704 matches
-
cardiace, procedura nu este lipsită de riscuri, în special legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a ductului persistent prin aplicarea unor clipuri metalice (titan sau alte materiale similare), accesul realizându-se toracoscopic videoasistat, prin intermediul a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
4 intercostal. Se retractează spre anterior plămânul stâng și se evidențiază pleura mediastinală prin a cărei transparență se observă traiectul aortei, a vaselor mari și elementele hilului pulmonar. Se disecă pleura mediastinală, cu precauție pentru evitarea lezării nervului vag și laringian recurent. Se începe disecția și mobilizarea vaselor proximale - arcul aortic și artera subclavie, apoi a aortei descendente postductale, cu identificarea primelor perechi arteriale intercostale și a canalului sau ligamentului arterial. Se disecă extensiv vasele pentru o bună mobilizare a aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cardiochirurgie corecția simultană a defectelor în circulație extracorporeală sau corecția CoAo + Banding de arteră pulmonară prin toracotomie stângă urmată de corecția DSV și „debanding” de AP la vârsta de 6-24 luni. Complicații postoperatorii: Precoce-paraplegia (0,5%), hemoragia, chylotorax, paralizia nervului laringian recurent. Tardive - hipertensiunea arterială reziduală, coarctația recurentă (recidivată), anevrism de aortă toracică [15] (în cazul corecției prin procedeul aortoplastiei cu petec) [16]. Urmărirea postoperatorie [17] vizează urmărirea diferențelor de presiune între membrele superioare și inferioare, persistența HTA de cauză neprecizată
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
sau diferitele tipuri de blocanți bronșici. Acestea sunt uneori utile, în situații particulare cum ar fi intubațiile dificile, urgențe și, mai ales, la copii (tabelul 2.1). În bronhologia intervențională sau în unele intervenții toracice se poate utiliza și masca laringiană. Tot în perioada anilor 1950 se perfecționează și aparatele de anestezie, mai ales componenta de ventilație artificială și apar ventilatoarele mecanice. Progresele treptate fac ca după 1980 să devină o rutină recuperarea din anestezie, sub ventilație artificială, a pacienților supuși
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare și membrului superior stâng (sindromul Menetrier). Uneori, anevrismul poate comprima structuri nervoase - nervii laringian recurent, frenic și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu siguranța intervenției, experiența și abilitatea chirurgicală sunt cele care dictează. Cum la ora actuală importanța exerezei complete a țesutului timic este dovedită, operatorul trebuie să își îndrepte atenția în obținerea acestui țel, cu evitarea lezării nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți. Acest lucru nu este posibil fără a avea cunoștințe detaliate asupra anatomiei timusului. Utilizarea uneia dintre modalitățile de abord și ulterior a unei anumite tehnici presupune nu numai cunoașterea tuturor acestora, dar și a beneficiilor și eventualelor complicații care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de timectomia transternală „standard”, varianta extinsă, așa cum se practică la ora actuală. Apreciem, similar cu Mulder [27] că riscul de a lăsa mici cantități de țesut timic la nivelul gâtului este mult mai mic decât cel de a leza nervii laringieni recurenți. Lezarea nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți este devastatoare pentru pacienții suferinzi de MG [11]. Rezultatele la distanță obținute de Institutul Clinic Fundeni și măsurate, conform Standardelor de Cercetare Clinică adoptate pe plan internațional, prin remisia completă stabilă (CSR
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
se practică la ora actuală. Apreciem, similar cu Mulder [27] că riscul de a lăsa mici cantități de țesut timic la nivelul gâtului este mult mai mic decât cel de a leza nervii laringieni recurenți. Lezarea nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți este devastatoare pentru pacienții suferinzi de MG [11]. Rezultatele la distanță obținute de Institutul Clinic Fundeni și măsurate, conform Standardelor de Cercetare Clinică adoptate pe plan internațional, prin remisia completă stabilă (CSR) și remisia farmacologică (PR) sunt asemănătoare celor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Frecvența ei este de 55,8% din tumorile mediastinale. Glanda tiroidă se dezvoltă dintr-un diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua pungă branhială. Din acest diverticul iau naștere doi lobi, care coboară împreună cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involuează sau poate da naștere lobului piramidal și chistelor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin în raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal până la inelul 7. Țesutul ectopic tiroidian se găsește cel mai frecvent la nivelul regiunii tiroidiene
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
unor empieme pleurale [24, 35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale (parodontoze, abcese, gingivite, granuloame), ale urechii (otite medii, mastoidite), ale căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate). Germenii anaerobi predomină numeric la nivelul șanțurilor gingivale, plăcilor dentare și criptelor amigdaliene. La nivelul colonului, germenii anaerobi comensuali sunt de 100-1000 de ori mai numeroși decât germenii aerobi. Aceștia sunt responsabili de infecțiile piogene din sfera abdominală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul gastro-esofagian nocturn în boli esofagiene, hernii hiatale, etichetate și tratate ani de zile ca „astm bronșic”;- afecțiuni ale nervilor cranieni;- paralizii laringiene;- vărsături incoercibile;- intervenții chirurgicale din sfera ORL (amigdalectomii, laringectomii) sau din sfera stomatologică (extracții dentare);- durerea toracică și abdominală postoperatorie și posttraumatică;- stenozele bronșice tumorale, inflamatorii sau cicatriciale favorizează supurațiile secundare prin staza secretorie și infecția consecutivă retrostenotică. Acest mecanism
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cerebrală profundă sunt mult discutate și controversate. S-au observat exacerbări după aceste intervenții chirurgicale și este foarte dificil să prognozăm răspunsul ce se poate obține după acest tip de terapie. Dizartria este datorată slăbiciunii, spasticității, ataxiei musculaturii bucale, faringiene, laringiene și respiratorii. Tulburările de vorbire includ: 208 articularea nedeslușită, imprecisă dismetrică, sacadată, volumul redus, rezonanță nazală sau stridentă și uneori voce forțată. La 4% din bolnavii cu SM survine vorbirea neinteligibilă. Vorbirea se poate îmbunătăți prin controlul respirației, încetinirea ritmului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
adesea o eficiență limitată, datorită coexistenței ataxiei extremităților, a trunchiului și a corpului. Disfagia survine la 3-20% din bolnavii cu SM și se datorează paraliziilor din teritoriul nervilor cranieni 5-7-9-10-12. Spasticitatea și slăbiciunea flexorului gâtului și a mușchilor respiratori și laringieni contribuie de asemenea la disfagie. Pot apare diverse tipuri și combinații de tulburări de înghițit. Reducerea senzației faringiene sau laringiene este foarte comună, pe când reducerea funcției linguale apare în stadii avansate a bolii. În SM mestecatul și înghițitul pot obosi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM și se datorează paraliziilor din teritoriul nervilor cranieni 5-7-9-10-12. Spasticitatea și slăbiciunea flexorului gâtului și a mușchilor respiratori și laringieni contribuie de asemenea la disfagie. Pot apare diverse tipuri și combinații de tulburări de înghițit. Reducerea senzației faringiene sau laringiene este foarte comună, pe când reducerea funcției linguale apare în stadii avansate a bolii. În SM mestecatul și înghițitul pot obosi în timpul primului fel de mâncare. Compensațiile includ reducerea consistenței dietei, consumarea de bucăți mai mici de mâncare, mâncatul unei mese
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Gabriela Anton și colab., 1998; B.Azzimonri și colab., 1999; M. L. Gillison și colab., 2000; A. Muțiu, Irina Alexiu și colab. (J.Cell Mol. Med., 2001, 5 (1), pp. 49-59). Autorii au studiat rolul Papillomavirusurilor umane (HPV) în carcinoamele laringiene. Pentru a evalua relațiile etiopatogenice între infecția cu HPV și malignizările epiteliale ale laringelui au fost cercetate linii celulare de carcinoame laringiene obținute prin prelevare biopsică. Probele biopsice de la tumora originală incluzionate în parafină, precum și celulele din diferite pasaje ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
J.Cell Mol. Med., 2001, 5 (1), pp. 49-59). Autorii au studiat rolul Papillomavirusurilor umane (HPV) în carcinoamele laringiene. Pentru a evalua relațiile etiopatogenice între infecția cu HPV și malignizările epiteliale ale laringelui au fost cercetate linii celulare de carcinoame laringiene obținute prin prelevare biopsică. Probele biopsice de la tumora originală incluzionate în parafină, precum și celulele din diferite pasaje ale nou-stabilitelor linii celulare au fost investigate prin PCR cu ajutorul unor primeri consens specifici pentru ADN HPV. Rezultatele obținute au indicat faptul că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pot avea o evoluție monofazică, însa cel mai frecvent bifazică. De cele mai multe ori sunt de intensitate ușoară și se remit spontan după câteva luni. Reacțiile generalizate pot fi urticarii simple 192 însa și reacții anafilactice severe, amenințătoare de viață (edem laringian, bronhospasm, hipotensiune severă). 14.3. Tulburările de refracție Reechilibrarea glicemică prin insulinoterapie produce, uneori, modificări tranzitorii ale acuității vizuale (miopie). Ele se datorează rehidratării cristalinului și nu necesită corecție prin ochelari. Nu se va face evaluarea acuității vizuale mai devreme
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Psihoze 73. Sarcina după luna a III-a 74. Psoriazis generalizat 75. Scleroza în plăci 76. Malformații congenitale ale piramidei nazale 77. Sclerom nazal 78. Sindroame vestibulare 79. Sarcoidoza 80. Granulom malign 81. Malformații faringiene 82. Tumori faringiene 83. Tumori laringiene 84. Tumori auriculare 85. Faringite specifice 86. Papilomatoza laringiana recidivanta 87. Stenoza de conduct auditiv extern 88. Traumatisme grave cu afectarea auzului și echilibrului 89. Tumori și stenoze traheobronsice 90. Esofagite cronice specifice 91. Miopie mai mare de 5 dioptrii
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]
-
Psoriazis generalizat 75. Scleroza în plăci 76. Malformații congenitale ale piramidei nazale 77. Sclerom nazal 78. Sindroame vestibulare 79. Sarcoidoza 80. Granulom malign 81. Malformații faringiene 82. Tumori faringiene 83. Tumori laringiene 84. Tumori auriculare 85. Faringite specifice 86. Papilomatoza laringiana recidivanta 87. Stenoza de conduct auditiv extern 88. Traumatisme grave cu afectarea auzului și echilibrului 89. Tumori și stenoze traheobronsice 90. Esofagite cronice specifice 91. Miopie mai mare de 5 dioptrii; miopii cu coroidoza miopigena 92. Ptoza palpebrala I-II
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]
-
de investigații biochimice și hematologice, cabinet cu unitate de iradiere cu energie înalta și curieterapie; - opțional: ecograf (în funcție de competență). Otorinolaringologie Dotare: - sursă de oxigenoterapie cu barotaj; - sursă de aspirat; - apăsător limbă; - specule nazale; - specule auriculare; - specul Siegel sau lupă; - oglinzi laringiene; - oglinzi cavum; - oglindă frontală sau lampă Klar; - set diapazoane; - ace de aspirație auriculară; - seringă laringiană; - deschizător gură; - pensă în baionetă; - pensă Lubet-Barbon; - portvată auriculară; - pensă de limbă; - lampă de spirt; - termometru; - cristalizatoare; - sonde Nelaton, sonde drenaj; - scaun ORL; - șorț din
ORDIN nr. 153 din 26 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149864_a_151193]
-
opțional: ecograf (în funcție de competență). Otorinolaringologie Dotare: - sursă de oxigenoterapie cu barotaj; - sursă de aspirat; - apăsător limbă; - specule nazale; - specule auriculare; - specul Siegel sau lupă; - oglinzi laringiene; - oglinzi cavum; - oglindă frontală sau lampă Klar; - set diapazoane; - ace de aspirație auriculară; - seringă laringiană; - deschizător gură; - pensă în baionetă; - pensă Lubet-Barbon; - portvată auriculară; - pensă de limbă; - lampă de spirt; - termometru; - cristalizatoare; - sonde Nelaton, sonde drenaj; - scaun ORL; - șorț din cauciuc; - substanțe anestezice, hemostatice, vasoconstrictoare. Pediatrie Dotare: - stetoscop și tensiometru; - ciocan reflexe - oglindă frontală; - cântar
ORDIN nr. 153 din 26 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149864_a_151193]
-
de investigații biochimice și hematologice, cabinet cu unitate de iradiere cu energie înalta și curieterapie; - opțional: ecograf (în funcție de competență). Otorinolaringologie Dotare: - sursă de oxigenoterapie cu barotaj; - sursă de aspirat; - apăsător limbă; - specule nazale; - specule auriculare; - specul Siegel sau lupă; - oglinzi laringiene; - oglinzi cavum; - oglindă frontală sau lampă Klar; - set diapazoane; - ace de aspirație auriculară; - seringă laringiană; - deschizător gură; - pensă în baionetă; - pensă Lubet-Barbon; - portvată auriculară; - pensă de limbă; - lampă de spirt; - termometru; - cristalizatoare; - sonde Nelaton, sonde drenaj; - scaun ORL; - șorț din
ORDIN nr. 153 din 26 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150607_a_151936]
-
opțional: ecograf (în funcție de competență). Otorinolaringologie Dotare: - sursă de oxigenoterapie cu barotaj; - sursă de aspirat; - apăsător limbă; - specule nazale; - specule auriculare; - specul Siegel sau lupă; - oglinzi laringiene; - oglinzi cavum; - oglindă frontală sau lampă Klar; - set diapazoane; - ace de aspirație auriculară; - seringă laringiană; - deschizător gură; - pensă în baionetă; - pensă Lubet-Barbon; - portvată auriculară; - pensă de limbă; - lampă de spirt; - termometru; - cristalizatoare; - sonde Nelaton, sonde drenaj; - scaun ORL; - șorț din cauciuc; - substanțe anestezice, hemostatice, vasoconstrictoare. Pediatrie Dotare: - stetoscop și tensiometru; - ciocan reflexe - oglindă frontală; - cântar
ORDIN nr. 153 din 26 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150607_a_151936]
-
cerebrovascular acut; 14. Tulburări paroxistice de ritm; 15. Bloc atrioventricular de gradul 3; 16. Criză de hipertensiune arterială cu complicații (edem pulmonar acut, encefalopatie hipertensiva); 17. Insuficiență respiratorie acută (hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie - corp străin în căile aeriene superioare, edem laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiacă, șocul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemica severă cu hemoglobina sub 7 g/dL; 18. Embolie pulmonară; 19. Sincope; 20. Lipotimii; 21. Come; 22. Abdomen acut; 23. Pancreatita acută; 24
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]