501 matches
-
alta) este legată de o grupă lipofilă, cum ar fi: catene saturate și nesaturate, ramificate sau neramificate, resturi alchilice cu nuclee benzenice sau naftalenice etc. De asemenea, din această clasă mai fac parte și unele combinații cu molecule complicate, ca lecitinele, lizolecitinele, cefalinele, sarea de sodiu a acidului colic etc. Dintre agenții anionici, cei mai activi și mai importanți în tehnică sunt derivații sulfonici, cum este hexadecil-sulfonatul de sodiu, primul detergent preparat de A. Reychler în 1913 și alchil-aril-sulfonații de sodiu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și pe cea biliară, dar și pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul de secreție al hepatocitelor, este eliminată în duoden în timpul digestiei. Este alcalină (pH 7-8), amară, compusă din 98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este necesară absorbției colesterolului și a vitaminelor liposolubile. Acizii grași cu lanț scurt (10 sau mai puțini atomi de carbon) sunt absorbiți prin enterocite în circulația sangvină ajungând în ficat unde sunt metabolizați. Prin enterocite mai trec în sânge fosfolipide (lecitine, cefaline) și derivați sterolici (cortizol, testosteron, corticosteron). c) Absorbția protidelor. Proteinele se absorb după ce au fost tranformate în aminoacizi de către sucurile digestive, absorbția realizându-se prin mecanisme active. O parte se absorb ca atare prin 102 102 pinocitoză la nivelul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mică parte este utilizat la formarea hormonilor corticosuprarenalieni și gonadali. Trigliceridele sunt principalii constituienți ai chilomicronilor; provin din alimentație sau din transformarea glucidelor și proteinelor în acetil-CoA. Concentrația trigliceridelor în plasmă este 125 - 150 mg/dl. Fosfolipidele sunt reprezentate de lecitine, cefaline și sfingomieline; au rol în formarea și transportul lipoproteinelor. Concentrația plasmatică este de aproximativ 280 mg/dl. 8.6. Proteinele plasmatice In plasmă sunt dizolvate diferite proteine (concentrație totală de aproximativ 7 g/dl). Studiul proteinelor aduce informații importante
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tipuri: fosfolipide, colesterol și cantități mici de glicolipide. Fosfolipidele au un pol hidrofil și unul hidrofob care formează un strat bimolecular, cu grupările hidrofile orientate către exterior și grupările hidrofobe orientate către interiorul stratului bipolar. Fosfolipidele care conțin colină, fosfatidilcolină (lecitină) și sfingomielină sunt, în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există fosfolipaza A2 (fosfatidil-acil hidrolaza) care descompune lecitina într-un lizofosfolipid și un acid nesaturat. c. Amilaza pancreatică este secretată sub formă activă și hidrolizează amidonul nefiert sau copt. d. Ribonucleaza și dezoxiribonucleaza scindează acizii nucleici în nucleotide. Mecanismul secreției pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în comparație cu cele de la nivel intestinal. Nervii extrinseci însoțesc aceste organe, ambii din plexul hepatic format din ramuri vagale și din ganglioni prevertebrali. 4.3.2. Compoziția chimică a bilei Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat. a. Acizii biliari sunt principalii produși de secreție exocrină hepatică și reprezintă derivați hidrosolubili ai colesterolului. Ficatul produce doi acizi biliari primari: colic și chenodezoxicolic, care în interiorul hepatocitului se conjugă cu glicocolul sau cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
In intestin, o parte din acizii biliari primari pot fi deconjugați și dehidroxilați de către enzimele bacteriilor anaerobe rezultând acizi biliari secundari: acidul deoxicolic și acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din reziduul uscat al bilei și constituie produsul de secreție hepatic care rezultă din descompunerea hemoglobinei (fig. 13). Eritrocitele hemolizate (mai ales în sistemul reticulo-endotelial) eliberează circa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Fierea are un rol important În digestia și absorbția unor substanțe organice și minerale (grăsimi, vitamine liposolubile-A, D, E, K, săruri de Fe și de Ca). Această funcție se exercită prin componentele bilei: apă, săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină etc. În 24 de ore, cantitatea de bilă vărsată În duoden, prin canalul coledoc, este de 600-1200 ml. b. Funcția metabolică. Se exercită prin transformarea substanțelor organice din alimentele ingerate, pe baza reacțiilor de metabolizare. Aici au loc reacțiile de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
colagoge. Datorită acestor contracții, bila din veziculă se varsă, prin canalul coledoc, În duoden (prima porțiune a intestinului subțire), unde exercită un rol important În digerarea grăsimilor și a vitaminelor. Bila (fierea) conține 96 % apă, alături de colesterol, bilirubină (pigmenți cristalini), lecitină și săruri biliare (carbonați și fosfați de calciu). Gradul de vâscozitate a bilei este influențat, pe cale nervoasă și umorală, de natura bolului alimentar și de conținutul În grăsimi, care sunt emulsionate de sărurile biliare din fiere. Mărirea cantității de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
precipitarea succesivă a moleculelor de colesterol din bilă se formează calculi mari iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu se formează calculi mici, inclusiv nisip. Colesterolul din bilă se acumulează În vezică, favorizând formarea de calculi În timp ce bilirubina, sărurile biliare și lecitina măresc solubilitatea colesterolului, prevenind formarea calculilor. Cei mai dăunători sunt calculi mari, formați din colesterol și bilirubină, cu frecvență mai mare la femei În vârstă, datorită tulburărilor În metabolismul grăsimilor. Din totalul persoanelor cu litiază biliară, 20 % fac un singur
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
polare în contact, de o parte și de alta a dublului strat, cu mediul apos înconjurător [4], această structură în strat dublu, adoptată spontan de fosfolipide, reprezintă structura de bază, matricea membranelor biologice [4], principalele fosfolipide din biomembrane sunt: fosfatidilcolina (lecitina) cea mai abundentă; fosfatidiletanolamina (cefalina); fosfatidilserina; fosfatidilinozitol [1.4], un derivat fosforilat al fosfatidilinozitolului, fosfoinozitol-4,5 bifosfat, este un component deosebit al biomembranelor, deoarece poate da naștere, prin hidroliză enzimatică, la doi mesageri secunzi: diacilglicerol (DAG), inozitol 1,4,5
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 354. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 106 intră în constituția neurotransmițătorului acetilcolină și a unor fosfolipide [1], derivatul acetic, acetilcolina, este un mediator chimic al influxului nervos [2], compus bazic important în sinteza fosfatidilcolinei (lecitină) sau altor fosfolipide și a acetilcolinei [2], este implicată în transportul lipidelor în organism [2]; este un factor lipotrop necesar în utilizarea lipidelor de către ficat [4]. Săruri minerale: calciu 14 mg %, magneziu 2 mg %, fosfor 199 mg %, fier 3.23
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și intermediari în biosinteza acestora. Datorită prezenței radicalului fosfat, sunt solubili în apă, având caracter acid, formează cu bazele să ruri de sodiu și potasiu-solubile în apă. Acizii fosfatidici s-au identificat în țesutul nervos și în ficat. b) Colinfosfatide (lecitine) Sunt glicerofosfolipide azotate cu cea mai largă răspândire în organismele animale, ca și în cele vegetale. În celulele animale, lecitinele îndeplinesc un rol structural, participând la structura membranelor celulare: cantități mari de lecitine se găsesc în gălbenușul de ou, în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ruri de sodiu și potasiu-solubile în apă. Acizii fosfatidici s-au identificat în țesutul nervos și în ficat. b) Colinfosfatide (lecitine) Sunt glicerofosfolipide azotate cu cea mai largă răspândire în organismele animale, ca și în cele vegetale. În celulele animale, lecitinele îndeplinesc un rol structural, participând la structura membranelor celulare: cantități mari de lecitine se găsesc în gălbenușul de ou, în măduva osoasă, țesut cerebral, inimă, ficat. Lecitinele se formează prin esterificarea acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Având două sarcini
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
țesutul nervos și în ficat. b) Colinfosfatide (lecitine) Sunt glicerofosfolipide azotate cu cea mai largă răspândire în organismele animale, ca și în cele vegetale. În celulele animale, lecitinele îndeplinesc un rol structural, participând la structura membranelor celulare: cantități mari de lecitine se găsesc în gălbenușul de ou, în măduva osoasă, țesut cerebral, inimă, ficat. Lecitinele se formează prin esterificarea acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Având două sarcini electrice diferite, lecitinele au o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
largă răspândire în organismele animale, ca și în cele vegetale. În celulele animale, lecitinele îndeplinesc un rol structural, participând la structura membranelor celulare: cantități mari de lecitine se găsesc în gălbenușul de ou, în măduva osoasă, țesut cerebral, inimă, ficat. Lecitinele se formează prin esterificarea acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Având două sarcini electrice diferite, lecitinele au o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât ca acizi cât și ca baze. Datorită existenței acestor sarcini electrice, lecitinele fac parte
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
rol structural, participând la structura membranelor celulare: cantități mari de lecitine se găsesc în gălbenușul de ou, în măduva osoasă, țesut cerebral, inimă, ficat. Lecitinele se formează prin esterificarea acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Având două sarcini electrice diferite, lecitinele au o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât ca acizi cât și ca baze. Datorită existenței acestor sarcini electrice, lecitinele fac parte din lipidele polare, cu rol important în construcția biomembranelor. Sunt substanțe amfifile solubile în apă și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
inimă, ficat. Lecitinele se formează prin esterificarea acidului fosfatidic cu aminoalcoolul numit colină. Având două sarcini electrice diferite, lecitinele au o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât ca acizi cât și ca baze. Datorită existenței acestor sarcini electrice, lecitinele fac parte din lipidele polare, cu rol important în construcția biomembranelor. Sunt substanțe amfifile solubile în apă și lipide. Lecitinele pot fi hidrolizate în organismul animal sub acțiunea unor fosfolipaze specifice (A,B,C,D). Astfel, fosfolipaza A din veninul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
o structură amfionică, (au caracter amfoter), comportându-se atât ca acizi cât și ca baze. Datorită existenței acestor sarcini electrice, lecitinele fac parte din lipidele polare, cu rol important în construcția biomembranelor. Sunt substanțe amfifile solubile în apă și lipide. Lecitinele pot fi hidrolizate în organismul animal sub acțiunea unor fosfolipaze specifice (A,B,C,D). Astfel, fosfolipaza A din veninul de șarpe scindează radicalul acil al acidului gras nesaturat cu formare de lizolecitină: Lizolecitinele au acțiune puternic hemolitică: lezează membrana
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
D în plante, dar se găsesc și în țesuturi animale (nervos, hepatic, cerebral). Aceste fosfolipaze continuă scindarea legăturiloe esterice de la radicalul fosfat, punând în libertate glicerolul, colina și acidul fosforic. c) Colaminfosfatide (cefaline) Se găsesc în toate țesuturile animale, alături de lecitine, dar în cantitate mai mică. Au fost izolate prima dată din creier, din care cauză au fost denumite cefaline. Cefalinele mai sunt răspândite în ficat, rinichi, mușchi, gălbenuș de ou. Cefalinele au structură chimică apropiată de a lecitinelor, cu deosebirea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
animale, alături de lecitine, dar în cantitate mai mică. Au fost izolate prima dată din creier, din care cauză au fost denumite cefaline. Cefalinele mai sunt răspândite în ficat, rinichi, mușchi, gălbenuș de ou. Cefalinele au structură chimică apropiată de a lecitinelor, cu deosebirea că au colamina în locul colinei. Din această cauză și proprietățile fizicochimice sunt asemănătoare. Deasemenea, îndeplinesc și un rol plastic, intrând alături de lecitine în structura membranelor. Structura chimică generală a colaminfosfatidelor este următoarea: Colaminfosfatidele au structură amfionică și prezintă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt răspândite în ficat, rinichi, mușchi, gălbenuș de ou. Cefalinele au structură chimică apropiată de a lecitinelor, cu deosebirea că au colamina în locul colinei. Din această cauză și proprietățile fizicochimice sunt asemănătoare. Deasemenea, îndeplinesc și un rol plastic, intrând alături de lecitine în structura membranelor. Structura chimică generală a colaminfosfatidelor este următoarea: Colaminfosfatidele au structură amfionică și prezintă caracter chimic amfoter. Hidroliza enzimatică a acestora, cu scindarea acidului gras nesaturat, duce la formarea lizocolaminfosfatidei. d) Serinfosfatide (serincefaline) Aceste lipide complexe azotate se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
considerate și glicolipide. Din sfingozidolipide fac parte următoarele lipide complexe: cerebrozidele, sulfatidele și gangliozidele. Cerebrozidele sunt răspândite în structura membranelor celulare, în țesutul nervos, mai ales în creier și măduva spinării, în ficat, rinichi, splină eritrocite, unde sunt asociate cu lecitinele și alte sfingolipide. Structura chimică a cerebrozidelor este alcătuită din ceramidă și o hexoză (galactoză sau glucoză) legată eteric la hidroxilul primar al sfingozinei: Unele cerebrozide conțin în aceeași poziție un oligoglucid. Cerebrozidele din diferite organe diferă între ele după
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]