1,187 matches
-
câte puțin. Visam că voi pleca din nou în lunga călătorie pe mare, spre ocean acolo unde marea se întâlnește cu norii acolo unde lumea-i de azur... Lagună albastră mă întorc cu fața spre tine.... Referință Bibliografică: VALUL DIN LAGUNĂ.... / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune, De-aceea cânt de dragoste-îți ridic în sufletul ce MULȚUMESC îți spune, dorind ca și-n al vieții ultim pic să fii ce-ai fost
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362218_a_363547]
-
de mină din S.U.A. poluează peste 20 mii km/curs de apă. În Pennsylvania, se scot zilnic 20 mld. litri de apă acidă din cauza trecerii ei prin zăcămintele mineraliere adiacente straturilor de cărbuni. Purificarea lor se face prin reținerea în lagune de depunere. În general, se poate spune că acest factor de mediu poate deveni agent poluant atunci când se depășesc limitele echilibrului ecologic instaurat în anumite biotopuri. Chiar și așa, poate deveni un agent poluant atunci când inundă și asfixiază culturile sau
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Mo, Te, Ti, Sn, U, Ag. cianuri fluoruri Din punct de vedere biologic: biochimic bacteorologic Se execută foraje de hidroobservație. De asemenea prezintă un pericol de poluare, mâlurile active care se colectează de pe raza centrelor urbane și sunt sedimentate în lagune la stațiile de epurare. Aceste mâluri pot conține cele mai variate substanțe chimice, provenite de la diverși acenți economici (industria textilă, coloranți, galvanizare, prelucrarea pieilor de animale, etc.) și din gospodării. 10. Prevenirea pagubelor provocate și evaluarea cheltuielilor aferente În cadrul cheltuielilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Adamul lui Michelangelo ce-și întinde arătătorul pînă-i gata să-l atingă pe-al Demiurgului. Ce voi vedea? Cunosc (mental) Veneția pe de rost. Cine n-o cunoaște? Trei sînt însă acum reperele palpabile ce-mi vor structura sejurul în Lagună: 1. hapsîna hoinăreală, oricum retiniană, pe uscat și cu gondola. 2. depistarea uriașilor venețieni din Quattrocento și... și... 3. vernisajul Ușilor mele, la Palazzo Correr. Dintre magnificii venețieni, nu-l voi putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umilitate, dau replică faimoaselor uși venețiene." Și încă ceva. C-un picior pe scara avionului, vă cer favoarea de a-mi acorda, pentru două săptămîni, calitatea de ambasador al dumneavoastră cei mari iubitori de Iași acolo, în serenissima cetate de pe Lagună. Cînd mă voi afla în fața Sosirii ambasadorilor, capodopera lui Carpaccio, de la Academie, mă voi socoti, cu voia dumneavoastră, și eu printre ei. Grazie a tutti! 8 iunie Anonimul venețian Fur, pentru o clipă, faimosul titlu, pentru că nici un altul n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se află cel ce calcă Veneția, fie el "persoană însemnată" a lumii, fie fitecine. Pentru că a intra în Veneția și a te supune ritmului ei, adică a te include în aiuritorul șuvoi uman ce vînzolește, zi și noapte, orașul din lagună, înseamnă a te lepăda chiar dacă nu vrei de orgoliile... măreției proprii, a te confunda cu ceilalți, a deveni, într-un cuvînt, un simplu anonim, viețuind un răstimp în Veneția: a fi veritabilul anonim venețian. Ce-ți rămîne să faci? Să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
negrul, aurul, roșul. Negrul ciumei care a decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio (?), Rubens (?) și mă aflu dintr-o dată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței. 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 4 ianuarie Ne încăpățînăm să credem că și pe alte riviere, decît cea... bahluviană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prolog, pe un libret de Temistocle Solera, cu completările aduse de Francesco Maria Piave, după dramă “Attila, König der Hunnen”, de Zacharias Werner. Premieră a avut loc pe 17 Martie 1845 la Teatro La Fenice. Acțiunea Operei Locul acțiunii: Aquileia, lagunele Mării Adriatice, aproape de Romă, anul 452 Personajele: Attila 1/, Regele hunilor (baș); Odabella, fiica Ducelui de Aquileia (soprana); Foresto, cavaler de Aquileia (tenor); Ezio, general român (bariton); Uldino, sclavul lui Atilla (tenor); Leone, un bătrân român (baș); cavaleri, soldați, bărbați
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
orice compromis: el intenționează să cucerească Romă și restul Italiei prin forță. Tulburat, Ezio, răspunde că dacă Atilla nu l vrea pe el că aliat, îl va avea ca adversar curajos pe câmpul de bătălie. Tabloul 2. Rio-Alto, situat în lagunele Adriaticei. Puznicii trăiesc în colibe construite pe piloni. Ei adăpostesc cu bucurie bărbații și femeile refugiați din Aquileia. Foresto își exprimă durerea de-a o fi pierdut pe Odabella pe care o crede în captivitate (Ella în poter del barbaro
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cel dintâi scriitor român care face sport, dar nu În chip tradițional, călătorind sau bătând potecile de munte ca Hogaș, ci În chipul cel mai modern cu putință. Byron aduce la Veneția 4 cai de călărie și Înoată noaptea În lagună, D’Annunzio pilotează avionul, Montherlant ia parte la cursele de tauri și Macedonski, cu nimic mai prejos, aspiră și el la trăirea integrală a vieții ș...ț”2. Numai că, din nou, gustul insolitului, al epatării Îl determină să aleagă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pătrund pe alocuri adânc spre nord și sud, era locuit de o populație de limbă latină. Astăzi, în tot răsăritul, cu excepția coastei dalmate, singurii care vorbesc limba romanică, atât de răspândită odinioară, sunt românii...Româna pare a fi, așadar, o lagună care, spre deosebire de vechea limbă romanică, și-a pierdut din extindere în sudul Dunării.". La toate acestea, să nu omitem a adăuga (menționa) elementele românești aflate în Panonia și în Carpații de nord și nord-est (cf. N. Drăganu, Românii în veacurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CIORĂNESCU, Alexandru (15.XI.1911, Moroeni, j. Dâmbovița - 20.XI.1999, La Laguna, Spania), poet, prozator, dramaturg, istoric și teoretician literar, traducător și bibliograf. Este fiul Ecaterinei Ciorănescu (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători, și frate cu scriitorii George Ciorănescu și Ioan I. Ciorănescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
National des Recherches Scientifiques (1948), rezolvarea situației de exilat român, după ce în 1947 fusese, câteva luni, secretar de redacție al revistei de critică „Le Livre”. Obține prin concurs, în 1948, Catedra de limba și literatura franceză la Universitatea din La Laguna, în Insulele Canare, în cadrul căreia, până în 1978, a predat și un curs special de limba română. Preocupările științifice se orientează, începând din această perioadă, spre problemele teoretice și aplicative ale literaturii comparate. În 1942 C. publicase la București, în limba franceză
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
în versuri și izvoarele lui, București, 1943; La Roumanie vue par les étrangers, București, 1944; Literatura comparată, București, 1944; Atlantic, Santa Cruz de Tenerife, 1950; Biografie pentru rândunele, Santa Cruz de Tenerife, 1952; Estudios de literatura española y comparada, La Laguna, 1954; Don Carlos de Viana, Paris, 1954; Au Revoir, Monsieur L’Ange, Paris, 1954; El Barroco o el descubrimiento del drama, La Laguna, 1957; ed. (Barocul sau Descoperirea dramei), tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Tenerife, 1950; Biografie pentru rândunele, Santa Cruz de Tenerife, 1952; Estudios de literatura española y comparada, La Laguna, 1954; Don Carlos de Viana, Paris, 1954; Au Revoir, Monsieur L’Ange, Paris, 1954; El Barroco o el descubrimiento del drama, La Laguna, 1957; ed. (Barocul sau Descoperirea dramei), tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle, Paris, 1959; Le Couteau vert, Paris, 1963; ed. (Cuțitul verde), tr. Ileana și Mihai Cantuniari, București-Montreal, 1993; Principios de literatura comparada, La
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
1957; ed. (Barocul sau Descoperirea dramei), tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle, Paris, 1959; Le Couteau vert, Paris, 1963; ed. (Cuțitul verde), tr. Ileana și Mihai Cantuniari, București-Montreal, 1993; Principios de literatura comparada, La Laguna, 1964; ed. (Principii de literatură comparată), tr. Tudora Șandru Mehedinți, București, 1997; Bibliographie de la littérature française du XVII-e siècle, I-III, Paris, 1966-1967; Colón humanista. Estudios de humanismo atlántico, Madrid, 1967; Bibliographie de la littérature française du XVIII-e siècle, I-III
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
gunoi, stocarea lui pentru perioade de 4-6 luni sau mai mult este de dorit dacă riscurile poluării prin administrare în momente necorespunzătoare sunt evitate. Stocarea în tancuri situate deasupra nivelului terenului este preferabilă din punct de vedere al protecției mediului lagunei sau depozitării complexe cu toate că încă pot apare probleme serioase. O astfel de problemă o constituie apariția formațiunilor groase de crustă care reduc capacitatea tancului, permițînd creșterea buruienilor pe suprafață și creând dificultăți în pomparea și administrarea mustului pe câmp. în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
reducerea pierderilor de azot, prin formarea unui strat de CO2 în partea superioară, care reține azotul în interior. Un ajutor în plus, în acest sens, îl constituie acoperirea mustului depozitat; o acoperire graduală este convenabilă și accesibilă economic. Infiltrațiile din lagune trebuie să fie prevenite în toate circumstanțele din cauza pericolului poluării. Problema spațiului de stocare poate fi considerabil rezolvată dacă apele de spălare și apele murdare din incintele betonate, utilizate pentru animale sunt minimalizate cantitativ, iar apele, în special apa de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Barcelona, 1963; ed. (Dicționarul Papilor), tr. Ana Vlădeanu, București, 1999; Giovanni Papini, Paris, 1963; La Septième lettre, Paris, 1964; Platón, personaje de novela, Madrid, 1964; Journal d’un paysan du Danube, Paris, 1966; El despertar de la sombra, tr. A. Iglesias Laguna, Madrid, 1967; Une Femme pour l’Apocalypse, Paris, 1968; El hombre de las nieblas, Barcelona, 1970; España y otros mundos, Barcelona, 1970; Viaje a los centros de la tierra, Barcelona, 1971; Pepi Sanchez, Madrid, 1971; Mester de novelista, Madrid, 1972; El
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
3. Lipsiți de mijloacele necesare pentru a achita republicii venețiene sumele convenite pentru transportul naval al unei numeroase oști în teritoriile transmarine, cruciații reuniți la Veneția au acceptat oferta dogelui Enrico Dandolo, care le-a propus să cucerească pentru Cetatea Lagunelor orașul Zara, important centru comercial aflat pe malul opus al Adriaticei, în contul datoriei bănești pe care se dovediseră incapabili să o onoreze. Zara, oraș aflat în dependența Ungariei, amenința să devină un concurent foarte stânjenitor pentru Veneția, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Byzantin, în vol. Venezia dalla prima crociata alla conquista di Costantinopoli del 1204, Firenze, 1966, p. 139-155; v. și lucrarea de ansamblu a lui J. Lognon, L’Empire Latin de Constantinople et la Principauté de Morée, Paris, 1949. reușit Republica Lagunelor să-și asigure imensele privilegii comerciale obținute în Imperiul Bizantin în secolele anterioare, dar puternic periclitate în a doua jumătate a secolului XII ca urmare a oscilațiilor din ce în ce mai numeroase și extrem de primejdioase ale puterii imperiale bizantine. Laconic, una dintre clauzele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și obiceiurile, care se află în scris și fără înscris“ (articolul 4 al tratatului încheiat între participanții la cruciată în martie 1204, în ajunul asaltului final). Mai elocventă încă pentru hegemonia venețiană e clauza din același tratat care îngăduia Republicii Lagunelor să-și înlăture concurenții din activitatea comercială a Imperiului Latin: „Încă s-a mai hotărât ca nici un om, de orice neam, care se află în război cu voi și cu succesorii voștri sau cu poporul Veneției, să nu fie primit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]