464 matches
-
a refuzat o carte la Biblioteca Centrală Universitară. În ’89 însă a început să fie rău cu Lectoratul și cu Biblioteca Americană. Cred că Luca Pițu trimitea prin lectorițele de-acolo diverse scrisori în străinătate, pe la diverse posturi de radio. Lectoratul Francez n-a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu Lectoratul și cu Biblioteca Americană. Cred că Luca Pițu trimitea prin lectorițele de-acolo diverse scrisori în străinătate, pe la diverse posturi de radio. Lectoratul Francez n-a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-a închis lectoratul. Acesta apucase să ne spună că va fi expulzat. A lăsat deschisă fereastra
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-a închis lectoratul. Acesta apucase să ne spună că va fi expulzat. A lăsat deschisă fereastra la bibliotecă și ne-a sugerat să venim noaptea să furăm cărțile. O gașcă de prieteni ai mei, băieți, s-au dus și au luat Orwell și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dintr-o reală admirație pentru creația poetului, dublate, în anii din urmă, de obligațiile didactice la Universitatea de Nord din Baia Mare, s-au coagulat recent într-un curs, pe care l-a definitivat în timpul șederii sale la Cracovia, la un lectorat, în cadrul Universității Jageloniene, curs pe care l-a și publicat acolo 3, în folosul studenților doritori a ne cunoaște limba și literatura. Construcția demersului său are astfel o bună rigoare metodică, este bine sistematizat, având organizarea materialului pe o coordonată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
principii cu „noii negatori”, cu cei care contestau - și contestă Încă! - „vechile ierarhii” ale valorilor literare, stabilite, În cei vreo cincizeci de ani de dominație comunistă, de către nu puțini critici de prestigiu, dar și de un enorm și extrem de variat lectorat. Oare... am greșit cu toții, au fost cu toții În eroare?! Sau... au folosit textele noastre, ale celor câtorva, nu foarte mulți, doar drept pretext pentru o luptă cu stihiile vremii? De aici, cum afirmă ritos unii, „umflarea” disproporționată a anumitor nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Bucharest Herald”, „Ultima oră”, „Apărarea”, „Buletinul apărării patriotice”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Mondial Magazin”, „Victoria”, „Contemporanul” ș.a. Mai tipărește traducerile incluse în volumul Din lirica libertății și biografia George Washington de W. Wilson. Cum face parte, începând cu 1954, din „lectoratul literar-muzical” al Filarmonicii Române, dă tiparului două traduceri - biografiile Mihail Ivanovici Glinka de V. V. Stasov și Chopin de Franz Liszt -, precum și lucrările Wolfgang Amadeus Mozart (1956) și, în colaborare, Ghid de concert (1961). A mai semnat articole și cronici muzicale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
Întârzie cât de cât „progresul material sau social”, indiferent de concesiile sau trădările care li s-au părut necesare atingerii acestor scopuri. Până târziu, În senectute, după mii de pagini publicate și sancționate de critica de prestigiu și de un lectorat destul de larg, de divers, aparținând unor generații diferite, nu reușesc să scap de această etichetă, infamantă În ochii multora, de „ambițios”. Ba, un critic prestigios, care mi-a dat impresia, ani În șir și În momente sociale dificile pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nume, Însă destul de sugestive - o simpatie și chiar o prețuire nedisimulate! Să fi fost aceasta pentru că, după cum insinuează neobosit, am fi beneficiat de niscaiva privilegii politice? Nici gând: Manolescu, nefiind membru de partid, nu putea trece de bariera universitară a lectoratului, ridicolă În cazul său, posedând deja un prestigiu - nu numai universitar - considerabil! Nichita?! Fugi dom’le d-aici, locuind Într-un sumar apartament cu două camere, fiind Într-un post literar subaltern, redactor-șef adjunct, trăind la limita sărăciei, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-completarea unor chestionare de apreciere a propriei comportări; -jocul de rol. -intervenții În consilii profesorale cu temă; prezentare de materiale la activitățile comisiilor metodice; -activități demonstrative la orele de dirigenție; -cursuri de educație incluzivă; informări și prezentare de materiale la lectoratele cu părinții; -activități pe această temă la ședința cu părinții. -realizarea de studii sociologice, focusgroup În vederea stabilirii obiectivelor școlii: Învățământ de performanță sau educație incluzivă; -elaborarea unui plan de măsuri pe termen lung În vederea atingerii obiectivelor propuse; -elaborarea de măsuri
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
56 localnici și 47 refugiați politici s-au declarai de etnie greacă. Intre timp au venit din Grecia studenți și comercianți pentru care s-a asigurat sediu propriu, lecții săptămânale de limbă maternă, biserică, o asociație culturală panelenă a studenților, lectorat la Universitatea „AL.I. Cuza” iar acum se fac demersuri pentru deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de Înțelegere, sprijin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membrimedici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se Întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, În Grecia, Timoc, Bulgaria, Federația Rusă, Croația unde trăiesc sute de mii de conaționali nu există nici o școală În limba maternă. Domnule Președinte, Comparând situația minorităților din România cu soarta românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! Și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să vorbiți cu tov. Miu Dobrescu. E Înțelegător, după câte am auzit. E singurul titlu de glorie, care i-a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal . Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace . Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
continue, nimic nu mai are importanță, acum ești cu mine, te rog! Rămâne la mine noaptea asta, soțul ei, Alain, va sosi de la Paris în câteva zile, anul acesta nu vor pleca din țară, el mai are un an de lectorat la Universitate și chinul meu va fi cu atât mai mare cu cât o voi ști aici și inaccesibilă, n-ar fi trebuit să mă grăbesc, iubitul meu, dar cum nu mi-ai dat nici un semn credeam că, iubirea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Iași. După război face studii filologice la universitățile din Bonn (1947-1949) și Paris (1949-1951). În 1954 devine doctor în filologie la Universitatea din Bonn, cu o teză despre structura tipologică a limbii române în comparație cu latina clasică și populară. Este fondatorul lectoratelor de limba română din Köln (1952), Bonn (1954) și Freiburg im Breisgau (1964). În 1967 înființează la Freiburg Societatea „Mihai Eminescu”, în scopul susținerii și dezvoltării relațiilor științifice și culturale dintre Est și Vest. La inițiativa sa, apare la München
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
este necesară în vederea unei informări reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, la cunoașterea lui multilaterală. Cele mai însemnate forme de colaborare dintre școală și familie sunt: vizitarea familiei elevilor de către cadrele didactice, vizitarea școlii de către părinți pentru ședințele și lectoratele lunare cu aceștia, sau ore de convorbiri cu părinții de câte ori este necesar. Școala mai poate folosi și alte forme de îndrumare pedagogică a părinților, cum ar fi organizarea unui colț cu articole din presă, broșuri și cărți care tratează despre
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
conducere, unde este reales și la 28 mai 1948 ca director, alături de M. Roller, E. Petrovici, E. Bădărau și S. Sanielevici, director general fiind Ștefan Nicolau, iar secretar general Valer Novacu. în această din urmă calitate ține nenumărate conferințe la lectoratul ISRS, la Universitatea Liberă, Ateneu, la radio. Ca mulți alții din aceeași categorie a intelectualilor colaboraționiști, A. Oțetea a intrat în PCR în 1945 și a activat în PNP, devenind chiar vicepreședinte. Tot el este numit președinte al subsecției de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
d) după cadrul (prilejul) de desfășurare: întâlniri stabilite de clasă (școală), în special tematice; întâlniri cu prilejul unor acțiuni și manifestări informale cu caracter divers (excursii, vizite, serbări, aniversări, activități sportive, concursuri, cercuri tematice, acțiuni de gospodărire etc.); întâlniri în cadrul lectoratelor pe școală (episodice). (Cosma, T., 2001, p. 44) Alături de exigențele funcționale pentru asigurarea eficienței întâlnirilor cu părinții sunt prezentate și următoarele metode, frecvent abordate: „dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei pentru sprijinul oferit de școală în îndeplinirea rolului său educativ și importanța lectoratelor cu părinții, în acest sens, care „prin modul de organizare, prin tematică și structură, prin finalitatea lor, pot deveni o adevărată școală a părinților” (Bătrânu, E., 1980, p. 203). Lectoratul este o „formă de organizare a școlii părinților care facilitează
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
oferit de școală în îndeplinirea rolului său educativ și importanța lectoratelor cu părinții, în acest sens, care „prin modul de organizare, prin tematică și structură, prin finalitatea lor, pot deveni o adevărată școală a părinților” (Bătrânu, E., 1980, p. 203). Lectoratul este o „formă de organizare a școlii părinților care facilitează reflecția și dezbaterea asupra experiențelor formative personale și asupra competențelor parentale, prin antrenarea părinților în practica dinamică de grup” (Bunescu, Gh. și colab., 1997, p. 102). Eficiența lectoratelor depinde de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
p. 203). Lectoratul este o „formă de organizare a școlii părinților care facilitează reflecția și dezbaterea asupra experiențelor formative personale și asupra competențelor parentale, prin antrenarea părinților în practica dinamică de grup” (Bunescu, Gh. și colab., 1997, p. 102). Eficiența lectoratelor depinde de conținutul tematic, calitatea expunerii și participarea părinților la discuții. Conținutul tematic se stabilește în urma unor sondaje efectuate în rândul părinților sau pornind de le cazurile concrete care se ivesc în clasă / școală. Prezența majorității părinților la lectorate este
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Eficiența lectoratelor depinde de conținutul tematic, calitatea expunerii și participarea părinților la discuții. Conținutul tematic se stabilește în urma unor sondaje efectuate în rândul părinților sau pornind de le cazurile concrete care se ivesc în clasă / școală. Prezența majorității părinților la lectorate este asigurată printr-o bună mobilizare prin anunțuri făcute din timp, prin fixarea celor mai potrivite ore și prin invitații personale acolo unde este cazul. Cel ce coordonează activitatea de lectorat trebuie să fie o persoană cu experiență în activitatea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
se ivesc în clasă / școală. Prezența majorității părinților la lectorate este asigurată printr-o bună mobilizare prin anunțuri făcute din timp, prin fixarea celor mai potrivite ore și prin invitații personale acolo unde este cazul. Cel ce coordonează activitatea de lectorat trebuie să fie o persoană cu experiență în activitatea cu părinții, cu tact și talent în abordarea tematicii propuse și a celor mai potrivite metode pentru captarea atenției auditoriului și asigurarea participării acestuia la discuții. Lectoratul poate utiliza metode precum
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
ce coordonează activitatea de lectorat trebuie să fie o persoană cu experiență în activitatea cu părinții, cu tact și talent în abordarea tematicii propuse și a celor mai potrivite metode pentru captarea atenției auditoriului și asigurarea participării acestuia la discuții. Lectoratul poate utiliza metode precum: vizionarea unor filme, audiția unor emisiuni, organizarea standurilor de cărți, broșuri, reviste pedagogice, difuzarea unor materiale pe teme educative etc. (Bătrânu, E., 1980, p. 205). Această formă de activitate cu părinții oferă posibilitatea influențării atitudinilor participanților
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]