2,362 matches
-
rază, adormite-n pale umbre, Frunze-n toamnă, ruginii, unduiesc de-a ta onoare. Una-i Luna, sus prin suflet fericită-n veșnicie, Trai iubit în chei de aur într-al evului din veste, Bolta cerului-i regină, vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1453666149.html [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
-așa, prin ceața aghiasmată, Ei, muritori, cu aripile frânte Și nu mai au nimic de dinainte, Doar amintiri de umbra de lopată... Trec roiuri de altare-nveșmântate Cu fir de-argint și tiv suflat cu aur, Coroanele mai au frunze de laur, Cerșind un ultim gând de-angelitate Și în amurgul vremii toate-or trece Un vierme va rămâne-n azimuth, Înfulecând din hoiturile sece, Cu-același gust, același conținut Și n-o să scadă stiva asta rece Cât timp va fi cu
SONET... CU TITLU DISOLUT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1426969011.html [Corola-blog/BlogPost/353387_a_354716]
-
mereu în prag și e păcat. • Omul e naiv, nu crede nici ce vede! Orizontul cenușiu lui i se pare rozaliu. • Previziunile dau șanse Noului An să îmbrace lumea într-o pulbere de aur, iar viitorul să ne aducă numai lauri. • Totul depinde de cei mari care se bat pentru bani și putere, nu pentru omul aflat în durere. • Evreii au trecut de peste cinci mii de ori peste Anii Noi și au foșt când măcelăriți, când declarați eroi. • Facem mereu socoteli
GÂNDURI REBELE (41) – AFORISME: DESPRE ANUL NOU de HARRY ROSS în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1483021240.html [Corola-blog/BlogPost/369626_a_370955]
-
ca paloș ce se cere Să taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au lauri luați de val Dar vorba lor, din capul prost, se spurcă-n a lor gură. S-au adunat într-o pomană scursură-a societății Și-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lor Uitat-au legea țării veche și
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486448156.html [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
amețeala gloriei totdeauna este preludiul insuccesului”; Dragostea se agață de aparențe până le transformă în false certitudini”. Autorul pornește uneori de la proverbe cunoscute și de la ziceri populare, pe care le răstălmăcește după propria înțelegere și interpretare: “Cine se culcă pe lauri se trezește pe urzici”. Nu o dată, Cristian Petru Bălan face apel la filozofie, la mitologie, la antichitate, la cunoștințe despre istorie, geografie, biologie, astrologie, literatură autohtonă și universală, arte, iar subiectele luate din aceste discipline, le aduce în contemporaneitate. Cele mai multe
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
de cuc. Cei iubiți de Univers Rămân veșnic împreună! Viața lor având bun sens Își doresc nouă cunună. Semiveacul s-a-ntregit, Ei, sunt favoriții sorții! Visul li s-a-mplinit: Ei sunt doi în fața porții! Din cupola-I, le zâmbește, Încununându-i cu laur Blând, Iisus, ce-i miruiește La Sfânta Nuntă de Aur! Din înaltul lor ceresc Părinții le dau nou gir; Le repetă că-i iubesc, Le trimit parfum de mir! Fiii dragi îi ocrotesc, Merg cu ei la cununie, La iubirea
NUNTA DE AUR de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1411486232.html [Corola-blog/BlogPost/360082_a_361411]
-
și bolții stelare, al cântecelor de păsări ce urcă la ceruri. Prin poeziata, oprești dorul pripeag fiindcă prin sufletul tău a ars lacrima plină de emoții și recunoștință față de Maica Domnului pentru harul primit . Tu, ești ca o frunză de laur ce înconjoară frunțile celor ce scriu. Ești o adevărată biblie de rugăciuni scrise din toate suferințele tale neștiute. Eminescul meu cel drag Stâlp în scrisul românesc, Ești arhiereu în rang În genunchi te prețuiesc. Referință Bibliografică: Gânduri pentru Eminescu / Constanța
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ganduri_pentru_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1389816676.html [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
doar Dumnezeul unei jumătăți a globului terestru. Este adevăr curat că un român nu poate intra în istorie decât după trecerea în neant dacă și numai dacă un străin de neam amintește de el. Ca să capăt deci o cunună de laur, poate meritată, nu-mi rămâne decât să rog Domnul Dumnezeul Meu să mă cheme la el. Abia atunci, și numai atunci, un străin de neam și-ar putea aminti de mine și excepționalele fapte pe care le-aș fi ocazionat
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1442745094.html [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
-l striveam între degete, cred c-o pierdea domn’ colonel și-i cântam prohodul. - Mărine, tu să-i dai de pomană Floricicăi!... Dacă sărmana iapă o mierlea, erai dus în fața tribunalului militar, și nu te bucurai de marele grad cu “lauri”... acum sergent în retragere, îl luă peste picior ”maioru„ Bușoiu. - Ce să facem!... fiecare cu soarta și norocul lui: eu cu mânzu-am fot gradat, tu de Bușa,-ncornorat. - Ce era să facă pe timp de război! O ajutai tu?... Pe
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
și la răsărit, și la apus și mai ales, mai ales la amurg...? te-ai răsturnat leneș pe o creangă groasă de mesteacăn surâzând ploilor, când mângâierile lor devin acide. te gâdilă, nu-i așa? ironia lor se transformă în lauri din sticla prea frumos colorată. foșnește în inima ta un laur de gând. poemul se naște lunecând ca un steag cu flamura spre jos adusă iar vârful înțeapă cerul în centrul adevărului promis a fi dezlegat din lanțurile umanului. aștepți
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xv.html [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
la amurg...? te-ai răsturnat leneș pe o creangă groasă de mesteacăn surâzând ploilor, când mângâierile lor devin acide. te gâdilă, nu-i așa? ironia lor se transformă în lauri din sticla prea frumos colorată. foșnește în inima ta un laur de gând. poemul se naște lunecând ca un steag cu flamura spre jos adusă iar vârful înțeapă cerul în centrul adevărului promis a fi dezlegat din lanțurile umanului. aștepți tolănit pe creanga aurită de visuri și taci a croncănit. dubioasă
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xv.html [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
căpitan, sări furios Uragan de Foc, să aibă onoarea luptei cu străinul. - Nu-ți mai ajung decorațiile, stimate erou? îi replică tăios căpitanul. Războinicii se luară la ceartă care să fie primul ca să-l omoare pe Mărțișor, pentru a culege laurii victoriei. Bietul Mărțișor... dacă ar fi fost de față... Dar împăratul îi potoli stabilind să înceapă lupta căpitanul Foc-Nestins. Dacă nu-l învinge, să lupte în ordine generalii Rază Fierbinte și Vânt Fierbinte. Dacă nici aceștia nu reușesc, să fie
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422818780.html [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
a făcut că rezolvă problema, în loc să elimine acest focar de mânie populară, printr-o simplă ordonanță de urgență. De fapt, din beția prezumtivei victorii „sigure”, nu putea să-și dea seama de greșelile menționate mai sus. Se vedea încununat cu laurii de președinte peste un popor mințit și manevrat cu abilitate. Văzuse că nu crâcnește atunci când îi pune-n cârcă noi taxe, chipurile, spre „binele” lui. Pe de altă parte, devenise cloșcă de penali, care îl doreau președinte protector, să-i
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417123828.html [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
și ținte nu se-ofilise. Undeva, cândva... Pare o poveste primul început, prima împlinire când a fost, va fi ,căpătau în este nemărginire. Undeva, cândva... În atâtea rânduri erai Făt-Frumos biruind balauri, punându-ți semeț pe-ncinsele gânduri cununi de lauri. Undeva, cândva... Cum să se întoarcă pașii-ți obosiți pe vechile urme, când haite de lupi vor să crezi că parcă seamănă-a turme? Undeva, cândva... Ce tulbure ceață a învăluit vremurile-acele azi când pregătești într-un rest de viață
UNDEVA, CÂNDVA... ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443965041.html [Corola-blog/BlogPost/381780_a_383109]
-
au procedat și la Mănăstirea Lainici, în defileul Jiului, așa au bombardat intenționat și Mânăstirea Nămăiești și atâtea altele. Sorții războiului și mai ales ai păcii nu le-au zâmbit, deși aceste armate ale lumii „civilizate” purtau la caschetă, teoretic, laurii victoriei. Dintr-un minimal spirit de solidaritate de castă militară, nu trebuia tulburat somnul de veci al unui mare luptător care a fost Mircea, nu trebuiau stricate osemintele acelui trup viguros odinioară, care s-a nevoit pe câmpurile de luptă
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și precizie. Sportul pe care l-a practicat a avut întotdeauna o aură de ritual, de ceremonial galant, de superbitate a luptei sportive și agrementului. Victoriile sale pe oglina lacurilor planetei au încununat sportul românesc de-a lungul timpului, cu lauri pe care niciun alt canotor al nostru nu i-a mai obținut! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ivan Patzaichin. Poemul nescris al Lacului Lebedelor / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ivan_patzaichin_poemul_nescri_aurel_v_zgheran_1389735077.html [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
îi primi cu politețe pe toți cei care doriseră să-l vadă, cu o anumită răceală însă, pe o terasă pietruită situată mai jos de vila Jovis, stând așezat pe jilțul său aurit, înfășurat în togă și având pe cap laurii de aur imperiali, dar le ură bun venit tuturor și fără a le porunci ceva, îi ,,rugă” să descurce ițele problemelor care îl frământau și care în opinia sa erau foarte importante pentru imperiu dar și pentru lumea întreagă. Apoi
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
uitat), Fructe răcoroase, umbre limpezite, Sunetul din merii risipiți în August Pe-un fior de frunze ușor legănat ... Polei pastelat din văzduh coboară, Cade în livada cu surâs de aur. Ca-n timpurile de odinioară Ramurile cântă pe verde de laur. Blând, mirosul dulce aiurează-n sus, Dorul curge-n vară, ora în ceasornic, Miere e-n lumina lunecând spre-apus ... Peisaju-i vis, pământul e statornic. Mă prind în privirea cerului uimit, În marea risipire de tăcere, Prin firele luminii trec prea
GÂNDUL LUMINEAZÂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1408002437.html [Corola-blog/BlogPost/372182_a_373511]
-
Iar toamna te întreabă, cum de reușești Trădărilor să le răspunzi, că știi să te iubești... Și eu ascult povești, și cântece îți caut- La calea cea durută, unde nu e nici flaut, Unde nu e nici vara, dinamizând cu lauri, Cu frunzele te pierd, și-ți spun, că -mi ești de.. aur... Povești, știutele povești, vernile -ți bat la suflet, Inițiindu-ți calea, ești portativ ori sunet, Iar vii, și nu o dată, la rugi , umil, de mi te rogi, Povești
APRINDEŢI FRUNZA REGĂSIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473014627.html [Corola-blog/BlogPost/375729_a_377058]
-
în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNA ASTRONOMICĂ ( Echinocțiul de toamnă ) Toamna astronomică a sosit în gară, demult, aștepta să-și între-n drepturi, în primul septembrie se autodeclară și tocmai de echinocțiu își pune lauri. Doamna-ncoronată s-a făcut simțită, chiar nerăbdătoare s-ajungă la post, dar vrea ca anotimpul ce-l reprezintă, să fie campion în culori și far' de cost. Este momentul când ziua și noaptea -și-mpart în egală măsură orele din zi
TOAMNA ASTRONOMICĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1474540583.html [Corola-blog/BlogPost/344833_a_346162]
-
de cerb și de-ar fi la ce mă-ntreb? pot să cadă stele mii, noi rămâne-vom copii, cine ne deschide cartea, de ar fi să vină moartea? suntem vietăți adânci, cățărate sus pe stânci, prin frunziș verde de laur și cu suflete de aur. de ar fi să vină cruntă, noi facem din ea o nuntă, cu preoți privighetori în glas dulce de viori. și de-ar fi să vină ora, codrul ne deschide hora, cerbii ne sunt mai
A CĂZUT DIN CER O STEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1435988800.html [Corola-blog/BlogPost/384516_a_385845]
-
ce nu se lasă niciodată clintit de strigătul altuia, îpietrit îi este sufletul. La răspântia unor drumuri de încercare, într-o zi, norocul artistei Angela Ciochină a fost săgetat de o boală năprasnică, întocmai când zarea libertății îi chema inima, laurii iubirii publicului îi răscumpărau mirabila voce, gloria scenei îi scria așezământul numelui...! Era o cântăreață de muzică ușoară românească, sensibilă ca vioara! Pe când voci sugrumate și cântece vorbite începeau să vântuiască pe scene încropite prin piețe, ori în studiouri cu
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420693880.html [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
la valorile umane și la cele divine. Adugând și suferințele din anii grei de închisoare, rezistența de a nu ceda în fața temutei securități, îi dau dreptul de a fi numit erou al neamului, pe deplin îndreptățit să poarte cununa de lauri, în fața cărora putem să ne plecăm fruntea. Îi urăm din plinul inimii: MULTĂ SĂNĂTATE ȘI SUCCES ÎN REALIZAREA DORINȚELOR ! ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada mai 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - VICTOR ROȘCA LA 90 DE ANI - PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463028119.html [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
și mai aproape de România, țara ce obișnuiește din păcate lumea cu a nu-și glorifica propriile stele, darămite pe cele de peste frontiere, este faptul că aromânul macedonean a interpretat și cântecul pe care maestrul Benone Sinulescu l-a încununat cu lauri de nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce auzim cu atâta plăcere cântecele lui Benone Sinulescu în glăsuirea mirifică a artistului Lazăr Novak
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
tainicei Selene Raiul înviind în gând, când se prăbușește-n vene Sângele de dor, plângând... Vino, palide Luceafăr, ca pe valuri reci călcând din imperiul încă teafăr părăsit de nu știu când. Vino să-mi aduci prinosul și pe frunte-așează-mi laur vin cu Dumnezeu Hristosul pacea s-o presari pe plaur. Nici nu știu cum să te-mbii să-mi coborî, Luceafăr, dara, Mort frumos cu ochii vii și cu sufletul pe-afară. Și mai adu-mi, strop de roua, apă vie și
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminesciana_acum_si_de_a_pururi_cezarina_adamescu_versuri_cezarina_adamescu_1326264630.html [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]