8,145 matches
-
istoric, geograf? Recurgi la hibridizarea genurilor cu premeditare ori vine de la sine, când te apuci să scrii? George Szirtes: Mi-ai pus întrebările cele mai inteligente și cele mai imposibile din câte mi s-au pus până acum. Pari un lector neobișnuit de perspicace și asta mă măgulește, drept care mă voi strădui să-ți răspund. Când eram student, îl admiram pe Blake, și îl admir și acum. Cum am studiat artele plastice, Blake a fost pentru mine un model, e de la
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Blake a fost pentru mine un model, e de la sine înțeles de ce, și m-a atras cu deosebire modul lui vizionar de a înțelege creștinătatea. Cred că trebuie să mă explic. Poate nu știi că sunt în exclusivitate autodidact ca lector și autor. Ultimele mele examene în sistemul de educație britanic ('nivelul A') au fost fizica, chimia și zoologia. La Budapesta eram un copil care deprindea precoce tot ce era de învățat și care a citit foarte devreme (citeam fluent la
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
simt eu că dorm tot binele și tot răul din lume. Rațional vorbind, înțeleg că poate exista mai multă sfințenie ori hidoșenie în Africa ori America de sud, dar Europa e spațiul sufletului meu. Poemele tale deapănă istoria irosirii însingurate. Lectorul trece printre imagini și după o vreme înțelege că imaginile sunt insule de înțeles, adunate într-un suflet. The Slant Door afirmă că 'puterea cea mare o are tăcerea.' Chiar asta și ești, un poet mut, a cărui însingurare e
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
după o vreme înțelege că imaginile sunt insule de înțeles, adunate într-un suflet. The Slant Door afirmă că 'puterea cea mare o are tăcerea.' Chiar asta și ești, un poet mut, a cărui însingurare e o experiență inedită pentru lector, aceea a lecturii de capul ei, o lectură în care poetul se dă la o parte, oferă incidente și priveliști, cerând o reacție cu totul independentă. îți manevrezi cititorii să se creadă independenți când de fapt nu sunt. Nu sunt
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
ecran de bună cuviință. Toate acestea sunt remarcabile, dată fiind dezlănțuirea indecenței din poezia Desperado. Cu pumnii strânși, desenezi imagini idilice. Cum îmbini intensitatea experienței de viață cu blândețea tonului poetic? Ești o fire domoală sau vrei să-ți eliberezi lectorul de vijeliile poetului, pentru ca el să se bucure de călătorie singur, neîndrumat? Dat fiind ceea ce tocmai ai numit, înțelegi de ce vreau să pun stavilă minții. Mi se pare că mintea e un motor prea stângaci pentru a explora ariile de
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
ta e dincolo. Pe măsură ce citim, descoperim urme de violență copleșitoare. Nu de puține ori m-am gândit intens la Chagall citindu-te. Ai aceeași visare îngrozită. E o asociere de vorbe nepotrivite, dar le topești cumva la un loc, așa că lectorul abia dacă-și dă seama că e pe cale să fie inițiat într-un coșmar. Ai o manieră poetică răsucită. Scrii oare despre experiențe de viață reale (de fapt știu că nu)? Mai precis, cum reușești să faci din ororile pe
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
rezultat ne inițiezi în dezastru. Cum ți-ai descrie lumea interioară, modul în care aluneci în poezie? Ce urmărești? Să ne previi, să ne îngrozești, să ne alini, să ne amuzi, ori să-ți pui sigiliul pe sufletul nostru de lectori? Budapesta este un locus pentru incertitudine, emblema lui. O iubesc și mă feresc de ea la fel cum fac cu limbajul. Budapesta închide în ea sensuri istorice și intime. Sensurile stau în ea așa cum ies statuile din ziduri, așa cum cad
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
propria ta viață, care figurează în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este și nu este - chiar deloc - autobiografică. Decantezi viața în vorbe, în folosul celor ce te citesc. Ce aștepți de la lectorul ideal? Da, poezia e vitală pentru mine. O pun pe același plan cu adevărul iar adevărul mi se pare încântător și primejdios de complex. Nu sunt în largul meu când îmi pun viața în literatură. Am cutreierat locuri, am văzut
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
mine. O pun pe același plan cu adevărul iar adevărul mi se pare încântător și primejdios de complex. Nu sunt în largul meu când îmi pun viața în literatură. Am cutreierat locuri, am văzut lucruri, dar înțelesul lor e complex. Lectorul meu ideal e cel care simte complexitatea - paradoxul că ceva poate fi neprețuit și totuși ușor de înlocuit - a ce se petrece, chiar cui se petrece. Mi-ar plăcea ca poezia să intensifice sentimentul unicității locului acestui lector - cât de
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
e complex. Lectorul meu ideal e cel care simte complexitatea - paradoxul că ceva poate fi neprețuit și totuși ușor de înlocuit - a ce se petrece, chiar cui se petrece. Mi-ar plăcea ca poezia să intensifice sentimentul unicității locului acestui lector - cât de mic ar fi el - pe lume. Aș minți dacă mi-aș idealiza viața. în Transylvana scrii: 'Morții/ alunecă primejdios în mașini printre vii.' Și poezia ta e o astfel de cursă riscată ( scrii undeva că iubești riscul), o
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
supraviețuirii, condamnat pentru vocația de creator literar, dar, totodată, în aceste condiții, Dinu Pillat luminându-și orbitor credința, descoperă sursa împăcării cu viața și cu destinul, desigur, titlul se justifică și este, chiar, cel mai bine ales. Studiul pune la îndemâna lectorului un cumul de informații, cu o sigură orientare înlăuntrul acestora. Opera de critic și istoric literar a scriitorului este propusă și evaluată, în întregul ei, într-o sinteză care, credem, lipsea până acum. Date ale existenței, atât în extensie cu
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
Dacă însă Securitatea română l-a distrus, atunci pare sigur că tocmai efortul de lucidă obiectivare a autorului o va fi determinat să elimine manuscrisele pentru totdeauna, și nu doar spre a zădărnici o probă de la dosar. Oricum, aprecierile altor lectori situează Așteptând ceasul de apoi la același nivel al inovației ca și romanele precedente ale lui Dinu Pillat, dar pe un alt plan, cu o altă apetență a istoriei. S-ar fi spus că o lungă carieră de romancier stătea
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
ia ultima distanță față de destin. Cititorului tânăr, modificarea îi poate cel mult naște suspiciunea și a unei intruziuni ficționale, cu toate că lui numele reale ale personajelor nu i-ar fi putut, oricum, spune mare lucru. Ceva mai altfel stau lucrurile cu lectorul vârstnic care, dimpotrivă, se simte cumva frustrat, ca unul ce ar fi putut cunoaște pe unul sau pe altul din eroii povestirii. Ambelor categorii le rămâne la îndemână să plăsmuiască, în cazul în care străzile în ale căror locuințe s-
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
de foc în mulți păcătoși, dar... nu chiar în toți. Această inconsecvență nu prejudiciază însă valoarea literară a cărții. Discutabile din punct de vedere moral, articolele lui Mircea Mihăieș sunt admirabile din punct de vedere literar. Povești pentru trezit copiii Lector la Facultatea de istorie din București (unde predă cursurile Sovietizarea României și Intelectuali și societate în România postbelică), redactor al revistelor Dilema și Sfera politicii, prezență cuceritoare și surprinzător de elevată, în raport cu ceea ce suntem obișnuiți, la talk-show-urile TV, Adrian Cioroianu
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
inițiatul" sau cel care a căpătat acces la secret? Mesajul codat - într-un text de fapt supracodat, în sensul că folosește simultan mai multe coduri, literare, mitologice, esoterico-mistice - nu conține "indicații", de vreun fel, încurajări sau consolări, nici măcar pentru acel lector in fabula sau cititor implicit de care s-a vorbit în teoria literară din ultimii 20-30 de ani. Mesajul ascuns - chiar cînd alegoria e dezlegată în sensul propus de Culianu - nu îndeamnă la nimic, nu recomandă nici un fel de acțiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
să devină intolerabilă pentru că revistele culturale sfidează un important număr de cititori care vor să fie informați în legătură cu calitatea unor cărți polițiste, a unor S.F.-uri etc. Și aici există serioase ierarhii, există cărți bune sau cărți proaste despre care lectorii amatori nu au de unde afla judecăți credibile. Cărți extraordinare de acest gen a scris și scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. În aprecierea valorii volumelor sale criteriul estetic trebuie să piardă locul întîi - și nu pentru că textele sale nu ar suporta astfel de
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit mai degrabă cu organizarea inteligentă și controlată de idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta outspaken a-mai-tânărului Marius Ionuș. Metafora din Călăuza e pe cât de originală, pe atât de debusolantă. Plastică și extrem de
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
1601-1603, a prins lupta pentru tron dintre Sigismund Bathory, Radu Șerban și moldovenii lui Simion Movilă... Și relațiile de amiciție și consemnare reciprocă se continuă până astăzi, când schimbul cultural a devenit posibil prin deschiderea României spre structurile occidentale, iar lectorul român își poate autoaprecia nivelul intelectual după capacitatea comprehensivă a unor Jack Kerouac sau Philip Roth. Revista conține și câteva recenzii semnate de Florea Țuiu, Florin Constantiniu, Dennis Deletant asupra Dicționarului Republicii Moldova. În plus, Asociația "Amicii Statelor Unite" care editează revista
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
zorii zilei, când orașul își regăsea larma cotidiană, l-ai desenat de șaptezeci și șapte de ori, ca să-ți arăt linia care îl anulează, făcându-l inofensiv prin adulație sau derâdere?". Alteori, ca în cea de-a treia proză - Labirint - lectorului i se servesc formulări axiomatice de genul: Unde sfârșește viața începe arta sau, mai precis, unde nu e artă, câtă mai viață!" sau " Când oamenii mor și zeii nu, încă mai mult, când există zei făcuți bucăți și unii oameni
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
critică adevărată: nu are o bibliografie la sfîrșit (deși autoarea citează numeroase surse), are citate neconvenționale din "discuțiile" sale personale cu poetul, operele propriu-zise sînt analizate haotic, fără un fir conducător etc. Autoarea le vine aparent în sprijin acestor virtuali lectori serioși care au citit o carte "neserioasă": ea invocă de cîteva ori caracterul special al cărții, faptul că acel Gellu Naum prezentat poate să fie un Naum personal; descoperirea poetului, lectura anumitor texte, sînt relatate sub forma unor mici povestioare
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
întinde capcane și nu vrea să fie complicat ori epatant. Lodge este adeptul romanului de bun simț și al criticii pe înțelesul tuturor. Lidia Vianu: Ați scris romane care evadează în ceea ce numiți "comic", romane care se hrănesc cu zâmbetul lectorului și care își clădesc intriga și personajele pe ironie, ca un sine qua non. Nici nu ne putem imagina un David Lodge lipsit de ironie. Dar poate el fi înțeles dacă lectorul refuză lirismul? Când ne așteptăm mai puțin, izbucnește
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
numiți "comic", romane care se hrănesc cu zâmbetul lectorului și care își clădesc intriga și personajele pe ironie, ca un sine qua non. Nici nu ne putem imagina un David Lodge lipsit de ironie. Dar poate el fi înțeles dacă lectorul refuză lirismul? Când ne așteptăm mai puțin, izbucnește la suprafață o căldură care face puterea de pătrundere și mai incisivă, care e împlântată în comicul multicolor, în dispoziția ironică. E oare tandrețea una din armele dvs. ori este ea doar
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
faceți doar de dragul inovației. Dvs. chiar așa vedeți viața, veșnic neîncheiată, cu un va urma. Cum hotărâți unde trebuie să se încheie romanul? D.L.: Întrebarea se leagă de cele anterioare, fiindcă felul cum închei o istorie afectează major impresia asupra lectorului în ce privește atitudinea față de existență a autorului. Sunt fascinat de problema finalurilor, și am scris despre ea în câteva eseuri critice. În raport cu romancierii moderni, cred că sunt mai atras decât cei mai mulți dintre ei de demodatul happy end, și chiar am fost
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
ca și cum ar fi eșuat. Cred că e mai degrabă un roman despre morală și valori decât despre politică sau credință ca atare. L.V.: Romanele dvs. iau cititorul prin surprindere, îi demonstrează că gustul romanțios e desuet. Vă propuneți să surprindeți lectorul? E surpriza un scop major? D.L.: Consider că orice istorie de calitate ar trebui să-l surprindă pe lector. Dacă evoluția ei e previzibilă, nu prea mai are rost s-o citești (doar dacă e o poveste adevărată). Cum merg
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
credință ca atare. L.V.: Romanele dvs. iau cititorul prin surprindere, îi demonstrează că gustul romanțios e desuet. Vă propuneți să surprindeți lectorul? E surpriza un scop major? D.L.: Consider că orice istorie de calitate ar trebui să-l surprindă pe lector. Dacă evoluția ei e previzibilă, nu prea mai are rost s-o citești (doar dacă e o poveste adevărată). Cum merg lucrurile la relectură e interesant de discutat - cert e că merge și atunci; cred că îți anulezi cunoașterea, pentru
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]