1,533 matches
-
tu mă știi prea bine Când mă rătăcesc prin mine, Lupi flămanzi atacă-n stână Fi te rog a mea stăpână! Ține-mi inima în poală Când hainii se rascolă Și dă-mi Înger Păzitor Sunt prin lume călător! Pune lacăt neputinței, Un genunchi căit credinței, Flacără în rugăciune Să ard răul de prin lume! Mamă sub veșmântul Tău Am să scap mereu de rău, Firul ierbii se despică Neputința mă irită... Timpul verdelui se surpă Tomna grea în mine urcă
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384889_a_386218]
-
mai dă-mi putere Toate se întâmplă doar cu a Ta vrere, Flacără această să ne încălzească Să ne urmăm calea, simplă și firească! Pietrele răbdării să ne țină pasul, Când e strâmtă calea să trecem impasul, Buzelor să punem lacăt de se poate Să purtăm pe mâini faptele curate. Clipelor să dăm straie de mătase, Toate să ne fie pure și frumoase, Inima smerită să cuprindă cerul Să dezlege noduri, poate și misterul... Ține-mă de mână și îmi dă
ȚINE-MĂ DE MÂNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384901_a_386230]
-
tu mă știi prea bine Când mă rătăcesc prin mine, Lupi flămanzi atacă-n stână Fi te rog a mea stăpână! Ține-mi inima în poală Când hainii se rascolă Și dă-mi Înger Păzitor Sunt prin lume călător! Pune lacăt neputinței, Un genunchi căit credinței, Flacără în rugăciune Să ard răul de prin lume! Mamă sub veșmântul Tău Am să scap mereu de rău, Firul ierbii se despică Neputința mă irită... Timpul verdelui se surpă ... Citește mai mult Mamă spune
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
sunt zilele cu jar...Mamă tu mă știi prea bineCând mă rătăcesc prin mine,Lupi flămanzi atacă-n stânăFi te rog a mea stăpână! Ține-mi inima în poalăCând hainii se rascolăși dă-mi Înger PăzitorSunt prin lume călător!Pune lacăt neputinței,Un genunchi căit credinței,Flacără în rugăciuneSă ard răul de prin lume!Mamă sub veșmântul TăuAm să scap mereu de rău,Firul ierbii se despică Neputința mă irită...Timpul verdelui se surpă... XXV. LA MARGINE DE TIMP, de Camelia
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Autorului Pendula-și picură secundele în carafa timpului, iar gândurile răsfoiesc amintiri, niciodată trecut; un amestec de umbre și lumini e pânza aerului, îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut. Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor
NICIODATĂ TRECUT de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385102_a_386431]
-
Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2360 din 17 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ÎN TĂCEREA GÂNDULUI trist murmură apele în ținutul de pe drum sufletul se lovește de tăcerea gândului azi, acum raze se frâng de geamuri închise, de lacăte puse azi nu îmi amintesc nimic decât suferința unui suflet alungat de aici, dintre voi de nimeni căutat nu plâng, nu cânt era devreme, ieri acum e prea târziu să plec, să vin orele trec, anii se scurg uși închise
ÎN TĂCEREA GÂNDULUI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385141_a_386470]
-
Toate Articolele Autorului Îmi lepăd ziduri de pe trup Din cupă inimii beau sânge tânăr Îmi pipai ochii, buzele, sânii Să văd, ca orbul, cine m-a privit, sărutat, iubit Iar am dormit pe lacrima lunii În turnul de fildeș, joc lacătul la zar Îl pierd, îl câștig pe două cuvinte Te iubesc, ies din vis Luntrașul îmi refuză argintii. Mă tem de iubire, nu deschide ochiul De atâtea rugi mi-am zidit mănăstire Sub pleoapa, cu mângâieri fierbinți, Imaginare, ți-am
ANA, CU LACRIMI DE REGINĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385169_a_386498]
-
TĂCEREA GÂNDULUI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2360 din 17 iunie 2017. ÎN TĂCEREA GÂNDULUI trist murmură apele în ținutul de pe drum sufletul se lovește de tăcerea gândului azi, acum raze se frâng de geamuri închise, de lacăte puse azi nu îmi amintesc nimic decât suferința unui suflet alungat de aici, dintre voi de nimeni căutat nu plâng, nu cânt era devreme, ieri acum e prea târziu să plec, să vin orele trec, anii se scurg uși închise
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
suflete învelite în haine murdare, murdare de tristețe departe de lume mă întorc printre rânduri să cânt, să plâng ... Citește mai mult ÎN TĂCEREA GÂNDULUItrist murmură apeleîn ținutul de pe drumsufletul se loveștede tăcerea gânduluiazi, acumraze se frângde geamuri închise,de lacăte puseazi nu îmi amintesc nimicdecât suferințaunui suflet alungatde aici, dintre voide nimeni căutatnu plâng, nu cântera devreme, ieriacum e prea târziusă plec, să vinorele trec,anii se scurguși închisesuflete învelite în haine murdare,murdare de tristețedeparte de lumemă întorc printre
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
a calcanului de Nord. Dar așa va dubla consumul de lemne la iarnă. Am bătut la poarta proprietății domniei sale. M-a văzut și m-a întrebat dacă am adus banii, fără însă a începe să descuie cele o sută de lacăte ale porții. Când i-am spus, râzând, că nu a intrat direct înapoi în casă fără nici un cuvânt. Adevărat Hagi Tudose deși nu cred că a hagialâc-cit pelerin pe la locurile sfinte lui. Vecin de România. Vecin de București capitala țării
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
var-aceasta, duzii Și nici măcar, modestă, corcodușa. Din jocul nostru-am alungat păpușa Și viața am vopsit-o în iluzii. În loc de zbor, am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt punem ușa. Ne îmbrăcăm prea des în egoisme Și nu-nțelegem că suntem săraci, Când aruncăm prietenii în schisme Și defrișăm câmpiile de maci. Ne ducem traiu-ntre oțel și prisme, În lumea mută. Dar tu, de ce taci ? (Leonte Petre) Sursa
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
într-atât încât să facă pelerinaj la locurile Sfinte din Ierusalim, cum dovedește prefixul „hagiu”. Este totodată zgârcitul care preferă să moară de inaniție în loc să dea un firfiric pe-o supă. Tot el întruchipează fricosul care se ascunde după 100 lacăte, dar nu pune gratii la ferestre, dormind pe averea sa. Da! Cultura românească scrisă este dominată de teama de a fi furat, teama de a fi înșelat, teama de a nu fi victima unei necinstiri. Astfel se prezintă el însuși
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
se făcea că nu le mai trecuse pragul. Iar acum, poftim, o chemau! Încrezătoare în ea și în flori, Mira sună scurt. Cu siguranță, florile vor fi un adevărat passe-partout pentru a ajunge la sufletul ferecat cu o mie de lacăte fără chei al Marietei! Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 3 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V, 22 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
timpul meu și timpul tău Înaltă altar pe rug Herghelii de lăcuste să roada talpă absenței Praful se va aleage de lipsă mea Nu-mi pune capcane, cătușe Colivii la ferestre Dormi cu palma deschisă umărul dezvelit Am gasit cheia lacătului ruginit Visează-mă voi veni, voi veni După ce termin cerul de lustruit Eu, Pictorul acestui veac, Cu o penița Îți desenez izvoare la picioare Pe coapse cum alunecă vapoare Spre marile imaginare Și de sub ochișori Cum pleacă trenuri spre vrăjite
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
și reglementări cu bunurile rămase cum ar fi conturi bancare, reînmatricularea mașinii, transferul contractelor de utilități și multe altele complică viața și, vrând nevrând ai amintiri, dese ori neplăcute dacă cel plecat, temător și față de umbra sa era înconjurat de lacăte și secrete numai de el cunoscute. Despre cel plecat numai de bine! Zice zicala. Dar ... nu te poți abține și cârtești; nu mi-a respectat sfatul, ar mai fi în viață dacă .... lua pastilele, sau „nu se ducea în locul unde
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
știa de când, dar se trezise cu același vis că îl tot urmărea, de aceea și fiorul cînd auzise prima dată descrierea lui. Supărat, se închise în turnul cel vechi al așezării și în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea o sperie tare pe făptuca singuratecă și cu gânduri curate
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
dar se trezise cu același vis că îl tot urmărea, de aceea și fiorul cînd auzise prima dată descrierea lui. Supărat, se închise în turnul cel vechi al așezării și în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea o sperie tare pe făptuca singuratecă și cu gânduri curate ce își
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
de noi nu le pasă De strămoșii ce ne-au dat ștafeta, Parc-ar fi cuprinși de-angoasă Și-n gât li s-ar înfige baioneta... Vor să distrugă ce aveam mai sfânt Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt Și să ne spele rapid memoria... Vor să ne spulbere democrația Ce-am câștigat-o prin luptă și chin, Să transforme în mascaradă istoria, Uitând de-al nostru dacic destin... Adevărul trebuie să fie scos la
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
Papageno (baritonul Fang Shuang - de naționalitate chinez) păsărarul Reginei Nopții, devenit pretenul prințului Tamino (care-i pedepsit de cele Trei Doamne prin aducerea unei sticle cu apă în loc de vin, a unui bolovan în loc de mâncare și punera la gură a unui lacăt fiindcă a mințit (atenționare pentru copiii care au înțes foarte bine ce-i așteaptă când nu spun adevărul), lăudându-se că el a răpus Dragonul înfiorător) și nostima sa iubită Papagena (soprana Oana Șerban), o pereche minunată care au cântat
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
2016) Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chitările și muzica amplă în stare să înlăture firul imaginativ de legare cu pământul, a anilor șaizeci, are și azi cheia ce descuie lacătul ușii către libertatea nesfârșită și plăcerea distracției fără granițe. De atunci și până azi cântă magnific o trupă nerepetabilă ce rupe forțele naturii pe la mijloc, întemeind două lumi clocotitoare ca lava: scena și spectatorii! Este „Smokie”! Venirile ei în România
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
tristeți și amărăciuni, paharul acestora vărsându-se în oceanul neîncăpător în unduirile valurilor sale, la granițele uscatului! Când lumina va risipi întunericul prin arderea-i orbitoare, închizându-l în cutia uitării... Acea zi, care, neobosită în așteptarea-i, va încuia lacătul ce cuprinde în fierul său, cântărind doar câteva grame, lanțul existenței pământești, în întregimea-i de mii de kilometri sau de doar câțiva metri prin mersul său in spațiul desprins din Univers, devenind invizibilă în pumnul măreț ce îi strânge
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
Iar dacă Dumnezeu întârzie să ne răspundă să avem răbdare. Poate atunci Dumnezeu este lângă patul de suferință al altora, măi nevoiți și mai la necaz decât noi înșine. Când ne rugăm se cuvine să ne deschidem ferestrele minții și lacătul inimii cu atâta smerenie și luare aminte ca si cum ne-am afla lângă tronul eternei judecați. Să ne rugăm pentru toți și pentru toate greșelile și neputințele noastre, dar să învățăm să ne rugăm mai întâi pentru semenii și chiar dușmanii
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
chiar delicioase. „Aici îmi voi petrece iarna”, gândi puiul de șopârlă fericit. Conținuturile din cutii dispăreau de la zi, la zi, fără ca cineva să remarce lipsa acestora. Ușile erau sigilate și nu existau semne că vreo persoană ar fi umblat la lacătele sau la cheile de la intrarea în depozit. Rotindu-se prin clădire, Dino se trezi în fața unei oglinzi uriașe. Întâi se sperie. Crezu că nu este singur, că o arătare ciudată, mare, trăiește alături de el, acolo, în incintă. Apoi, se mișcă
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
Ca un fur pofticios strecor între lațurile delicate degete flămânde și dau să înșfac măcar o minune. Vreau s-apuc, nebănuind că lipsa de pază-i himerică... Gândul e pe cale să devină faptă, când înțeleg că drept pavază e un lacăt gracil in formă de șarpe bătut în smarald, legat ca o fundă de capacul răsturnat. Amenințat de privirea mea se mișcă ușor țintindu-mă cu ochi de rubine sângerii. Desface perfid coada subțire, prelungă și capul și-l înălță spre
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
ca jertfă supremă, așa cum, din păcate, e interpretat de unii extremiști sinucigași, care renunță complet la propria individualitate, convinși că dizolvarea lor în neant ar fi conformă cu înțelesurile adânci ale acestei cărți ferecate, din păcate cu mult prea multe lacăte. Cum spuneam, dacă ne-am da cu părerea n-am face decât să îngroșăm rândurile celor care deja au generat mult prea multe versiuni. Singurul lucru pe care-l pot constata eu cu certitudine este că nu reiese din conținutul
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]