2,011 matches
-
întrebe cum mă descurcam sau ca să-mi spună ce rol aveau obiectele pe care le includeau în machetă. Un teanc de cărți legate cu un lanț subțire deveni ancora, un suport de haine pornind din lateral era vinciul și o lanternă care-și arunca raza drept spre tavan era catargul. Mai adăugară și alte lucruri: scânduri, faruri de mașină și tuburi de aer adevărate și echipamente pentru scufundări. Fidorous aduse cușca lui Ian și-o așeză în montaj lângă toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
roți! - Ce este, pédurarule, cînd mama aduce, cu poșetă, flori la porc și ce se plimbé alb și mic printre ciupercile extrapolare? - Virus benign cu ochi de viorea, de ce sé dém cu pușca dupé fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, céci lumineazé cerul Înstelat. Și drumul omului beat, cînd Întunericul Îi pune cérébuși stelari În ochi. Sé-i dém un smoc de pér descreierat În crépétura lui de la mésea. Eu n-am de ce sé mor pentru vecinul meu Pavel Andreevici! - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lumea-ntreagé! - Sé ménînce copiii și bétrînii! - Sé fie mulțumiți! - Sé fie veseli! - Sé zîmbeascé că o razé de soare printre nori! - Mai bine am fi mers În Cazahstan! - Sub soarele torid, sé mergem cu tractorul! - Sé ne lumineze calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
stai o clipă locului și uită-te în jos, altfel ai să te trezești într-un șanț cu glezna scrântită. Hinchipunul încă se mai ține de șotii; chiar și în nopțile cu lună îți iese la drum de seară cu lanterna magică să te sperie. Trecem pe lângă casa vampirului în formă hexagonală, construită din uși în formă de sicrie, fără ferestre. Pe vampir nu poți conta decât după asfințit, lumina soarelui, desigur, nu-l va ucide, dar îi va face foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
capul în jos, viața se desfășura firesc, oamenii și animalele respirau grâu, peștii își depuneau icrele în grâu, iar Căpcăunu ne pierduse definitiv pentru că noi cercetam nesăbuiți tunelurile Brăilei luminate energetic de grâul de deasupra, încât și minerii săpau fără lanterne, tăcuți, prin adâncuri. Așa și atunci, aveam să-i cunoaștem pe Titel, Virgil Țărână, Grasu, Laurențiu, Fane și pe băiatu' lu' nea Ion, cu toții din Brăila, repetenți cu toții în clasa a V-a, la același nemernic de Căpcăunu, fiecare având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dacă mă ajuți! spuse pilotul și-și desprinse privirea din ochii paznicului plecând spre groapa în care căzuse ca Superman după plecarea de pe planeta Crypton. Nu vă supărați, zise un om mânjit de cărbune, răsărit pe jumătate din pământ cu lanterna aprinsă pe cascheta de ebonită. Aici e Brăila? Paznicul schimbă o privire cu pilotul și răspunse: Dar de unde vii mătăluță? Din Galapagos, GPS-ul mi-a arătat locația unde s-a prăbușit unul de-ai noștri, din cer. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
colegul de bancă, împreună cu o șleahtă de netrebnici la fel de goi și îndobitociți de rigorile educației și respectul pentru profesori. Privesc de pe fereastra etajului 100 cu telegrama în mână, golit de sentimente, la obeliscul înalt până la Lună, la culoarea verde a lanternei impiegatului semnalizând cu paleta mecanicului de locomotivă. Un fluier și trenul se puse în mișcare. Abia atunci, la lumina stroboscopică a neonului defect, am înțeles textul telegramei sosită din trecut: Vă rugăm să aveți bunăvoința de a participa la examenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
locuia împreună cu soția sa, evreică, de peste 50 de ani, ca urmare a extinderii fermelor din Baldovinești, iar... eu, ca inginer agronom, am vrut să fiu aproape de locul de muncă împreună cu menajeria mea și îi arătă cu mândrie, luminate cu o lanternă uriașă, cuștile de oțel. În spatele gratiilor, Gustav văzu pe Any Palade sărutându-se cu el pe o bancă în Grădina Mare, lângă gardul Patinoarului, de unde răzbătea rumoarea și o melodie de Florin Bogardo, părinții săi ducându-l de mână la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Îi dădui dreptate. Biscuit era inseparabil de biotopul său. Ar fi fost ca și cum ai smulge o vestală din templu. În cramă, Sigrid deschise o trapă invizibilă pe care o închise la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf tunelul acesta? -Ani. -Olaf bănuia pesemne că viața îi era în pericol. Nu sapi o asemenea galerie fără un motiv întemeiat. La capătul tunelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
treisprezece? se miră Dendé. — Dom’ Roja, zice Tîrnăcop, chiar vreți să facem totul uitat, întreabă, dîndu-și seama că dintr-o clipă în alta cortul o să cadă grămadă. — Toate catrafusele astea nefolositoare, se aude vocea lui Roja pufăind, haine, cratițe, scule, lanterne, brichete, mîncare, apă, cărți. Păstrăm doar armamentul și muniția, zice. — E ca un leu dom’ Roja, zice Tîrnăcop simțind că se înviorează, o fi ieșind oare în sfîrșit din letargie? — Numai așa o să putem să ne facem auzită vocea, numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că nu ne stau în cale, altfel am fi fost obligați să-i călcăm în picioare ca pe niște zdrențe. Uite dacă tot te interesează așa de tare itinerarul, se îndură cineva din nou să-i satisfacă curiozitatea băgîndu-i o lanternă în ochi, am să ți-o spun și pe asta. Dar promite-mi c-o să-ți ții gura și n-o să ne faci necazuri. Drept cine mă iei? se simți ispitit pentru o clipă să-i răspundă, dar se abținu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Nici n-am avut bine timp să-mi duc palmele la ochi ca să mă protejez, că vocea lui Gulie mi-a răsunat limpede în timpane. Știam c o să vă reveniți pînă la urmă, dom’ Roja, mi-a spus mutînd lumina lanternei în altă direcție, Dendé a zis să vă lăsăm în pace c-o să vă treacă în cîteva secunde și a avut dreptate. M-a apucat de mînă și mi-a făcut semn să-l urmez. Tîrnăcop și Dendé ne așteptau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a reclamat, spune avocatul. Pentru ce? Nu este o fosă etanșă. Dar de unde mă-sa știe el? Chestia este dacă este adevărat sau nu. Nu-i adevărat. Ești sigur? Da. Vasilică lucrează noaptea, cu beton, cu plase de sîrmă, cu lanterna. Trebuie să se facă o expertiză. Să se facă! Concluzia a fost că fosa este etanșă și Vasilică a triumfat. Dar noaptea se mai aud bocănituri de ciocan în daltă. Măcar un pic, o găurice, Dumnezeii mamii lui! Mare șmecher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ușii. Un clovn trist a coborât de pe scenă, noaptea a tras cortina cât să-și șteargă lacrimile. Întuneric. Infirmierul a deschis încet ușa (parcă intuia somnul), a făcut doi pași, trei, s-a apropiat, a ridicat bastonul, pachetul de țigări, lanterna. O sperietoare din cârpe păzea ușa. "Ce glumă proastă!" Infirmierul a lovit cu vâna de cauciuc mogâldeața cu cizme sparte, ghemotocul de haine se mișca ca un pendul de ceas în care Dumnezeu a dat arc în zori... Bătrânul portar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
În iconostasul din stânga, născătoarea de Dumnezeu și om îmbrățișa înaltul. Dintr-un pumn de cenușă creșteau brațe spre cer. Dragostea încape necuprinsul în inimă, Genia. Ia vezi, sârbule, ce-i cu băiatul. Se vede venind domn' procuror. Îl cunosc după lanternă, parcă-i farul de la Sulina! Hai, repede! Adu-l la mașină! Este trecut de 10, ne apucă miezul nopții în creierul munților. Doamne, pogoară-te cu plug peste mine și mă fă brazdă, și mă seamănă, și mă culege ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai prost schelet crescut în grădina bisericii. În munte, peste creștetul brazilor, noaptea cobora ca o ceață densă. Petru încercă din nou să numere: Astăzi soarele a traversat peste biserică ca o lumină de far. Astăzi Dumnezeu și-a cumpărat lanternă să cerceteze ruinele. Peste mine nu a trecut Dumnezeu pesemne, m-a confundat cu vreo movilă de pământ sau cu vreo piatră desprinsă de pe versant. "Petrele se roagă mai ceva ca oamenii", spunea mămuța. Inimă de piatră, Doamne, zidește întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a înfipt-o pe un perete, în cocina porcilor). A dus-o de nas, până când i s-a făcut lehamete. Tătuța a închis ochii ca o umbră de nor peste cer sau poate că Dumnezeu a rămas fără baterii în lanternă. 77. Lumina dimineții ronțăia întunericul dosit printre ruine. Umbrele, precum niște cămăși de noapte îndoliate; umbrele, ambalaje de unică folosință (își ascundea luna nudul după nori, îngerii fetiși împărțeau fâșii de lenjerie intimă); umbrele, tot mai diluate. Năvodul păianjenilor (ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Eli berați-mi bărbatul că vi-l dau prins pe Blidaru!“ Atunci, securiștii i-au făcut femeii În casă o instalație cu baterii și cu un fir Întins În sus pînă la ieșirea pe gura hornului, la un bec mic de lanternă. Blidaru nu dădea pe la gazdele lui decît noaptea. S-au Înțeles ca ea să-l ademenească pe bărbat la masă, mă rog, iar cînd va fi Înăuntru, să apese doar cu dege tul ca să Închidă contactul la baterii. Beculețul urma
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pietrele drumului. Albe și ele. Ploi și zăpezi spălaseră drumul. Nu și sângele. Țineam ochii în pământ. Strângeam din dinți. Nu vorbeam. Nici unul nu vorbea. Cel mare m-a tras de mânecă. Simțeam cum tremura. Atunci am văzut-o. Aprinsese "lanternele morții"2 lângă ușă. Ne aștepta. Se uita la noi. Așa cum stătea, ne-am temut că ascunde un kaiken 3 ritual sub sashen 4. Dar nu, nu se putea ! Eram creștini. N-avea voie să facă Jigai 5, n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
În față, Nishizaka unde erau uciși criminalii. Iar în fața mea, soția. În alb. Ea însăși cu fața albă. Cu ochii ficși, strălucitori se uita dincolo de umărul meu. Poate spre Nishizaka. Stăteam în fața ei. Tăceam. Noaptea se prăbușise peste noi. Doar lanternele morții își tremurau lumina. Ca să știe toți. Cei vii și cei morți. Fiul nostru fusese ucis. Într-un târziu, a vorbit, fără să-și mute privirea. Cine știe ce vedea ?! "Matsugo-no-mizu" repeta mai tare, ca și cum n-aș fi auzit. "Apa clipei de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Dar eu n-aveam ochi și nu-l auzeam decât pe fiul nostru . Louis. Louis Ibaraki. I-am întins soției sashen-ul meu, încă ud de sângele fiului. Ud și el de sânge, kimono-ul meu parcă avea viața lui, în lumina lanternelor morții. Ea s-a uitat. Buzele ei se mișcau . Nu se auzea , nu se înțelegea nici un cuvânt. Am crezut că se roagă. Într-un târziu, am înțeles ce spunea. Chema focul din cer, focul sfârșitului. M-am cutremurat. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
doar de sufluri ciudate și de clipitul lămpilor de semnalizare. La scurte intervale, o umbră albă se apleacă spre corpul care decide cu greu să revină din nou la viață. Infirmiera ridică cu delicatețe pleoapele căzute și fascicolul unei mici lanterne cercetează fundul ochilor. Sclipirea vieții începe acolo și, după repetate căutări, iată că semnalul așteptat apare. Timid, viața pâlpâie din nou și funcții-le vitale își reiau fără grabă misiunile cunoscute. Dora își revine din somnul dat de anestezic abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
amorțită din cauza nemișcării îndelungate, în rest gândirea și simțurile îi sunt nealterate. Își scoate o mănușă și se ciupește de obraji spunându-și : Este adevărat, nu sunt fantasme !" În întâmpinarea lor iese un bărbat care le luminează calea cu o lanternă : Intrați la căldură !", îi îndeamnă aceasta, cu o rostire cu accent ciudat. În tinda casei, grupul se oprește și bărbatul continuă : "Eu mi-s Petrică, nepotu lui Tanasie. Mi-o trimis el de știre ce-om ave di facut. Apu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu lupa recomandată, la întoarcerea către casă. Cu ajutorul ei avea să stabilească, dacă nu cumva, la acele capete mai îngroșate ale sârmelor a fost montată ceva aparatură de amplificare a sunetelor. În locul lumânării, a preferat să își cumpere o mică lanternă. Cu aceasta urma să verifice cele mai obscure unghere ale patului studio. Fără să ia măcar o îmbucătura s-a strecurat tiptil în dormitor, unde dârele de tencuială proaspătă încă mai persistau cu diferențe de culoare. Mai întâi a scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Șapte ani mai târziu) Locul: Matsushima, Japonia. Timpul: o după amiază târzie. Anotimpul: vara. Personajele: lucrător în industria celulozei și hârtiei; colega și iubita acestuia (din lipsă de inspirație, aceeași din tabloul anterior); polițist în exercițiul funcțiunii; asistență numeroasă. Punerea lanternelor pe apa oceanului la Matsushima atrage, anual, mii de spectatori din întregul arhipelag și chiar din străinătate. Pentru a înțelege mai bine această febră turistică, trebuie să aflați, mai întâi, că niponii, obsedați de taxonomii și de diferențieri subtile, nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]