518 matches
-
Pasteluri (Miezul iernei, Malul Șiretului) 17. Mihai Eminescu - Floarea albastră, Sară pe deal, Revedere, Luceafărul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic) 18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august 19. Octavian Goga - Rugăciune 20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor 21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Paradis în destrămare 22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucegăi (din volumul cu același titlu), Psalmii (prezentare generală) 23. Ion Barbu - Riga Crypto și Iapona Enigel 27
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
boli profesionale) ÎI. Asigurări de sănătate [] III. Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare [] IV. Asigurări de mijloace de transport feroviar [] V. Asigurări de mijloace de transport aeriene [] VI. Asigurări de mijloace de transport navale [] (maritime, fluviale, lacustre, canale navigabile) VII. Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje și orice alte bunuri [] VIII. Asigurări de incendiu și calamități naturale: [] IX. Asigurări de daune la proprietăți [] X. Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor [] (răspundere civilă auto obligatorie
NORMELE nr. 2 din 14 august 2001 privind informaţiile şi documentele cerute pentru autorizarea asigurătorilor şi criteriile pentru aprobarea acţionarilor semnificativi şi a persoanelor semnificative ale asigurătorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142234_a_143563]
-
așadar, o creație comună a fluviului și a mării în condițiile unor maree reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la vest la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5 - 5 m; - grinduri fluvio-maritime, cu orientări de la nord la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din Defileul Dunării „Priveliștea fluviului la Porțile de Fier și în tot lungul vadului săpat printre munți e de o măreție cum rar se vede pe toată fața pământului. Unde malul se ridică sute de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele fluviului și cele de tip lacustru din Luncă, iar pe de altă parte, schimburile dintre biocenozele deltaice și cele marine. Se poate vorbi de contribuția îndiguirilor la multiplicarea efectului de barieră în calea migrației organismelor acvatice, datorită fragmentării habitatelor. Planctonul din Dunăre este sărac în specii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la Marea Neagră, fiind principalul centru economic, cultural și turistic din sud-estul Bulgariei. Frumusețea cadrului natural în care este amplasat Burgasul este sporită de prezența celui mai mare complex de lacuri din Bulgaria, cunoscut sub numele de Lacurile Burgas. Acest complex lacustru acoperă o suprafață de 95km2 din care peste 33km2 reprezintă areale protejate sau propuse pentru a fi protejate, în vederea conservării unor specii amenințate cu dispariția. Lacurile care intră în componeța acestui complex sunt: lacul Pomorie (o lagună ultrasărată), lacul Atanasovsko
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fel încât se creează această impresie. Tratarea în registru derizoriu a peisajului nocturn e evidentă: "Vai, ce baltă, cu sepia era noaptea, și Luna veșnică plută!", exclamațiile retorice nu mai au darul de a impune textului registrul sublim. Înlocuirea peisajului lacustru romantic cu imaginea bălții reprezintă o schimbare de perspectivă. E o sugestie a nemișcării, dar reprezintă și o ideea de nesemnificativ, o imagine capabilă doar să stârnească uimirea nicidecum admirația. Balta presupune nu doar nemișcare, ci și mucezire, prindere în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
noaptea asta de nimic nu-mi pasă”, versurile citate arată că-i păsa. El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului. Acesta are corespondențe cu „Lacustră”, în vecinătatea căreia a fost plasat și cu a treia „Nocturnă” din Scîntei galbene, în care plînsul se amestecă în neștire „cu ploaia care curge în mahalaua bleagă”, carevasăzică înmuiată de inundații, căzută în prostrație din pricina repetatelor necazuri. Ceea ce în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în vecinătatea căreia a fost plasat și cu a treia „Nocturnă” din Scîntei galbene, în care plînsul se amestecă în neștire „cu ploaia care curge în mahalaua bleagă”, carevasăzică înmuiată de inundații, căzută în prostrație din pricina repetatelor necazuri. Ceea ce în „Lacustră” era mai mult sau mai puțin halucinație, aci (și, de asemenea, în „Nocturnă”) e senzație directă de umezeală, în aer și în lucruri, de sufocare și de frig, de care nu scapă, deși-i „topit de băutură”. Focul alcoolului nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe noi, pentru acești copii și nu ne vom măsura timpul cu dinarul, ce ni se dă pentru munca noastră”.23) Să fie astea vorbe de „profesor pedant”?24) „Aud materia plîngînd...” Bacovia realizează două performanțe, în acest vers din „Lacustră”, pentru care poemul a devenit celebru. Prima e că folosește un cuvînt rareori întîlnit în poezie și chiar în proză: „materie”. Explicînd dificultățile pe care le-a întîmpinat la traducerea romanului Bel-Ami de Maupassant, Ibrăileanu scria în 1896: „Dar limba
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în schimb, se întîlnește la Hasdeu, într-un poem filozofic („Naturalistul, care din jos în sus învață,/ Materie visează în universu-ntreg”)7) și la Al. Macedonski („Materia în față-i fierbe și se cerne”)8). Rescriind de mai multe ori „Lacustră” și înlocuind (după informația dată de Aurelia Batali lui Ion Caraion)9), într-una din variante, versul „Aud șuvoaiele plîngînd” cu „Aud materia plîngînd...”, Bacovia a avut intuiția enormei puteri evocatoare pe care o are acest cuvînt. „Cuvîntul «materie» - remarca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
simte [poetul n. m.] cum trăiesc/ Le-aude bucuria sau lunga lor plînsoare”, din „Avînt”-ul lui Macedonski. Anticipează ca posibilă o regresiune în timp și induce o îngrijorare vecină cu exasperarea: cea a căderii din civilizație în epoca „locuințelor lacustre”. Lucrurile sînt astfel spuse încît granița dintre realitate și coșmar e aproape insesizabilă. Despre uitare Bacovia face parte dintre poeții care privesc, din cînd în cînd, spre Lethe. Un deziderat uneori („Stau...și moina cade, apă, glod.../ Să nu mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Fără îndoială, odată „transpusă” pe foaia de caiet, „inspirația” urma un proces de prelucrare literară. Dar e o mare deosebire între variantele poemelor bacoviene și cele ale altor poeți. Uneori, în cazul său, chiar denumirea de „variante” pare abuzivă. Exceptînd „Lacustră”, „Nocturnă” (Fug rătăcind în noaptea cetății), „Stanță la Bacovia” și alte cîteva, în care numărul intervențiilor e mai mare, poetul nu operează schimbări majore: schimbă un titlu cu altul, mută un cuvînt de la mijlocul versului la începutul lui, înlocuiește un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre ele fuseseră ori vor fi publicate cu „Δ. Interesant de remarcat e că „î” se întîlnește, mai ales, în poemele transcrise pe curat, pregătite pentru publicare. O dovadă în acest sens (dar nu singura) o constituie una din variantele Lacustrei, unde peste stratul prim cu „î” („plouînd”, „curgînd”, „gînd”), se observă un strat ulterior, cu „Δ („plîngînd”, „plouînd”), fapt care duce la concluzia că în scrisul curent, modul acesta din urmă îi era mai la îndemînă. Ortografia lui Bacovia e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de aur) în lectura sa, 14 în lectura actorilor Jules Cazaban, Ion Manolescu, Ion Caramitru, Irina Răchițeanu-Șirianu, Silviu Stănculescu, Leopoldina Bălănuță, două în lectura lui Gabriel G. Bacovia și, respectiv, a Agathei Grigorescu-Bacovia. între cele 19 citite de autor figurează Lacustră, Decembre, Amurg violet, Plumb de iarnă (Ninge secular, tăcere, pare a fi bine), Poemă finală. Lectura lui Bacovia se menține, dacă pot spune așa, la un „grad zero”, care exclude postùrile și efectele interpretative. Amprenta vocii sale - în care se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul al XIXlea, sau și mai vechi: singurătatea, plictiseala, trecerea ireversibilă a timpului etc. Ceva mai recentă e nevroza, boală resimțită cu acuitate la începutul secolului XX. De relevat însă că, pentru autorul „Lacustrei”, acestea nu sînt numai teme literare, ci și, chiar în primul rînd, teme existențiale. O întreagă generație (Bacovia, Minulescu, Topîrceanu, Cezar Petrescu și alții ) e sensibilă la ploaie. De ce? Mă îndoiesc că-i vorba numai de „meteo sensibilitate”. Chiar după
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
luciditate în rîndurile societății romînești. în deceniul al patrulea, de pildă, mai mulți intelectuali simt (chiar dacă nu și-au declarat niciodată simpatia față de poet) bacovian. Mă îndoiesc (ca să dau un exemplu) că Jeni Acterian recunoaște undeva vreo influență a autorului „Lacustrei” asupra sa. Și totuși unele pagini din jurnalul ei dovedesc un fel similar de a percepe viața: „Ce blestemat lucru e imposibilitatea asta fizică de a face ceva. Am uneori un fel de pîclă. Nu pot citi nimic. Și cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
referitoare la Bacovia. De pildă că la poetul nostru „nu există amintiri, ci numai aparent amintiri”, cum ar fi aceea a copilului cu zmeul din „Alean”. „Există, în schimb, așteptări”. Sau că în versul „Pe aceleași vremuri mă găsesc...”, din „Lacustră”, e o „viziune cuantică”. Sau că „tîrziu”, din versul „Și tare-i tîrziu” („Pastel”), „nu-i un tîrziu de durată, ci o tendință de superlativizare a evenimentelor”. Sau că „misterul” apare ori de cîte ori se produce o atingere cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a celor peste 245 km pe care le deține, a Deltei Dunării cu suprafața sa de 4345 km 2 de pe teritoriul României, a celor peste 3450 de lacuri (din care 2300 de origine naturală și 1050 antropice) cu o suprafață lacustră de peste 2621 km 2 (deci 1.1% din suprafața totală a țării), a arealelor de atracție turistică pe care le crează cele 4295 de rîuri (cu o lungime totală de 110.000 km) și cele 6.337.054 hectare cît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș (350 km), Jiul (339 km), DÎmbovița (286 km), Olteț (185 km), Prahova (193 km), Lotru, Motru, Sebeș, RÎul Mare, Cerna, SÎmbăta etc. - Un rol aparte În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali Îl reprezintă suprafețele lacustre care, nu numai că exercită o puternică forță de atracție asupra turiștilor, dar au influențat direct În unele cazuri apariția și dezvoltarea unor stațiuni, a unor elemente de bază tehnicomaterială, ca și prin contribuția pe și-o pot aduce În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în care clima și-a lăsat amprenta asupra lui, de faptul că e o țară înconjurată de apă, analizează densitatea populației, dar și flora și fauna regiunilor. Acesta precizează că Finlanda este împărțită în trei zone: zona de coastă, cea lacustră, care cuprinde lacurile și cea a podișurilor. Aceste regiuni sunt descrise în subcapitolele care urmează, cum este de pildă În sudul însorit unde este analizată zona de coastă a Finlandei, cu cele mai importante orașe, dar și Arhipelagul Åland. Este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ploaie torențială a început să cadă peste locuințele lor. Știu locul, am fost acolo și zona îmi amintește de versurile poetului George Bacovia: “De-atâtea nopți aud plouând/ Aud materia plângând/ Sunt singur și mă duce-un gând/Spre locuințele lacustre." Lângă malul apei sunt pescari, care cu familiile lor trăiesc în locuințe lacustre primitive ca în Paleolitic, deși nu departe zgârienorii falnici domina împrejurimile. Casele, în mișcarea ritmică a valurilor, sunt legate de mal cu o punte care noaptea este
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
acolo și zona îmi amintește de versurile poetului George Bacovia: “De-atâtea nopți aud plouând/ Aud materia plângând/ Sunt singur și mă duce-un gând/Spre locuințele lacustre." Lângă malul apei sunt pescari, care cu familiile lor trăiesc în locuințe lacustre primitive ca în Paleolitic, deși nu departe zgârienorii falnici domina împrejurimile. Casele, în mișcarea ritmică a valurilor, sunt legate de mal cu o punte care noaptea este retrasă, izolând locuința. Diferența de trai față de oamenii din Paleolitic este că aceste
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pentru soțul care în zori pleacă la lucru, indiferent în ce colț a lumii s-ar întâmpla asta (într-o colibă săracă din Africa, într-un cort al nomazilor din Podișul Gobi, într-un apartament de bloc sau o locuință lacustră). Ea, în același timp supraveghează și ceilalți copii care încă dorm; la ciobanul care paște oile sus pe munte în bătaia vântului și visează la o masă caldă și un pat cald, în timp ce nori negri amenințători, brăzdați de fulgere și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în valea Garonei, întinse respectiv pe 20 și 15 hectare. Aproape pretutindeni se constată această extindere a practicilor agricole cu particularități regionale ca taberele fortificate din centru-vest: cultura de la Matignons (Charente) și de la Peu-Richard (Charente-Maritime), deosebite de șasean. În zonele lacustre se dezvoltă de asemenea sate: Charavines, pe malul lacului de la Paladru (Isère). Neoliticul final și nașterea metalurgiei. Perioada dintre -2500 la -2000 este marcată de o înflorire a civilizațiilor neolitice cu o intensificare a ocupării de pămînturi. Civilizația de la Fontbouisse
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]