente, Ambasad'Or din Otopeni, a găzduit cele mai tari chefuri marca V.I.P., din ultimul an. Celebrul patron se lăfăie acum la volanul unui Bentley Continental GT Supersport, de 630 de cai putere, pentru care a scos din buzunar suma de 250.000 de euro”. Mă întreb din ce-o să trăiască la anul, dacă nu se mai căsătorește niciun VIP
Când o să-l critice Evenimentul Zilei pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25244_a_26569]
-
ofertantă și toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele turate la maximum. Uneori poate, cu prea multă poftă, dorința de a nu scăpa nici o nuanță tulbură liniile întregului și încetinește ritmul acțiunii. Întâi femeile: Luminița Gheorghiu - se lăfăiește în rolul mamei nedemne și cu cât iubește mai mult cu atât e mai nedemnă, excesul e o consecință a disperării și a derutei, dar disperarea ei, devenită neputință, creează monștri și ea refuză să vadă monștrii din propriile ei
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
nu comentează nimic. Recitind așadar această poveste acum, după mai bine de un deceniu de la mult așteptata schimbare, mi-am dat seama de ce sîntem încă atît de departe de a ne salva. În România de astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
In nomine ( Dominae) prin recursul la o "manta acompaniatoare, nu în sens tradițional, ci, mai curând, ca o reflectare sui generis a tramei solistice. Rezultatul? O specie de monodie cu mai multe dimensiuni". Cum însăși muzica nouă pare a se lăfăi pe mai multe dimensiuni, care de care mai agresivă ori mai incertă. "Ar trebui să fim pesimiști, căci tendința generală către viața lejeră, către agrement și facil nu este favorabilă artei autentice. Dar datoria noastră, a artiștilor, este să rezistăm
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
din somn texte și formule pline de seducție, poate să nu fie nimic altceva decât fantoșa unui grup de interese financiare abil mascate. După cum maturul cu fălci îngroșate, descins la întâlnirile cu alegătorii dintr-un "jeep" de vis, care se lăfăie în vile cu zeci de camere și schimbă amantele cu viteza cu care șmecherii fac "alba-neagra" în piețe nu e altceva decât un "oligarh" ale cărui învârteli nu ne-au ajuns încă la urechi. După cum duduia "independentă", cu cercei tropicali
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
de a asigura un trai decent celor care făureau literatura română. în articolul Cum trăim, publicat în Viața literară și artistică, nr. 37, din 1907, Ilarie Chendi dezvăluia, cu amărăciune, unele aspecte dureroase din viața scriitorilor: "Mizeria tot se mai lăfăiește prin rândurile celor mulți. Prin cafenele, scriitorii de talent tot mai stau roată în jurul meselor, așteptând zile mai bune. Prin anti-șambrele miniștrilor, tot mai întâlnești stiliști de rangul întâi oferindu-și bunele servicii. Și sunt mulți și buni și plini
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]