758 matches
-
a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu larmă valea toată. Mă satur cu miros de turte coapte, Dar de sărutul tău, eu, niciodată! Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoapte... Referință Bibliografică: DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1260, Anul IV, 13 iunie 2014
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
de lemn aduse din lunca Bugului și închis bine pe toate părțile, cu miros proaspăt de pământ și de lucruri curate, bordeiul Mariței, că ei... a zis Trifu că i-l face, chema la sărbătoare, liniște și odihnă. Scăpaseră de larma din cort, de hârjoneala sâcâitoare a copiilor, de vaietele bătrânilor, de certurile interminabile pentru orice fleac între cei maturi. Din bordeiul lor îi mai auzeau, strigând, vorbind, certându-se, dar nu ca atunci când erau între ei. Era prima noapte când
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CARNAGIU LA GETTYSBURG (I) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Carnagiu la Gettysburg (I) Larmă și tropot, icnete și miros de sudoare Amestecatecate cu sânge închegat Scuturi în fața săgeților și a pulberilor Slobozite din guri de tun hăpăitoare Flămânde de carne de om Pe care-o vor scofâlci și tranșa Din simțul bravurii neîngrădite - Cai
CARNAGIU LA GETTYSBURG (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359641_a_360970]
-
de separere o mulțime care așteaptă nerăbdăori, agitați, fac semne, strigă, se îmbrâncesc să ajungă în față, mă întreb dacă o dată cu noi sosește și vre-un Vip, pentru că nu pot altfel să îmi explic scena din fața mea. Printre mulțimea și larma asurzitoare, ce mă duce cu gândul laglasul păsărilor din Delta noastră, îl zărim pe JAYARATHNA, gazda, care ne face semne cu un minunat buchet de flori. Îmi oferă stângaci buchetul cu flori multicolore și mă îmbrățișează prietenește, ca și cum ne-am
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
de construit ceva în cetate, zicea el, sunt chemați ca sfetnici arhitecții, când e vorba de corăbii, sunt chemați constructorii de corăbii... Mai mult, adăuga, dacă cineva apreciat ca nemeseriaș într-o problemă încearcă să sfătuiască, atenienii râd și fac larmă, până ce nechematul renunță să vorbească sau e dat jos de la tribună cu ajutorul arcașilor, din porunca pritanilor (cei care prezidau, prin rotație, adunările publice). Sincer, domnule senator Barbu, acum ați vorbit ca un „nemeseriaș”, unul care, de-ar fi trăit pe
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor () [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]
-
nescrisa a purității folkului, vine la Newport Folk Festival cu instrumente electrice și este fluierat. În 1966, în timpul turneului britanic, în timp ce cânta la Manchester în fața unui public care îl vrea pe vechiul Dylan, nu pe cel care se înconjoară de larma electrică, cineva din sală îl strigă „Judas”. Acest apelativ a devenit cea mai faimoasa insultă din istoria muzicii ultimul secol. I s-au dedicat sute de pagini și de ipoteze. Scenă poate fi văzută în documentarul lui Martin Scorsese No
Bob Dylan de la A la Z (și N de la Nobel) () [Corola-blog/BlogPost/338604_a_339933]
-
noii situații și numai multicolorele tufe de azalee și begonii m-au salvat de la înmormântarea limbii franceze din psihicul meu. Partea palpitanta a excursiei a fost o poezie scrisă de Yves pe o bucățică de hartie: “J’aimerais être une larme,/Pour naître dans țes yeux/Vivre sur țes joues/et mourir sur țes lèvres...” Mi-a placut enorm, nu mai auzisem așa ceva, pluteam. Acasă o arăt sorei mele (studentă la Filologie- limba franceză) și-mi spune din tot sufletul: proasto
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de cel al fugarilor. În circuitul de salvare se află și câinele Ursu. În acele vremuri, mai aproape îți era un câine, ca un om. Tinerii scapă, fac avere în străinătate și vor reveni în
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de cel al fugarilor. În circuitul de salvare se află și câinele Ursu. În acele vremuri, mai aproape îți era un câine, ca un om. Tinerii scapă, fac avere în străinătate și vor reveni în
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
coadă. Azi e ger și scârțâie zăpadă. Trec zilnic pe lângă o școală și mă uit cum coboară din mașini, obezi, exagerat de umflați. Par niște roboți de pe alte planete. Curtea școlii, în pauze este mereu pustie. Niciodată nu am auzit larma aceea din școlile noastre. Toți par bolnavi, posaci, triști, i-a îndobitocit calculatorul, televizorul, multă mâncare și sedentarismul. Îndată se va întinde obezitatea asta și la noi pentru că sedentarismul deja s-a instalat, iar alimentele aduse dinafară țării, sunt la
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
ta, frumoasă iarnă, Cuprins de dor curat și vis de taină, Cum și păduri pe munți și-așteaptă haină, Iar câmp sub ger, hlamidă să se-aștearnă. Copii la săniuș, urcând colină, Se-ntrec la coborâș și se răstoarnă, Iar larma lor din văi, cu ton de goarnă, Acoperă claxonul de mașină! Prin scorburi vânt zăpada o ascunde, În loc deschis nămeți-i zdrențuiește, Blochează drum, baraje construiește, Iar fum la horn întoarce să-l înfunde, Prin satele uitate sub troiene, Unde
SONET DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342765_a_344094]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLÂNG MORȚII NOȘTRI. Autor: Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng morții noștri de sub glodul tare De răsună-n cele patru zări, Vuiet și larmă se îngână-n zare Când neamuri păgâne se văd în depărtări. Gem morții noștri de durerea din oase Că nu-s aici înc-un război să dea, Cu sufletu-n lacrimi si hainele roase Țara înapoi să o ia. Trec morții
PLÂNG MORŢII NOŞTRI. de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343322_a_344651]
-
și-n tropot Purtau pianul doi voinici Ca pe clopotniță un clopot. Pianul înălțând ca-n rai Din largul mărilor urbane Ca pe platoul din Sinai Purtând poruncile cu anii. Și iată instrumentu-i sus În sală-nscris ca în agendă Orașul larmelor supus Rămase-n ape de legendă. La catul șase din balcon Privea artistul tot pământul De parcă-n palmă ca un domn El îi primise legământul. Când s-a întors porni ca val Trăirile claviaturii, Din gândul propriu un coral, O
BORIS PASTERNAK MUZICA de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344162_a_345491]
-
cu tine pe Dumnezeu, pe taica-tău,pe maică-ta, pe bunică-ta , pe mine și tot neamul tău ,pînă în negura timpului. -Doamne-Ajută,taica..... Doamne-Ajută... se pierdu în urmă glasul bătrînului prin aerul cald al zilei ... ..................................................................................................................................................................... În curtea mare larma de glasuri nu mai contenea.Se amestecau voci de copii -cu fetele pline de o bucurie prea greu de duș, cu voci de femei și bărbați. În aerul de toamnă blajina ,în jurul mesei erau stinși, cu mic cu mare vreo
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
tine se tot tăiau copacii Și străzile și vremea ardeau a nenoroc În alb, precum în vară, pe cîmpuri, roșii, macii. N-am apucat un bulgăr să aruncăm în noi, Parcă ningea degeaba, pentru o altă lume, Și sărbători și larme cădeau pe amîndoi, La telefon, ca-n transă, te apelam pe nume. Și n-a fost să-nțelegem nimic din tot ce-a fost, Condiția umană și-a spus din nou cuvîntul, Pe masa cea de nuntă ningea omăt de
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tare-i tristă grădinița fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-ai săturat de larmă? Cum mă tulbură ades, nici că mai apuc sa tes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în strună. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
dansator Trache! Mototolea le aruncă o privire triumfătoare, zâmbind în sine: adică, ce? Numai voi? Stați să vă arăt eu ce pot!. Mica sirenă se alintă, zâmbindu-i duios și zaharat: --Ce poftește să mănânce omulețul meu? Se iscă o larmă veselă, toți chefliii dându-și cu părerea, în hohotele generale de râs. --Planetară file, cu sos de vaselină! Cauciuc fiert în ulei de motor. Carburator cu jigleoare înăbușite-n benzină. Bielete la proțap, împănate cu pivoți. Trache turbase. Parcă o
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
zbor cocorii. Berze, grauri, rândunele Se-ntorc acasă și ele. De l-atâta ciripit Soarele e fericit. Înspre câmpuri înverzite Raze aurii trimite. Bucuroși peste măsură Ies copiii-n bătătura. Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă? Larma-i de nestăvilit, Joacă, râset, piuit! Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie. Citește mai mult Însuflețind largul zăriiSe întorc în zbor cocorii.Berze, grauri, rânduneleSe-ntorc acasă și ele.De l-atâta ciripitSoarele e fericit.Înspre câmpuri înverziteRaze aurii
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
largul zăriiSe întorc în zbor cocorii.Berze, grauri, rânduneleSe-ntorc acasă și ele.De l-atâta ciripitSoarele e fericit.Înspre câmpuri înverziteRaze aurii trimite.Bucuroși peste măsurăIes copiii-n bătătură.Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă?Larma-i de nestăvilit,Joaca, râset, piuit!Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie.... X. SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. Să trecem prin viață zâmbind Să trecem prin
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Tare-i tristă grădiniță fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-ai săturat de larma? Cum ma tulbură ades, nici că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Paianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă și-a închis portița.Toată vară o sa steaprecum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă,nu te-ai săturat de larma?Cum ma tulbură ades,nici că mai apuc să țes!Mie urechile-mi sună,insă tu le cânți în strună.Cum nu stau pe loc o clipătoate pânzele îmi strică.Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit,până-n toamnă o sa
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Lumea gaițelor(satiră) Ana Podaru Colo-n brad s-au adunat gaițele obosite, unele voioase foc, altele mai fandosite, poposesc pentru o noapte printre ramuri, zgribulite, se aude larmă mare în poienile vestite. Azi se ceartă pentru locul care pare-a fi mai bun, ieri a fost un pic mai rece colo-n vale în alun, bradul e mai comfortabil ca într-un hotel cu stele, stau pe ramuri
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
de câinii lui, care păreau niște lupi fioroși. Fata mai avu timp numai cât să se ascundă în scorbura sălciei înainte ca animalele să ajungă lângă lac. Cu toate acestea, câinii de adunară în fața sălciei și începură să facă o larmă care, cu siguranță, se auzea până la palat. - Ce ați găsit, copii? Vânătorul o apucă pe fată de păr și o scoase afară din scorbură. Minunat de frumusețea Prințesei Trandafira, îi dădu imediat drumul și își strânse câinii lângă el. - Iertare
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
odihnește nestingherit peste toată întinderea până dincolo de marginea delimitată de orizont, îmbrățișând întreaga planetă. Soarele începe să se înalțe treptat, îl zăresc printre crengile cu frunzele ușor aurite de măiestria toamnei. Asemeni unei prietene, pot să afirm: am fugit din larma lumii, m-am refugiat în șoapta vântului, aproape de orizontul mierlelor și al ciocârliilor. De dragul comunicării cu natura ies desculță pe iarba înrourată, rece, o las să-mi atingă gleznele, înfiorându-mă, stârnind în mine alergarea pe pajiștile gândului frumos. Îngenunchez
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu huliți groparul careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933)... III. RONDEL, DE FLORII, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]