1,571 matches
-
Cosmin Ciotloș Leonid Dimov, Opera poetică III, Ediție și studiu introductiv de Ion Bogdan Lefter, Pitești, Editura Paralela 45, 2012, 340 p. Începută în 2010, aventura publicării Operei poetice a lui Leonid Dimov a ajuns astăzi la al treilea volum (panoramând intervalul 1975 - 1982). M-am abținut să comentez una câte una etapele acestei întreprinderi
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
de apreciat care e, la ora actuală, cota lui Leonid Dimov. Și explicit, și implicit, membrii generației optzeci au făcut enorm pentru o mai dreaptă situare valorică a autorului Cărții de vise. E suficient să-i numim pe Ion Bogdan Lefter (cel căruia i se datorează, printre multe altele, și acest proiect editorial) sau, dintre poeți, pe Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei ori Florin Iaru (ale căror versuri din perioada de început continuă fast formula maestrului). Laolaltă cu Mircea Ivănescu, Dimov
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
serioase și, intelectual vorbind, pluraliste. Dimov n-a beneficiat de un asemenea cult. Șansa lui e să reintre în circuit deodată și cu totul. Printr-o ediție critică și, pe cât se poate, integrală. În acest sens, meritul lui Ion Bogdan Lefter e mai presus de orice discuție. Nu doar ca nivel de competență (el fiind, într-adevăr, cel mai prob cunoscător al operei lui Dimov), dar și ca tip de realizare (deopotrivă editorială și interpretativă). Cele trei prefețe ale volumelor, însumând
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
ale volumelor, însumând aproape o sută de pagini, reprezintă, în fond, mult mai mult decât niște texte de escortă. Nicăieri poetica lui Dimov n-a fost citită cu mai multă acribie. (Precedentul record deținându-l, de altfel, tot Ion Bogdan Lefter, cu o serie de studii apărute inițial în Contrapunct și Familia și reluate mai târziu în 5 poeți). Fără a se prevala în aparatura indigestă și nu o dată oțioasă pe care o presupun în general edițiile critice, Ion Bogdan Lefter
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
Lefter, cu o serie de studii apărute inițial în Contrapunct și Familia și reluate mai târziu în 5 poeți). Fără a se prevala în aparatura indigestă și nu o dată oțioasă pe care o presupun în general edițiile critice, Ion Bogdan Lefter reușește să confere necesarei, totuși, rigori academice o remarcabilă suplețe. Respectând cronologia, el nu-i dă, totuși, acesteia o importanță exagerată. Dimov a debutat fără incidente adolescentine, la patruzeci de ani, așa încât partițiile stilistice atât de dragi istoricilor de modă
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
atent, pas cu pas (uneori poem cu poem) și decriptate în ceea ce au ele criptic (posibile aluzii culturale care motivează, în unele cazuri, posibile abordări de sens). Foarte multe dintre marginaliile de aici sunt, critic vorbind, strălucite. În chip neobișnuit, Lefter nu le supralicitează, preferând să le mențină într-un registru, mai sănătos, de moderație. Opțiune cu atât mai potrivită cu cât, dintre toate, acest al treilea volum de Opere poetice pune, ca selecție a conținutului, cele mai mari probleme. Mă
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
După mărturisirea poetului, sunt acolo poeme de tinerețe, regăsite vingt ans après. Ca student biolog („cercetător de ape”), Dimov ar fi bătut, pe atunci, Apusenii, lăsându-se cucerit de moți și de idealurile lor. Scurta Predoslovie, citată de Ion Bogdan Lefter, justifică destul de bine pasiunea pentru eroul transilvan. (Răscoala acestuia din 1784 fiind, pentru autor, comparabilă în aspirații cu revoluția franceză de peste cinci ani). Mai puțin clar e în schimb de ce a simțit Dimov nevoia de a și publica, în 1975
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
aspirații cu revoluția franceză de peste cinci ani). Mai puțin clar e în schimb de ce a simțit Dimov nevoia de a și publica, în 1975, aceste producții vechi, care, chiar dacă anunță poetul de peste ani, rămân, în bibliografia lui, inferioare. Ion Bogdan Lefter induce o ipoteză interesantă, de natură politică, aceasta. Lupta pentru libertate a lui Horea ar constitui un subtil contrapunct prin raport cu restricțiile regimului ceaușist. O atare schemă antifrastică e fără îndoială plauzibilă. Numai că, după părerea mea, ea nu
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
să strice crângul cel crud De dincolo de Abrud Unde ca-n hrubă de faur Dospesc comori păzite de minotaur” (p. 51). Cealaltă surpriză o oferă volumul Tinerețe fără bătrânețe, vivace retocmire pe versuri a basmului lui Ispirescu. Aici, Ion Bogdan Lefter e și mai precaut, indicând două posibile piste de lectură. Cea așa zicând terestră sugerează o eventuală comandă editorială din partea Editurii Albatros, specializată, cândva, în publicarea de cărți pentru tineret. Cealaltă, care vede aici o rescriere postmodernă (în maniera lui
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
notă doar, în finalul acestei cronici. Există, în ultimul volum al lui Leonid Dimov, un poem intitulat Mesajul și dedicat lui Mircea Ivănescu (alături de care, cum știm, acesta a publicat și o carte, Amintiri). Comentându-l în prefață, Ion Bogdan Lefter îi recunoaște caracterul abscons. L-am întors, curios, pe toate părțile și m-am văzut nevoit să subscriu. Mostra e pentru eventualii cititori ai României literare pasionați de detectivism: „«Dacă ai pricepere, spune». Mi-am lăsat tocul să alunece în
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
nu supravegherea copilului, care nu vrea să plece fără ea la Sinaia, e motivul excursiei cocoanei Anica, ci codoșlâcul. Pe care conul Mihalache mai că-l acceptă, atâta vreme cât nu costă. Este, soțul sensibilei doamne Georgescu, tipul meschinului păcălit. Ca și Lefter Popescu, care-și măsoară puterea cu femeile. Funcționari fără nici un cuvânt, simt nevoia să-și răzbune în familie. Să fie șefi, să nu le treacă nimeni și nimic pe dinainte. Însă destinul este același, și-ntr-un loc, și-n
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
Hoandra, scriitor, jurnalist; Prof. dr. Adrian Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon; Dr. Corina Iosif, cercetător științific, Institutul de Etnografie al Academiei Române, Cluj - Napoca; Florin Lăzărescu, scriitor, Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București; Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu; Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Art. 214 mănâncă, în deplasare, niște țâri, deși avocatul la care venise cu pricină îi oferă, după obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele pe care le bănuiește de furt de bilete norocoase, o strachină de prune lojnite. Apetisantă, în felul ei, mâncarea lor vine dintr-o altă lume, în care nu s-a auzit de icre moi
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
mai strâmtorată, dar păstrându-și rangul, în Cănuță, om sucit, asemenea preocupări sunt, firește, mofturi. Așa și e, dacă ne gândim cum le amestecă Lucsița din La moși. Meniul ei, din care nu lipsesc prunele cu carne (ale chivuțelor dlui Lefter) îi trădează originea sub pretenții. Nici urmă de preocupare pentru fason, nici o voluptate, doar o nevoie uriașă de a se sătura. La întâmplare. Se vede că, în chestiuni culinare, societatea de care vorbim nu este altfel decât în rest. Fără
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
ar fi de diurn bătrânul Caragiale, este, la el, miezul tainelor neguroase ale lui Mateiu. Fie și pentru că lucrurile sunt lăsate în coadă de pește. De pildă, autorul lui își declară neputința, limitele omniscienței, să zicem așa, în privința destinului dlui Lefter. Schița se poate preta unei abordări noir, deși felul nostru de-a o citi s-a păstrat, de obicei, în registrul comediei. Evident că e plin de pericole, destinul acesta care lucrează sub pecetea tainei. Odată tras pe sfoară, lui
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
Schița se poate preta unei abordări noir, deși felul nostru de-a o citi s-a păstrat, de obicei, în registrul comediei. Evident că e plin de pericole, destinul acesta care lucrează sub pecetea tainei. Odată tras pe sfoară, lui Lefter i se poate întâmpla, virtualmente, orice. E alegerea, perfidă, a naratorului pretins neștiutor, să-l transforme într-un bătrânel cu mințile pierdute, blocat în singurul moment relevant al unei existențe, altminteri, anoste. Însă, trecuți prin varii înfățișări ale absurdului, nu
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
în aceste vieți trunchiate, având o anumită stângă cie care le face (v. mecanica lui Bergson) ridicole. Dar ele nu sunt, la drept vorbind, cu nimic mai puțin tragice decât destinele pline de promisiuni neonorate de la Mateiu. Și existența lui Lefter, și cea a lui Anghelache sunt parazitate de detalii care nu-i privesc, care-i îndepărtează de esențial. Se complac, apoi dintr-o dată văd ceva. Nu e numaidecât promisiunea unei izbăviri, pe care o caută amândoi - prin câștig brusc, sau
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
Pristanda, și Anghelache sunt slujbași, dar între unul care fură cu măsură și face mici servicii și unul care se pretinde singular, de pierdut are cel din urmă. Pe acești inadaptați, pe care Caragiale îi refuză, cum îl refuză pe Lefter, pentru că lumea lor încă nu se născuse, îi va prelua Mateiu. Scoțând din ei efigii ale bătăii de joc a destinului. Fără milă, și fără părtinire.
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
amplificată prin dispariția inexplicabilă a personajului în jurul căruia se țese misterul, în vreme ce Beatitudine își găsește finalitatea în deconspirarea unui episod adulterin, ocultat de multitudinea amănuntelor amplasate în poziții-cheie ale textului. În prefața sa la romanul Femeia în fața oglinzii, Ion Bogdan Lefter vorbește despre distincția care a semnalat apariția modernismului, cea dintre subiectivitate și obiectivitate - cea din urmă, spune criticul, reprezintă apanajul secolului al XIX-lea și al balzacianismului, de care scriitorii proustieni aveau să se dezică. Prin urmare, cum se face
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
îi va spune că e frumoasă, ea îl va găsi prea slab. Vor lua prânzul în Marais, la același restau rant unde iau de fiecare dată prânzul, când Domini que vine la Paris să-și viziteze fiul student și, invariabil, lefter, în ciuda ultimei sume de bani expediate la timp și cheltuite tot la timp, adică cel mult în aceeași săptămână, de către destinatar. Ea îl va întreba dacă mai are bani, el va minți că da, după care va accepta jenat masa
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
interbelică își continuă activitatea și după al doilea război mondial, de experiența acestora au beneficiat cadre didactice care s-au integrat cu rezulate deosebite într-un colectiv didactic cu un mare prestigiu: - Ioan Varzaru, profesor, director, 1948-1973; - Mircea Hreamătă; - Romulus Lefter; - Corneliu Petranu; - Maria Codău; - Octav Greșanu, profesor, director 1973 - 1984;Maria Huștiuc; - Olga Florescu; - Zenovia Amariei; - Nicolae Ilișescu; - Ioan Buga; - Elena Buga; - Valentina Buga; - Veronica Varzaru; - Emilia Gavrilescu; - Emilia Lăzăroaie; - Preot Ioan Hreamătă. După anul 1950, colectivul didactic s-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ea îi doboară pe semenii tăi ca să fii tu fericit! E un mod de-a ucide. Ce rost ar avea dacă n-ar exista sentința „moarte“? Ce rost are să trișezi! Nu există oameni de treabă printre ai noștri. Idioți, fantome, lefteri, câini turbați, fanfaroni, palavragii, terchea-berchea. „Moarte.“ De mi s-ar îngădui acest cuvânt și tot ar fi mai mult decât merit. (rând liberă Război. Războiul Japoniei este o faptă nesocotită, un act de disperare. Să mor din cauza unui act de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Aderca; Tudor Arghezi; Ion Biberi; Antioh Cantemir; Constantin Chiriță; Paul Constantin; Al.C. Constantinescu; Mitiță Constantinescu; Petre Constantinescu-Iași; Alexandru Corneiciuc; general Ilie Crețulescu; P. Cruceniuc; Marin Dima; N. Dinescu; Scarlat Froda; Alice Gabrielescu; Ioan Grigorescu; Petru Groza; Bogdan Istru; I. Lefter; Aurel Lupan; general Mihail Maltopol; Marin Mihalache; Simion Oeriu; George Oprescu; M. Oprișan; Andrei Oțetea; C.I. Parhon; Lucrețiu Pătrășcanu; Jules Perahim; Z. Perlea; Cezar Petrescu; Emil Petrovici; Popescu-Jianu; Mihail Roller; Alexandru Rosetti; Mihail Sadoveanu; Al. Sahighian; Tudor Savin; Grigore Strungaru
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
centru de interes al discuțiilor. Din fericire, distincția a fost repede înțeleasă. Prea puțini dintre vorbitori au lăsat că imediatul să li se insinueze inabil în discurs. După două sesiuni de dezbateri, moderate de Nicolae Manolescu și de Ion Bogdan Lefter, efervescenta întrebărilor a depășit, si statistic, si calitativ, ariditatea eventualelor răspunsuri. Chiar și cele mai categorice intervenții au reprezentat, în definitiv, foarte interesante aproximări interogative. Atât cei care și-au formulat în scris punctele de vedere (Ion Bogdan Lefter, Angelo
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
Bogdan Lefter, efervescenta întrebărilor a depășit, si statistic, si calitativ, ariditatea eventualelor răspunsuri. Chiar și cele mai categorice intervenții au reprezentat, în definitiv, foarte interesante aproximări interogative. Atât cei care și-au formulat în scris punctele de vedere (Ion Bogdan Lefter, Angelo Mitchievici, Krzysztof Varga, Sean Cotter, Nichita Danilov, Andrei Bodiu, Myriam Diocaretz, Ale� Debeljak, Dumitru Radu Popa, Simona Popescu, Péter Esterházy, Leo Butnaru, Briggite Freund, Horia Gârbea, Marko Sosic, Nicolae Rotund și Radu Voinescu), cât și cei care au intervenit
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]