735 matches
-
se raportează coloniile, din punct de vedere politic și cultural, la cel de important centru cultural, unde există o mișcare culturală semnificativă. În România secolului al XX-lea, ca în tot restul Europei, ceea ce atrage atenția scriitorilor noștri din realitatea latino-americană sunt bogăția și insolitul acestor civilizații, peisajele sale virgine, etniile și sintezele metisajului, puterea de vis a băștinașilor, valorile originale, general umane, ale acestei părți a lumii, în fond, ceea ce atrage pe orice alt cititor din oricare parte a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și sintezele metisajului, puterea de vis a băștinașilor, valorile originale, general umane, ale acestei părți a lumii, în fond, ceea ce atrage pe orice alt cititor din oricare parte a lumii la acest continent: exotismul. Scriitorii români se inspiră din tematica latino-americană, figuri ilustre din istoria acestui continent fac obiectul unor poezii și lucrări de proza (legendarul guerrillero Che Guevara a inspirat hispanistului Darie Novăceanu un sensibil poem publicat ulterior și în spaniolă), iar temele realismului magic fascinează atât pe omul de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în acestă, iar romancierul român abordează teme specifice, pe care le pune în legătură cu personaje românești care ajung pe acele meleaguri; cititorul se transformă în complicele personajelor romanelor favorite. Paul Alexandru Georgescu scrie: "Scriitorii români și-au dat seama că omul latino-american pare un uriaș care se deșteaptă și (...) se zbate să-și rupă lanțurile. Cu expresia lui Shelley, atât de îndrăgită de Alejo Carpentier: Prometheus unboundPrometeu descătușat"68. Tema dictaturii teroriste, cu puterea ei aberantă, este abordată de Al. Ivasiuc în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Carpentier: Prometheus unboundPrometeu descătușat"68. Tema dictaturii teroriste, cu puterea ei aberantă, este abordată de Al. Ivasiuc în Racul, unde sadismul inspirat de puterea absolută trece de la Dostoievski la Sartre și este foarte aproape de tiranul lui Bastos 69. Resuscitarea literaturii latino-americane contrazice, chiar prin opoziție cu uzură literară pe care înșiși protagoniștii prozei europene o recunosc, pronosticul pe care-l da Milan Kundera, atunci când vorbește despre o posibilă moarte a românului 70. Susține că românul a murit o dată cu Cervantes, creatorul erei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Kafka, marea literatura a timpului nostru este eminent metafizica, iar problemele sale sunt problemele esențiale ale omului și ale destinului sau"71. Credem că modul cel mai potrivit de a încheia referirile la complexitatea fenomenului, mult controversat, al receptării literaturii latino-americane în Europa în secolul XX sau, mai bine spus, al relației la nivel literar dintre cele două continente, este amintind spusele lui Octavio Paz, care, în plin boom, la sfârșitul anilor 1970, cerea o literatura care să ofere nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
XX sau, mai bine spus, al relației la nivel literar dintre cele două continente, este amintind spusele lui Octavio Paz, care, în plin boom, la sfârșitul anilor 1970, cerea o literatura care să ofere nu numai o viziune asupra lumii latino-americane, ci și o viziune latino-americană asupra lumii 72. Și, de ce nu, cu cuvintele lui Sábato, care, la primirea premiului Cervantes, în 1984, spunea, cu speranța, că arta, în general, și românul, în particular, trebuie să fie crezul însuși al artistului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
al relației la nivel literar dintre cele două continente, este amintind spusele lui Octavio Paz, care, în plin boom, la sfârșitul anilor 1970, cerea o literatura care să ofere nu numai o viziune asupra lumii latino-americane, ci și o viziune latino-americană asupra lumii 72. Și, de ce nu, cu cuvintele lui Sábato, care, la primirea premiului Cervantes, în 1984, spunea, cu speranța, că arta, în general, și românul, în particular, trebuie să fie crezul însuși al artistului, un foc care să repare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fost trei sau patru femei importante în viața lui. Spune că Alejandra, nemuritoarea eroina din românul sau Despre eroi și morminte, este personajul care îl reprezintă cel mai bine. Sábato detesta să scrie, râde de așa-numitul "boom al literaturii latino-americane" și îi este teamă că ideile sale să nu fie vulgarizate și interpretate în mod eronat 32. Omul "pierdut în labirintul sau", așa cum spune Isabel Allende, este și preocuparea să fundamentală, atât în viața personală, cât și în literatura, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
limba care unifica țările din această parte a lumii, s-au stabilit legături cu restul continentului, cu vocația creării acelei Patrii Mari imaginate de Bolivar. Cu timpul, partea europeană a argentinianului capătă mai multă valoare în ochii săi decât cea latino-americană, pentru că în prezent locuitorul acestui ținut să înțeleagă că realitatea lor este dialectica și că este greșit și inutil să se nege condiția de latino-american, ca și pe cea de origine europeană. "Poate că aceasta dualitate îi conferă argentinianului această
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cu timpul, partea europeană a argentinianului capătă mai multă valoare în ochii săi decât cea latino-americană, pentru că în prezent locuitorul acestui ținut să înțeleagă că realitatea lor este dialectica și că este greșit și inutil să se nege condiția de latino-american, ca și pe cea de origine europeană. "Poate că aceasta dualitate îi conferă argentinianului această neliniște, aceasta preocupare pentru destinul patriei, dar și atâta bogăție spirituală, complexitate a minții, atâta subtilitate și posibilitate istorică."112 Tangoul este cel care reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
deosebit de "căutate" și care îi disprețuiau pe începători. De aici și ideea că tangoul ar fi fost la început un dans între bărbați, "ceea ce nu este decât un mit, pentru că ceea ce caracterizează tangoul este cuplul mixt"119. Specialistul în folclor latino-american Carlos Vega vorbește despre existența unui dans numit tangou andaluz, care ar fi existat încă din 1850 și a cărui prezenta în Argentina ar dată din 1880, "având puternice influențe de muzică țigăneasca"120. Acest tangou andaluz este la început
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
unei depășiri și integrări ale dansului de cuplu (valsul, mazurca, polka, chotisul spaniol) și ale dansurilor populare locale (zamacueca, habanera, milonga) respinse de burghezia argentiniana, inca fidelă formelor de dans prerevoluționar, ca menuetul și contradansul. Tangoul poartă în el folclor latino-american (candombé), dansuri din Caraibe (calenda), europene (tangoul spaniol, o formă a flamenco-ului), dar și africane. Din acest amestec s-a nascut universul tangoului, format din muzică, dans și o literatura nouă, produs complex de creație populară. Apariția bandoneonului (el
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
21 Oricum, cititorul, avertizează Sábato în Abaddón, El Exterminador, nu se va găsi în fața unor idei și doctrine ingenioase, ci în fața unui scriitor care și-a găsit foarte greu vocația, cu prețul unor periculoase și dure tentații, încercările unui scriitor latino-american și, în consecință, îndoielile și răspunsurile unei ființe de două ori încercate. Pentru că, dacă în orice alt colț de lume, destinul artistului e dur, aici este de două ori mai dură această înfruntare, pentru că "suferim și pentru că suntem latino-americani". Soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scriitor latino-american și, în consecință, îndoielile și răspunsurile unei ființe de două ori încercate. Pentru că, dacă în orice alt colț de lume, destinul artistului e dur, aici este de două ori mai dură această înfruntare, pentru că "suferim și pentru că suntem latino-americani". Soarta culturii mici, ca expresie a unei "țări mici", este motiv de lamentație și chiar de iubire-ură pentru Cioran: "De câte ori hartă continentelor ni se deschide în față, ochii se ațintesc numai asupra țărilor atinse de grația terestră. Culturile care au
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
deschisă cu credințele sale științifice, "în căutarea unui continent plin de pericole, unde domină intuiția". Așa cum spune în Scriitorul și fantasmele lui, Sábato a suferit de două ori destinul neliniștit al artistului sau al scriitorului care este, în același timp, latino-american, fiindcă, așa cum se spune când i se decernează Premiul Menéndez Pelayo, a trăit pe pielea lui cu atâta înverșunare un adverb pe care el îl folosește adesea neliniștile și speranțele Americii Hispane a timpului, revendicând condiția de scriitor latino-american, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
timp, latino-american, fiindcă, așa cum se spune când i se decernează Premiul Menéndez Pelayo, a trăit pe pielea lui cu atâta înverșunare un adverb pe care el îl folosește adesea neliniștile și speranțele Americii Hispane a timpului, revendicând condiția de scriitor latino-american, ceea ce implică o încercare și mai mare54. A trait, la fel ca si Cioran, conștientizarea că aparțin unor literaturi mici. Iată ce spune Cioran în anii de tinerețe: "La douăzeci de ani, Balcanii nu mai puteau să-mi ofere nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
excesul că filosofie, Limes, Cluj, 2008. VARTIC I., Cioran, naiv și sentimental, Apostrof, Cluj, 2000. ALTE OPERE CONSULTATE ANTELO R., Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. ASTURIAS, M.A., Românul latino-american, traducere de Paul Alexandru Georgescu, Ed. Pentru Literatură Universală, București, 1964. BARTHES, R., Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L.1975 (Nr. 95 al revistei "Bibliotecă Salvat de Grandes Temas"). BATAILLE, G., Literatura și răul, Ed. Univers, București, 2000, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1964. BARTHES, R., Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L.1975 (Nr. 95 al revistei "Bibliotecă Salvat de Grandes Temas"). BATAILLE, G., Literatura și răul, Ed. Univers, București, 2000, traducere din franceză de Vasile Zincenco. BECERRA, E., Panoramă de la literatura latino-americană en el siglo XX, articol apărut în revistă "Escritura creativă", nr. 204, 1996, Montevideo, Uruguay. BENAROS, L., El tango y los lugares y casas del băile, La historia del tango, vol. 2, Corregidor, Buenos Aires, 1977. BLASCO IBÁNEZ, V., Los cuatro
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Mémoire (ALHIM ) de l'Université de Paris). PAZ, O., Traducción: literatura y literalidad. Barcelona: Tusquets Editores, 1971. PERALES CONTRERAS, J., Paz y Neruda: Historia de una amistad, Revista Américas (Organización de los Estados Americanos), iulie 2008. PIZARRO, A., La literatura latino-americană como proceso, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985. PLISSON, M.,Tango, du Noir au Blanc, Ed. Cité de la Musique, Acte Sud, Paris, 2004. QUIGNARD, P., Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, traducere din franceză de Nicolae Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Blanc, Ed. Cité de la Musique, Acte Sud, Paris, 2004. QUIGNARD, P., Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, traducere din franceză de Nicolae Iliescu, prefață de Dinu Flamand. RASKOVSKY, A., El psiquismo fetal, Ed. Paidós, Buenos Aires, 1960. RÂMA, A., La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985 . RUYSSEN TH., Schopenhauer, traducere din limba franceză de Cornel Sterian, Ed. Tehnică, București, 1995. SANTA TERESA DE JESÚS, Las Moradas, prólogo y notas del professor Juan
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
prólogo y notas de Luis Fernando Moreno Claros, Ed. Valdemar, Madrid, 2005. SÂN JUAN DE LA CRUZ, Poesía, Edición de Domingo Ynduráin, Ed. Cátedra, Letras Hispánicas, Madrid, 2006. SÁNCHEZ LÓPEZ, P.F., Historia de un Contacto Cultural: el Impulso Modernizador de la Literatura Latino-americană Sobre la Espanola en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico, Puebla, México, Sec. Cultură, 2006. SĂLAȘ, H., Le tango, traduit de l'espagnol par Annie Morvan, preface d'Ernesto Sábato, Ed. Actes Sud, Arles, France, 1989. UNAMUNO, M. DE, Del
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Articol intitulat Saludo al Margen din revista "Margen", Paris, nr. 1, 1966. VINAS, D., La mirada a Europa: del viaje colonial al viaje estético, în Literatura argentina y realidad política, Ed. Sudamericana, Buenos Aires, 1995. VOLPI, J., El fin de la narrativa latino-americană, articol din culegerea Palabra de América, Ed. Era, Ciudad de México, 1998. Ziarul "El Mundo", Madrid, 4 iulie 2001, articolul José Donoso escritor. VEGA, C., Danzas y canciones argentinas, teorías e investigaciones, con un ensayo sobre el tango, Buenos Aires, Ricordi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1966. 27 José Donoso Yáñez, scriitor, profesor și ziarist chilian. Referință este din ziarul "El Mundo", Madrid, 4 iulie 2001, din articolul José Donoso escritor. 28 Pablo Felipe Sánchez López, Historia de un Contacto Cultural: el Impulso Modernizador de la Literatura Latino-americană Sobre la Española en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico. Puebla, México, Sec. Cultură, 2006, pp. 549-565. 29 La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985, p. 36. 30 Paul Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
articolul José Donoso escritor. 28 Pablo Felipe Sánchez López, Historia de un Contacto Cultural: el Impulso Modernizador de la Literatura Latino-americană Sobre la Española en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico. Puebla, México, Sec. Cultură, 2006, pp. 549-565. 29 La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985, p. 36. 30 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Ed. Cartea Românească, 1986, p. 347. 31 Aluzie la locuri imaginare celebre din românele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
hispanice în perspectiva românească, Ed. Cartea Românească, 1986, p. 347. 31 Aluzie la locuri imaginare celebre din românele lui Márquez y Cortázar (Macondo, Cronopio), folosite aici că substantive comune, semn al transformării lor în simboluri de delimitare a spațiilor românului latino-american de ficțiune de cel occidental. În regiunea Soria din Spania, există chiar o librărie care se numeste "Macondo". 32 Paul Alexandru Georgescu, Cartea Întrupărilor, Ed. Paideia, București, 1998, p. 65, capitolul "Covor European". 33 Române ale scriitorilor: Julio Cortázar, Vargas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]