1,024 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului onorată am premeditat o iubire fără cusur mi-am pregătit pe îndelete evadarea din lume cârtiță săpând pentru lumina altei inimi lup care își roade piciorul risipit în lațul cu speranțe vinovate de sperjur am revărsat înspre piatră atâta senin că s-a făcut târziu de-am smuls așteptării din ureche cerceii și-am început să fur din turma răbdării clipele blânde ca mieii mi-am însușit pe nedrept
AM PREMEDITAT O IUBIRE PERFECTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370189_a_371518]
-
cu tine, de mic, am momente și asta este unul dintre ele, când nu înțeleg ce pui la cale. - ..ești prins. Da, da, îl admonestă în glumă, cu arătătorul. - Mătușă! Annie s-a strecurat afară fredonând o melodie. ...prins în laț. “În casa asta se întâmplă ceva. Toată lumea o ia razna. Inclusiv eu” *** În acea seară trăia un basm. Cu spiriduși, zâne, măști și alte personaje. Nu era primul bal la care participa. Ea se înfățișa sub două măști diferite: guvernantă
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
I-ar spune că e beat și merită o amendă. Îi știe el. Atunci? Din cauza salariilor mici, paznicii sunt oamni vârstnici. Ei nu poartă arme. Cu mâinile goale în fața unei fantome... În fața unei fantome albe și fără cap. Smulge un laț din gardul de flori. Așa, să zic și eu că am ceva în mână. Și las' că mă dumiresc eu imediat dacă este vorba de o fantomă decapitată. Reportaj de groază. Nu se cuplează cu logica. Stupid. Așa ceva nu există
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
fac curaj și să intimidez? Pe cine să intimidezi, măi, pe cine? Ar trebui să scot un strigăt de luptă ca indienii când porneasc la atac. Sau dacă aș ști: judo, karate, kendo, alte delicatesuri orientale. Moș Gheorghe, luptătorul! Ridică lațul. - Stai așa! - Stau mânca-te-aș, dar să nu dai. S-a dezumflat. Izbucnește în râs. Fantoma lui albă era un țigan din cartier care venise la furat și căzuse în groapa cu var, până la gât. Din cauza asta i se
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
din cauza lor”. Hingherii, impasibili la comentariile spectatorilor, își vedeau conștiincioși de treabă; primiseră sarcină să adune câinii și trebuiau să se achite de datorie. Înarmați cu instrumentele lor, niște crose speciale (care nu sunt altceva decât niste bețe lungi cu lațuri la capete), rând pe rând - acesti meseriași ingrați - prindeau câinii vagabonzi și îi introduceau în mașina prevăzută cu două cuști din oțel. O bătrânică tocmai trecea prin preajmă, cu o sacoșă plină de verdeață, venind de la piață. ”Așa maică, așa
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
vii, prin cotloanele săpate cu ghearele labelor la temelia blocurilor de patrupezii hăituiți. O cățea a ieșit speriată de după un arbust plin cu flori galbene. Ducea în bot un cațeluș. A nimerit chiar în față unui hingher. Acesta a întins lațul crosei să i-l introducă pe cap ca apoi s-o tragă și s-o urce în cușca din mașină. Simțind că-i este amenințat puiul, cățeaua l-a lăsat din gură și s-a repezit la omul care, cu
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
în holdă Sub zăpezi negre gândul zace de frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc și pucioasă suflare de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios din adevăr scade Limba cea plină
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
troc Nu-ți oferă nimeni gratuit Nici măcar un compliment în gaj Dai ce nu-ți convine și ești chit, Toată lumea cere avantaj Dă-mi și luna ce-ți puneam în brațe La-ntâlniri sau prin telepatie Pasărea când scapă din laț, e Alergică la orice colivie Eu îți las grădina și terasa Cu niscai oftaturi amintire Rău că viața nu ne trece clasa La capitolul conviețuire Numai banca veche doar lipsește: Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
smerire, fiecare despuiere de bună voie a Domnului, în loc să însemneze o pogorâre spre nimicnicie, o sărăcire, este dimpotrivă ca o ridicare de nivel a sufletului spre mai multă libertate, o îmbogățire. Dar este înfricoșătoare taina vieții Domnului și sub toate lațurile ne depășește. Numai când au venit sfinții, oameni ca noi, însingurarea a ajuns mai a noastră. Sunt pline cărțile sihaștrilor de suspine, de lacrimi, de privegheri, de nopți întregi în rugăciuni, de meditații și neînchipuite înfrânări, toate numai ca să se
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
falsă, fără nume și ce zări Se deschid sub noi anume, într-o clipă de ispită Când un soare se mai naște, răstignit pe panoplii? Cine simte că vânatul are inima rănită Și-a uitat să mai respire, prins în lațul celor vii? Nimeni nu va ști vreodată, cum de dincolo de ploi Curcubeie stau să cadă peste lacrima din noi... Cum se scutură castanii și ce doare un surâs, Când e maximă tăcerea și nimic nu e de spus... Holograme rătăcite
ÎNTREBĂRI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357663_a_358992]
-
și alte mici delicii conjugale, care-l înrobesc pe orice bărbat. Cu toate aceste conforturi diurne și nocturne, poetul simte cum: „A trecut pe la fereastră un / Sentiment de gheață”; „Simțeam cum se surpă în mine / Toate”; „Simțeam neputința ca un laț”; ș.a. Tot frânturi din universul domestic se întâlnesc și în poeziile: „Nunta”; „Tunelul nopții”; „Coroana zilelor” care îi este dedicată soției. „Soarele așteaptă să trag perdeaua, / Să măture cioburile sparte ale viselor. Cum le atinge, se topesc ca zahărul / În
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
când vrei să mă ai Vreau sa fiu eu doar o clipă. De când te știu sunt numai tu, Gândesc și respir pentru tine, Liniște vreau...pleacă te rog! Ia și visul cu tine. Doamne, cât aș vrea să mă rup Lațul mă strânge prea tare, Ia iubirea și tu cu ea...pleacă ! Am să găsesc alinare. Cântec de paseri și flori pe câmp, Izvorul ce murmură în vale, O căprioară venind să se adape Un fluier doinește cu jale. Știe povestea
MĂ CHEMI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360288_a_361617]
-
nu aud brazii trosnind și nu le văd căzând cu trosnet asurzitor în prăpăstii. Geamătul întregului codru e și mai puternic, înghite degrabă orice soartă tristă a vreunui brad căzut... Geamurile caselor zăngănesc puternic, se zbat ca niște păsări în laț, încât pare că din clipă în clipă se vor sparge în țăndări și vântul va intra în odaie. Ca niște fantome răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
suferință și dacă nu i se oferă balsamul împăcării, în cele din urmă ne doboară. Unde se instalează virtutea, apare și tentația viciului. Dacă o operă de artă nu naște zbor, nu și-a atins menirea. Fiecare vulpe își are lațul ei. Candela arde cât are ulei. Unii aleargă toată viața pentru a strânge iar alții. Mișcarea e viața, stagnarea e moarte. Orice fiara își potolește pofta, numai omul lacom, nu! Omul s-a născut în primul rând cu obligații. Noi
EXERCITII DE MEDITATIE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359862_a_361191]
-
care mâna Evei s-a întins spre ispititorul fruct ce-și legăna splendoarea pe ram? Și-apoi, unde ar mai fi plăcerea, dacă totul ar fi permis? Eu cred că am identificat corect acea nevoie a omului de a rupe lațurile interdicțiilor, de a deveni liber. Și cred că am reprezentat pe măsura acestei nevoi, nada perfectă. - Bine, bine, dar conținutul revistei? Cum va reuși el să împace cerințe atât de diferite? - Diferit...diferend... Irina părea că prinsese ca pe un
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
acționeze. A doua categorie întâlnită este cea a localnicilor și a celor din localitățile învecinate cu resurse financiare reduse, ale căror motive uneori, țin de apărarea animalelor domestice, a recoltelor și care folosesc modalități improvizate de prindere a animalelor sălbatice, lațuri, curse/capcane. ... 7.2. Producția salmonicolă Specia principală întâlnită este păstrăvul indigen, ce are condiții bune pentru creșterea și dezvoltare pe râul Jiu, dar se întâlnesc și alte specii de pești ca lipanul, mreana, zglăvoaca, etc. Producția de salmonide a scăzut în
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Stătură o vreme, văzură că e bine, că oaminii sunt de cinste și omenie și nu măi plecară, nu. Vezi? De-aia să zice că cine bea apă din Dunăre nu măi pleacă. Ai dreacu’ olteni! Cum te prind în laț, nu-ți măi dau drumul. Referință Bibliografică: Peruca / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PERUCA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340440_a_341769]
-
luat nominalizarea din partea partidului, ideile sale - deși pot părea radicale - vor ajunge ca normale și vor fi asimilate de candidații din alegerile următoare. Până una-alta, rămâne cum am stabilit - puteți fi și voi Trump, dacă simțiți că se strânge lațul. Note * Gant&Luttbeg, „American Electoral Behavior”, Peacock Publishers, 1991/** Cezar Stanciu, „Războiul nervilor”, ed. Cetatea de Scaun, 2011.
Din jurnalul unui simplu privitor trumpist și... un pic negru de supărare () [Corola-blog/BlogPost/338526_a_339855]
-
România, Fabryo Corporation și peste 10 ani în industria berii pentru Bergenbier. A avut șansa să intelega mecanismele vânzărilor atât pentru canalul de vânzări tradițional, cât și pentru retailul modern. Și-a completat experiență de om de vânzări și cu lațurile fascinante ale marketingului și trade marketingului lucrând că senior brand manager și Trade Marketing manager. Diversitatea a însemnat pentru Florin dezvoltare profesională și personală. La începutul anului 2012 a intrat în rândul antreprenorilor demarând proiectul salesadvisor.ro. Ajuta companiile să
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339732_a_341061]
-
din primele poezii, un fel de curtean naiv și rafinat, intim și ceremonios: Dacă nu știi, ți-aș arăta Din bob în bob amorul, Ci numai nu te mânia Ci stai cu binișorul. Cum vânătorul-ntinde-n crâng La păsările lațul, Când ți-oi întinde brațul stâng Să mă cuprinzi cu brațul. Și ochii tăi nemișcători cSub ochii mei rămâie etc. A doua invocație a lui Cătălin are stilul romanțelor, ne spune Manolescu, stilul din „O rămâi” sau „Lasă-ți lumea
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
menite să îl elibereze de orice suferințe viitoare: „Corpul meu va fi poziționat cu spatele spre orșs, așa încât împușcătura mă va catapulta peste balustradă balconului. Cum creierul meu va fi spulberat, voi cădea, iar căderea se va sfârși abrupt când lațul îmi va rupe gâtul. O vreme voi rămâne atârnat acolo, picioarele bălăngănindu-se. De fapt, cred că mă voi zbate spasmodic; greu de spus. Din încheieturile mâinilor va curge sânge, iar craniul va fi o masă gri-păstoasă, ceva în genul
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
toamnele-n mine și tu mă cutremuri Cu iarna ce-mi ninge sub gene; tăceri Mai plouă în mine cu zile de ieri... Întinde-mi o ramură-n ochiul deschis Din care mareele-albastre s-au stins! Se sting pescărușii în lațul de vânt Când tu mă închizi și mă strigi în cuvânt... O taină respiră aduceri aminte, Tu-mi sperii cu toamne-nflorirea cuminte; În irișii minții deschizi lamentări Și orbii-n tenebre mai sapă cărări... Eu, trena iubirii o vreau
ZBORURI TÂRZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341269_a_342598]
-
căci ajutorul omului este zadarnic [...] Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea ! [...] Eu strig: 'Lăudat să fie Domnul' și sunt izbăvit de vrăjmașii mei. Mă înconjuraseră legăturile morții, și mă îngroziseră riurile pierii; mă înfășuraseră legăturile mormântului și mă prinseseră lațurile morții. Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul, si am strigat către Dumnezeul meu [...] El și-a întins mâna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari " Iar la întrebarea celui de pe Internet: "Isuse, de unde
ISUSE, DE UNDE IAU BANI SA-MI PLATESC DATORIILE?? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341318_a_342647]
-
Popescu Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului strigătul, care a fost tăcere mai întâi, își duce mâna către fruntea zidului fost înainte de a fi. nimic nu e dinainte, spune strigătul unei privighetori prinse în laț, nimic nu s-a născut înaintea luciului ca să își fie sieși urmaș, nimic nu a fost noapte înainte de a se fi descoperit întunericul iar zi, nu a fost niciodată zi înainte de a striga eu Cerului să se despartă în atingeri
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
bucătărie. Deplasați-vă urgent la fața locului și verificați veridicitatea apelului. - Recepționat! Aflându-se doar la câteva străduțe distanță, au ajuns în două-trei minute. Au localizat persoana încă de la coborârea din mașină, moment în care aceasta își dăduse drumul în lațul improvizat pe o creangă a pomului. Cei doi “Anonimous” au sărit în fugă peste liniile de cale ferată, ajungând în câteva secunde la acesta. Încă se zbătea. Privindu-i pantalonii în zona șlițului, au constatat că nu prezentau semne de
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]