307 matches
-
literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai deloc atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă eu am înțeles bine demonstrația din acesta din urmă, erorile de lecțiune a virgulelor și restul produc suspiciuni multiple cu privire la sensul unor poezii. Exemplele oferite în studiu, extrem de numeroase, sînt alarmante. Nu vreau să exagerez, dar, dacă dl Georgescu are dreptate, atunci lucrurile stau cam așa: cine ar dori să scrie despre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
provin din mediul regional. N. Georgescu, discutînd poziția lui I.E. Torouțiu asupra unor lecturi propuse de G. Ibrăileanu se oprește la versul 50 din Epigonii: „Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, despre care afirmă: „O asemenea lecțiune pe care I.E. Torouțiu o consideră definitivă și indiscutabilă este cea din versul 50 (în loc de Ce din frunze îți doinește). I.E. Torouțiu susține fără rezerve forma frunză (manuscrisele nu ne dau soluții, finalul cuvîntului fiind greu lizibil), considerînd-o una dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
desăvârșita incapacitate și nepăsare morală a direcțiunii. Într-o zi îmi vine de-acasă o ladă cu de-ale mâncării, mai ales lucruri dulci. Elevii au simțit și i-au pus gând rău. Alături de sala de meditație unde ne preparam lecțiunile era odaia cuferelor. În această cameră erau așezate toate cuferele elevilor și tot această cameră era fumătorul școalei. După dejun ca și după masa de seară ne adunam acolo toți cei mai mari și fumam. Dar fiindcă nu toți aveam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi plăcea mult, n aveam aptitudini. Lăutarii epocii erau: Angheluș, celebru muscalagiu 267, Pădureanu bă trânul 268, Ionică Dinicu 269, tatăl lui Grigoraș Dinicu, Ochi Albi 144 bucureștii de altădată 265. Nae Miulescu, devenit între timp
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era datată: „Miercuri 6 septem brie, Paris, Rue de Rennes, 97“ și începea cu informația: „Ducele Decazes este la Vichy și nu vine decât la 15 septembrie...“; avea și un post-scriptum: „Nu uitați Englitera și Italia“. În a doua scrisoare, lecțiunea penultimului alineat era deosebită: „Cu presa am început lucrările“ și nu: „În guvern am început lucrările“. armele invaziunii rusești. Dar ce putea face România cu mica ei oștire de 40 000 oameni? Pe de altă parte, Turcia, cunoscând pericolul, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
străinătate, unde România era dată drept exemplu ca una din țările cele mai liberale din lume. Ziarul La France, între altele, a scris: „Până acum am avut obiceiul de a ne duce să căutăm termeni de com parațiune, exemple și lecțiuni de bună politică în Anglia și-n America. Astăzi iată un mic popor născut de ieri și poate în ajunul unui război spăi mântător, care vine la rândul său să ne arate cum se guvernează și să umilească patriotismul nostru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
onestitatea. Vă spun de la Început două lucruri: Întâi că, precum poate ați observat, obișnuiesc să anunț de fiecare dată sursa informațiilor pe care nu le-am depistat singură. (În orice caz, despre „secta” cu pricina, voi spune că am confirmarea lecțiunii În cartea dvs., cu trimitere la pagină. Vă expediez, de altfel, xeroxul după fila de ms., ca să vedeți ce am citit eu, și cum voi corija ortografia, mulțumită dvs. Am intenția să Încerc și un contact cu dna Sanda Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vara lui 1938; la fel, pe cumnatul Dragomirescu; nu știu Însă cine poate fi acel Drăgănescu - poate rudă cu Cecilia, pe care o pomeniți dvs.?, fiindcă apar pe aceeași pagină, dar sunt aproape sigur doi, și nu o confuzie de lecțiune: vreau să spun că al doilea „Dră...” are mai multe piciorușe de litere - neclare - ca primul, deci e un nume mai lung. „La țanc” a venit și precizarea cu René Zarian. Este, Într-adevăr, vorba de un „tânăr”. Era un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dvs. veți găsi lucruri de adăugat, poate și de corectat. Cea mai prețioasă informație pentru mine a fost confirmarea inițierii lui Vasile Lovinescu În „secta” allawită („sectă” o numește E. Lovinescu În agendă) - despre care neavând cunoștință, nu puteam stabili lecțiunea cuvântului, scris extrem de neglijent. Citisem „alauită”, dar nu pricepeam ce este. (Detaliul se află În volumul pe care-l pregătesc acum, al cincilea). A propos, unde s-ar găsi informații despre acea mișcare? De 712 asemenea, tot pentru acest volum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa fac plicurile mai voluminoase. Domnule Dimitriu, deși am sentimentul că Încep să abuzez, revin cu câteva noi chestiuni, unele chiar de pe paginile pe care le-ați mai văzut, survenite după mici retușuri sau pur și simplu alte ipoteze de lecțiune. Astfel: 1. Pe pagina cu Broscuța era această notă: [16 august 1937] „Plec București (În tren, frații Naum; Victor Slăvescu)”. Dacă Victor Slăvescu e economistul, fost ministru de Finanțe, acești frați Naum aveți idee cine 715 sunt? Erau oare de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aveți idee cine 715 sunt? Erau oare de prin partea locului? 2. Pe pagina cu generalul Todicescu și cazul Bucșenescu erau Încă două enigme, la care nu aveați cum răspunde, deși le Însemnasem. și asta pentru că una este, cred, o lecțiune greșită, iar cealaltă era doar o... inițială. Pentru a vă dumiri, Îmi permit să vă trimit un nou xerox - sper că nu va mai fi nevoie să mi-l returnați - al paginii autografe, poate ochiul dvs. va fi mai ager
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vorbă”... 3. Pe fila cu Jenică Tatos (În treacăt fie spus, văzând acum din nou autograful, mi se pare că poate fi citit și Borizon; deci, variante: Barizon; Borizan; Barizan; dar tot nimic nu ne spune; de altfel, am menționat „lecțiune incertă”) - deci, pe aceeași filă: În 6 sept. 1937 Îl vizitează pe Octav. Iar În paranteză: Cralic. Octav e probabil fratele lui mai mare. Locuia tot În Fălticeni? Dar Cralic cine e? și imediat, În continuare: Vine Jean la 7
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu pentru arhiva dvs., căci și așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul lor. E plauzibilă și lecțiunea Marian pentru acea doamnă, așa că o adopt, și cred că e destul de posibil să aparțină familiei cărturarului S.Fl. Marian. După cum vedeți, s-a terminat (oare?) faza cu plicurile de dimensiuni impresionante, iar ceea ce vreau să vă supun spre consultare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească 234). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e inutil să vă Întreb. și Încă o Întrebare, aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ghiață” de la 10 mai, care nu sunt de găsit În lucrările de etnografie curente (Îmi spune domnul Datcu, 720 folclorist avizat). Chestiunile de resortul Arhiepiscopiei sau ambasadei nu sunt, cum să spun, esențiale. E extraordinar că mi-ați revelat lecțiunea corectă cu Luizi Călugăra, căci asta era principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la apariție, tot felul de pricepuți și atotștiutori găsind noduri În papură și jubilând să arate cu degetul spre cutare și cutare scăpare. E un risc de neevitat. și dacă - precum cred -, În ediția asta au rămas câteva sute de lecțiuni și informații amendabile, pot spune cu mâna pe inimă că am făcut ce mi-a stat În puteri ca să nu fie câteva mii, cum s-ar fi Întâmplat dacă lăsam textul În forma lui brută. Pot să mă mai laud
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Într-o chestiune măruntă, dintre cele facultative, pe care mi-au căzut ochii mai alaltăieri. Iată patru mici Însemnări enigmatice. Vă spun ceva? Teama mea este, deși grafia pare clară, să nu fie, ca la „Linza Călugărească”, vreo eroare de lecțiune. Fie și „d-na” pentru „d-ra”, sau viceversa, căci uneori pare mai degrabă una, alteori cealaltă. Să fie această Leventer de prin Fălticeni? Am pus În chenar secvențele cu pricina. Deci: Vineri, 8 mai [1937] Sâmbătă, plecat la 2 - d-ra
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele mai frumoase, denotând o vie participare sufletească, rămân transpunerile în
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et apostolicae ecclesiae orientalis, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2001; Epictet, Manualul și fragmente, București, 2002 (în colaborare); Etnogeneza românilor - The Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași, 2003; Publilius Syrus, Maxime, ed. bilingvă, introd. trad., București, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esop în vestmânt românesc, ATN, 4; N.V. Baran, Esop, „Fabule”, SC, 1973; Eugen Munteanu, Teatrul lui Seneca în
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i erau impuse, îi șoptea să cânte. El astfel află limba armoniei și din minutul acela poetul fu creat. Pe când în clase asculta anatomia și vedea oasele umane, el cugeta la soarta și la sufletul acelui ce purtase acele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
căzut sub incidența durității sale opresiv negatoare. Pune în 1894, la Nauburg, după concepție personală, bazele Arhivei Nietzsche, pentru ca, în 1897, să o transfere la Weimar. Rămâne fundamental acuzatoare, în situația ei, imixtiunea în texte, intervenția în manuscrisele greu descifrabile, lecțiunea lor greșită ducând la urmări, nu doar penibile și grave, ci absurde, în ultimă instanță. “Îmbogățirea” bibliografiei nietzscheene cu titlul Voința de putere, lucrare al cărei autor Nietzsche nu a fost vreodată. Prefața mai urmărește îndeaproape mersul lucrărilor care au
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la Perpessicius și Creția). Terțina
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la Perpessicius și Creția). Terțina finală nu comportă nici o diferență în cele două variante. Dar în prima terțină există o diferență majoră care, ea, se cuvine cercetată mai îndeaproape. Mai exact e vorba de o
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
A fost decorat cu ordinele: Marea Cruce a României și Steaua României (cu grad de mare ofițer). A publicat cu începere din 1870 numeroase cărți de matematică: "Aplicațiuni geometrice", "Studiul geometric al curbelor uzuale", "Curs de trigonometrie plană", "Trigonometria sferică", "Lecțiuni de calcul diferențial și integral" (primul curs de analiză matematică în limba română), "Curs elementar de algebră" (cinci ediții), "Curs de cosmografie", "Elemente de geodezie". A publicat primul "Anuar al Universității din Iași", „precedat de o ochire retrospectivă asupra învățămîntului
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
prima apariție tipărită, perioada când a fost concepută și variantele manuscrise (după edițiile Perpessicius), comentarii adecvate (după ediția lui G. Călinescu), aparițiile (integrale/fragmentare) în presă în limba română și în alte limbi, eventualele transpuneri în muzică și, în final, lecțiunile proprii/paralele (numite impropriu "emendări") la cuvintele/sintagmele/versurile poetului față de textul adjudecat lui Perpessicius, extrase din edițiile celor citați mai sus. "Bibliografia" ediției se compune din lista manuscriselor poetului (descrise de G. Ștrempel), "lista edițiilor" în limba română și
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]