1,578 matches
-
petrecându-și timpul în băutură și “vorbe deșarte” în vreme ce o femeie naște în chinuri în preajma lor. Joyce a scris acest episod într-o succesiune de stiluri urmând însăși evoluția limbii literare, de la texte arhaice, trecând prin fraza întortocheată a cronicilor latinești transpuse, fără preocupări aparent stilistice, și apoi, în succesiunea diferitelor etape ale cristalizării limbii (în engleză caracterizate prin diferite stiluri ale unor scriitori clasici, romantici, moderni) și până la slangul contemporan. Episodul 15. Circe, reprezintă într-un alt sens o demonstrație
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
anii ce vor veni, va fi numit „Prințul Păcii”... Așa bănuiesc că a apărut sărbătoarea Crăciunului, denumire ce poartă amprenta exprimării reverenței și dragostei pentru „Darul lui Dumnezeu” pentru fiecare pământean. Cuvântul acesta s-ar putea să vină și din latinescul „creation, - onis” ce îseamn] „naștere”.Oricum, un lucru trebuie să fie subliniat: Crăciunul este sărbătoarea Celui mai Mare, Sfânt și Curat Împărat! Deși unii creștini dezaprobă fastul sărbătorii Crăciunului, pentru că s-au adăugat multe elemente din lumea păgână, iar astăzi
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
ucenici ai lui Isus au fost pescari, plus parabola săturării unei mulțimi cu doar câțiva pești. Un alt simbol al creștinismului primitiv a fost mielul: Isus e adesea numit mielul lui Dumnezeu. Aici s-ar putea vedea o confuzie a latinescului agnus „miel“, cu sanscr. agni „foc“ dar, mai curând tot o suprapunere a lui Mașia(h) „Mântuitor“ cu un alt cuvânt tot vechi iranian anume maișa „oaie, berbec“, având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
un alt cuvânt tot vechi iranian anume maișa „oaie, berbec“, având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu, fără h, care nu se citea). Ca o ciudățenie pentru limba română semnalăm că miel e derivat din latinescul agnellus, dar se apropie (întâmplător?) de vorbe din dialecte iranice, unde maișa a dat mel „oaie“ (Osnovî iranskogo iazîkoznania, pp116, 121). În încheiere o întrebare: Simbolul „pește“ a dispărut în favoarea semnului crucii. Să aibă legătură cu scrierea hieroglifică chineză, unde
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că un elev mediu de clasa a VIII-a nu-și va pierde vremea memorând tabele cu desinențe latinești pentru o materie periferică din orar. Ceea ce-ți rămâne deci, ca profesor, de făcut într-o oră pe săptămână este să le spui copiilor diverse istorioare și legende, să-i înveți niște proverbe ca Aquila non capit muscam și
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulți vorbitori non-nativi excelenți de franceză, spaniolă și italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveți franțuzește perfect și fără latinească. Nu voi începe să înșir eu însumi argumente în favoarea latinei, ci voi apela la cea mai celebră clasicistă din Marea Britanie și poate chiar din lume, Mary Beard, o profesoară nonconformistă de mare calibru intelectual la Cambridge, care a acceptat să
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
din noul an Anotimpuri revine cu Gerar, primul fiu al anului, denumit, evident, după gerul din luna ianuarie - pe care îl simțim și cam detestăm de ceva vreme, așa că abia așteptăm să ne încălzim dansând. Denumirea de ianuarie vine din latinescul Ianuaris, de la zeul cu două fețe, Ianus. O față era îndreptată spre anul care a trecut, iar cealaltă înspre cel care urma. Ghizii noștri în noul sezon de petreceri vor fi Khidja, Dragoș Rusu și Highroller. Prieteni de-o viață
City Party [Corola-blog/BlogPost/100836_a_102128]
-
mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă este aceea a amestecului dintre mitologia Greciei antice și credința populară românească, având legătură și cu formele precreștine de cult al soarelui, numele derivând din latinescul ignis care înseamnă foc. Credința că sângele scurs la sacrificial porcului putea spăla crimele sau nelegiuirile oamenilor, oricât de mari ar fi fost acestea o întâlnim atât la români, cât și în mitologia greacă. Astfel, Medeea, magiciană vestită, fiica lui
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
nașterea poetului român George Bacovia, cu numele său real George Andone Vasiliu. S-a născut în ziua de 17 septembrie 1881, în orașul Bacău. Pseudonimul, George Bacovia, se presupune că ar avea legătură cu orașul natal - Bacău, care vine din latinescul Bacovia, pe hărțile Evului Mediu, precum și în alte documente latine, Bacăul apărând sub numele de Bacovia sau Ad Bacum. Datorită acestui poet „Bacăul a intrat în panteonul poeziei eterne”. S-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
orori... Cu ani 170, fiind la vârsta senectuții După o viață dăruită creștinilor și virtuții, Prin moarte Mucenicească, în Cer cu Sfinții, el Slujește Și-n ziua cincea-n Cireșar, Biserica îl Prăznuiește ! A lăsat mai multe "Scrieri...", cu "Istorii latinești" Dar și cele-n limba greacă și "Scrieri Bisericești" Pentru ce-a făcut prin DOMNUL, să îi dăm Sfânta Cinstire În Casa DOMNULUI și-acasă prin Veșmica lui Pomenire ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt
IPATIE, PAVEL, DIONISIE ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374832_a_376161]
-
sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l primim, nici nu-l putem
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
noi,/ drumurile le deschidem înapoi;/ la locul lor găsim faptele toate/ cu peste două mii de ani întâmplate.” (În Ajun de Crăciun - din volumul de versuri „O mie și una de poeme”). Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creatione” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de înaintea venirii Romanilor, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
este Sărbătoarea Bucuriei, când fiecare dintre noi redevine copil prin curățenia gândurilor și își deschide sufletul către Domnul, cu credință, nădejde și iubire. În aceste zile Cerurile se leagă de Pământ. Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creationem” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinaintea romanizării Daciei, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
și mulți alții. Iar înaintea acestora John Donne (1572 -1632 ), londonez de religie catolică cu studii la Oxford, Cambridge și Londra, scria epigrame ( “Epigrams “), mult mai târziu a fost tipărită cartea, la 1633. Cuvântul epigramă venind din francezul epigramme și latinescul epigramma, inițial înseamnă epi-deasupra și gramma inscripție, cuvânt care în final a luat sensul unei epici scurte cu o poantă la sfârșit. Această specie, (chiar dacă vine din Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, fiind o mișcare ideologică și culturală când și
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
etilică !» (p. 67); «Limbile, cât mai străine, / Tot mai bune-s cu măsline !» (p. 50); «I-ul ce-a scăpat de punct / E mai drept, fiindcă-i defunct.» (p. 51); („parodierea“ rubricilor de „mică publicitate“ din mass-media României) «Schimb citate latinești / Pe cinci pâini și patru pești.» (p. 52); (coșbucian-parodice) « Pe umeri pletele-i curg râu / Reinventând un vechi desfrâu.» (p. 54); «Renumitul papagal / Xeroxa centrifugal !» (p. 56); Lirică și diafană / E azi doar Fata Morgană !» (p. 60); Ca să poți scăpa
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
cea de-a treia călătorie prin Banat a împăratului Iosif al II-lea, cartierul va primi numele de Iosefin (Iosefstadt). Acest lucru ne amintește și de trecerile sale prin Țara Năsăudului unde va schimba denumirea a trei localități cu nume latinești : Parva, Nepos și Romuli, folosindu-se de celebra expresie din poemul lui Cosimelli : ,,Salve parva nepos Romuli !'', adică: ,,Te salut mică nepoată a lui Romulus !' Aspectul istoric se împletește în mod armonios cu evoluția societății timișorene, respectiv cu această zonă
IOSEFINUL ORTODOX AL TIMIŞOAREI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345351_a_346680]
-
plezneală , spre hazul ciobanilor, pentru că acest cuvânt este sinonim cu „talanga” și, respectivul obiect se agață la gâtul măgarului sau al berbecului care conduce turma. Noroc că ciobanii nu prea citesc DEX-ul. Cuv.„varză”: cică ar proveni din cuvântul latinesc „vir(i)dia (verdeață). Cum, verdeață? Biata „varză”...au făcut-o varză! Cuv.„sânziana” ar proveni tot din latină: sanctus dies Johannis...Iartă-i , sfinte Johannis! Cuv.„sâmbra”, cică ar proveni din maghiarul „cimbora”. Adică...cimbora oilor? E prea de
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
franceză: „scolariser”. Cu atâtea moașe la școală... La fel, cuvântul „babă” este moșit simultan de limbile bulgară, ucraineană, și sârbo-croată. Dacă toți i-au zis „babă”...hai și noi cu „baba”-n DEX! Pentru baie DEX-ul admite două origini: latinescul „bannea” și slavonul „banja”. Ca să nu supere pe cele două limbi. Sau pe cei din taberele lor?! Pentru cuv. „brut”, originea este latinescul „brutus”. Și tu, Brutus? Însă cuv. „brutar”, cică ar proveni din „brut” la care se adaugă sufixul
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
au zis „babă”...hai și noi cu „baba”-n DEX! Pentru baie DEX-ul admite două origini: latinescul „bannea” și slavonul „banja”. Ca să nu supere pe cele două limbi. Sau pe cei din taberele lor?! Pentru cuv. „brut”, originea este latinescul „brutus”. Și tu, Brutus? Însă cuv. „brutar”, cică ar proveni din „brut” la care se adaugă sufixul -ar, adică brut plus ar. Ca să vezi! Nu știam că brutarii sunt niște brute cu sufix. Destul cu gluma! Spațiul și timpul nu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
românești se regăsesc în foarte multe limbi europene, ceea i-a determinat pe lingviștii români să considere originea acelor cuvinte românești din limbile respective. De pildă, majoritatea cuvintelor franțuzești, considerate ca origini pentru cuvinte românești, sunt identice sau asemănătoare cuvintelor latinești (cu același înțeles). La fel, multe cuvinte englezești, considerate origini pentru cuvinte românești, sunt identice cu cele latine, cu același înțeles. Doar pronunția diferă, influențată de structura organelor de articulație ale vorbitorilor englezi. De altfel și în limba germană, total
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
un discurs incendiar depre starea epocii și multele nemulțumiri legate de acceptarea sau nu a icoanelor.Pe 2 pagini ceea ce ar fi plictisit dacă ar fi fost doar narațiune.Dl Marcu cunoaște bine puterea dialogului. Evident nu puteau lipsi cuvine latinești care în acea vreme erau des folosite: Veni mecum, frater, Veni mecum, Omnes qui acceperint gladium, gladiu peribunt, etc,etc -Iconolatria, nu e decât o superstiție bolnăvicioasă. O să luptăm împotriva ei chiar dacă ar fi să închidem toate mănăstirile în care
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
geto-daci. Izvoare antice spuneau că Traian era trac iar războiul dintre cele două popoare a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de acum două sute de ani este edificatoare: „...ne-am obișnuit a zice că limba românească e fiica limbii latinești,...totuși de vom vrea a grăi oblu limba romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de acum două sute de ani este edificatoare: „...ne-am obișnuit a zice că limba românească e fiica limbii latinești,...totuși de vom vrea a grăi oblu limba romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii latine!” Afirmația că limba românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii latine!” Afirmația că limba românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii de paleolingvistică
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]