1,879 matches
-
soarele uimit alinta cu razele sale obrajii fetelor prinse-n horă și se juca cu fluturii sclipitori ai iilor înflorate, sărutându-le ghiduș umerii și sânii. Horele de atunci aveau „ceva” invizibil, inefabil, acel tainic fir care lega deopotrivă pe lăutari, dansatori și privitori, cu trăiri intense care le curgeau în suflete. La horă se-nfiripau izvoarele de bucurii și tristeți, cu legări și dezlegări de prietenii, iubiri...căsnicii... Nu era doar cântec și joc. Era și locul de întâlnire săptămânală
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
țurca și alte jocuri care mi-au încântat copilăria. Duminica, de dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii. Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii. Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie sonoră se transmitea din
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie sonoră se transmitea din suflet în suflet și toți știau că a-nceput hora. Toată suflarea satului se cuprindea de acel tainic fior. Atunci intrau cu toții-n febra pregătirilor. Se
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
care-i place fie-tii! Mama fetei înghițea în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană, ce se voia pioasă, dar cu ochii țintă pe flăcăii mai vânoși. La început, flăcăii care veniseră cu lăutarii jucau hora cu foc. O încingeau cu strigături, atrăgând flăcăii și fetele de pe margine. Se prindeau în horă și ceilalți flăcăi. Fetele priveau sfioase, ezitând...Până la urmă se prindeau cele mai îndrăznețe. După ele, îndrăzneau și celelalte. Prinsul în horă
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
horă, însă în sufletul ei se stârnea furtuna dezamăgirii. Auzea ca prin vis melodia horei și făcea pașii ca o păpușă mecanică. Îl privea cu coada ochiului, din când în când, și observa înciudată că se uită indiferent înainte, la lăutari sau în dud, ori...zâmbea cu subînțeles la altă fată din horă. Zâmbea și ea trist, cugetând: „Toată săptămâna m-am gândit numai la el. Și...acum? Mă crede toantă, sau urâtă?..sau... hmm!..prea săracă. I-o fi spus
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantece_de_mantuiire.html [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantece_de_mantuiire.html [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
păstrarea liniștii, a tristeții generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicția unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuințelor; curățenia prin curți; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecționarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor și păsărilor pentru sărbători; tocmirea lăutarilor pentru hora satului; împărtășirea la biserică; iertarea reciprocă între oameni Numită și Săptămâna Neagră în Bihor și Maramureș, Săptămâna Mare găsește pe toată lumea ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
gălăgie. Bătrânii ies apoi la porțile caselor și vorbesc, povestesc. În Maramureș și Bihor se fac vizite în sat la alte familii, a doua și a treia zi de Paști, când se organizează și hora satului sau higheghe. Se angajează lăutari, și acolo, în mijlocul satului, se adună toți, tineri și bătrâni, și petrec. Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
au urcat mai mult de 100 de artiști de toate vârstele. Printre ei s-au numărat: • Ansamblul vocal-folcloric „Perla”, instructor Iurie Levcic • Grupul folcloric „Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător Gheorghe Sadovei • Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI by http://confluente.ro/Centrul_bucovinean_de_arta_pentru_conse_george_roca_1355875456.html [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
sistematic. Astfel, literatura română la început i-a trezit interesul prin cărțile populare, precum “viețile sfinților”, narațiunea în versuri a ardeleanului Ion Barac. A învățat să scrie românește de la secretarul tatălui său Petrache Nănescu, autor de cântece lumești cântată de lăutari, dar și gramatică de la profesorul Eliade Rădulescu. La 14 ani, În 1830 se scrie la studii înalte deschise de J. Vaillant, având colegi precum: C.A.Rosetti, Grigore Grădișteanu și Grigore Alexandrescu. Prin anii 1832, la Școala Sf. Sava, Ion
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt identitate. * Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritialuri populare românești" 23 Aprilie
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
orchestra, interpreții. Concertul „Benone ’77” nu stâlpi, ci coloane cu frize și broderii a avut. Prezentatoarea a fost vesela și strălucitoarea, suplă, inteligentă cu acuratețe a dicției, spontaneitate, eleganță, actrița Adriana Trandafir. Acompaniamentul orchestral l-a asigurat cine, dacă nu „Lăutarii din Chișinău”, orchestra cu o aurorală suită de merite ajunse la înălțimea supremă a orchestrelor de muzică folclorică românească din toate timpurile, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros. Ansamblul folcloric "Carpați" de la Câmpulung Muscel a realizat momente de dans popular care
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
cu caznă și e primit în fel și chip. La 12 februarie 2008 televiziunea națională aduce la masă rotundă pe ministrul culturii, un mare muzician, un profesor universitare de limbă română, compozitori de manele, directoarea Muzeului Țăranului Român și câțiva lăutari specializați. Manelele s-au născut din influența turcismelor asupra muzicii lăutărești, adăugând izul muzicii indiene din filme și modificate de cântăreții de petrecere. Pruteanu arată că manele se cântă pe texte jalnice. Se evită cultura și pe locul necultivat vin
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
care trebuie să fi fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
merge toamna în Vlașca, să o schimbe pe cereale. Se mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se tocmesc bucătarii, porcii și vițeii pentru nuntă sunt îngrășați, se tocmesc lăutarii cei mai buni, că așa stă bine unei nunți țărănești. Se fac planuri și câte și mai câte... Nu lipsesc nici țațele, bârfitoarele satului care, adunate în grupuri, cu limba lor ascuțită, vorbesc adevărate și neadevărate: „ai văzut cum se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și despre ei ceva. Am scris de toți, numai de ei nu! M-am trezit lac de sudoare, mai ales când mi-am dat seama că toți erau morți și veniseră la mine, toți „în păr”. Ce să scriu despre lăutari? Până să găsesc un răspuns, văd că mâinile îmi pornesc în căutarea literelor care se așezau frumos aliniate pe ecranul calculatorului. Nu le-am băgat în seamă, eram atent la „vocea” suavă de înger care-mi „sufla” la ureche ce
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
pomeneau cu amenzile acasă! Nu se mai întâmplase nimic de când se tăiară unii, în urmă cu ani de zile, de se crucea lumea la porți de grozăvie. Nu se mai pomenise așa ceva în sat. Între timp se făcuseră aproape toți lăutari, de te și mirai cât de repede încep să cânte și „să iasă în lume”, „să mănânce varză”, cum zic ei, adică să se ducă la nunți... Astăzi îl vedeai pe câte unul cu un țambal după gât, un acordeon
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică fiartă. Era mare lucru să intri într-o bandă de lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici, poate de aia, dacă nu în fiecare casă era un lăutar
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici, poate de aia, dacă nu în fiecare casă era un lăutar, cu siguranță că la următoarea erau trei, sau chiar toți. De cum se scuturau ultimii stropi de aghiasmă de pe stelba de busuioc a lui Sfântul Ion, pe care tot ei îl cântau din poartă în poartă, tocmeau trăsurile, puneau muierile să
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
înghesuiți în căruțe, printre instrumente, doar basul, ca o antenă, părea să nu țină cont de înghesuială și împingea gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți, obosiți, nedormiți de trei nopți. În tot acest timp luau țărâna în picioare și în piept, uneori luau cuvinte grele, care dureau mai mult decât efortul și se uitau și mai greu. Erau lăutari de țărână, nu de restaurant, cum erau Cinculeștii ăi mari și ăi mici, ăștia erau lăutari de salon. Marți, cam înainte de a răsări soarele deasupra lizierei de salcâmi din buza Oltului, se adunau la „MAT”, la Gonacu'. Nu era „matul
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
luau țărâna în picioare și în piept, uneori luau cuvinte grele, care dureau mai mult decât efortul și se uitau și mai greu. Erau lăutari de țărână, nu de restaurant, cum erau Cinculeștii ăi mari și ăi mici, ăștia erau lăutari de salon. Marți, cam înainte de a răsări soarele deasupra lizierei de salcâmi din buza Oltului, se adunau la „MAT”, la Gonacu'. Nu era „matul” lui, dar avea o cameră închiriată, de când se știe a fost așa, și așteptau să vină
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]