17,036 matches
-
în valuri lungi și lente o singurătate neomenească, lipsită de suferință și tristețe" (p. 238). Dispariția lui Șerban Pangratty face inutilă existența iubitei lui, K. F., a cărei profesiune devenise așteptarea. Inginerul și locotenentul distrug ce mai rămăsese din această legendă întemeietoare a locului. Degradarea provinciei fericite se vede și din bătălia vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
fonice. Distingem autori care au schimbat maniera de creație o dată la 5-10 ani. Alții au postulat că fiecare lucrare trebuie să propună o schimbare fundamentală de „macaz”. De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte și intenții inedite. Teoretic în artă, nu descoperim nici originalitate absolută nici redundanță absolută. Se pune „non stop” chestiunea stabilirii unui echilibru fragil între cele două componente. Ori, muzica perioadei relatate generează
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, profesori ai Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj și tinere cadre universitare de la Facultatea de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru și Raluca Mihalca), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat. Alexandru Danielopol, În prezent rezident la Paris, este o adevărată „legendă vie”, ca participant de f r u n t e l a d r a m a t i c e l e evenimente care au dus România În ultimul război planetar, iar apoi sub călcâiul sovietic. L-a cunoscut
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
din blocul băcăuan este hotărârea lui Simion, cizmarul ce locuia la parter, de a se instala pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă la nivelul acestui grup de oameni printr-o permanență asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Legenda unei sinucideri de DAVID VANN Viața marcată de Încercarea continuă de a Înțelege un tată incapabil să Își găsească locul În această lume, ciudat prin comportamentul În relațiile interfamiliale și mult prea imatur, va determina apariția acestui roman, În care
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
bine și propriile mele nevoi (...) din Înalt am impresia momentană a unei bătăi din aripi insistente, pline de speranță, aproape că Îmi imaginez că tata a venit În cele din urmă la viață.” În romanul lui David Vann, adevărul devine legendă, iar legenda reușește să dea consistență și sens adevărului.
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
propriile mele nevoi (...) din Înalt am impresia momentană a unei bătăi din aripi insistente, pline de speranță, aproape că Îmi imaginez că tata a venit În cele din urmă la viață.” În romanul lui David Vann, adevărul devine legendă, iar legenda reușește să dea consistență și sens adevărului.
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
compozitor, dar și călugăr franciscan la un anumit moment al vieții sale. Nefiind adept al Încorsetărilor de nicio natură, viața sa personală (În special legătura cu contesa căsătorită Marie d’Agoult) i-au sporit notorietatea, creându-i o aură de legendă vie. Turneele din Europa i-au adus notorietate, Liszt fiind primit cu adulație și chiar isterie pretutindeni. Admiratoarele din sălile de concert se luptau pentru batistele și mănușile sale de catifea pe care le păstrau ca suveniruri. O contribuție notabilă
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
noi un mit, despre a cărui semnificație nu ne mai întrebăm azi, după cum nu ne mai întrebăm nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
întrebăm nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Curții de Argeș, ci e creația unui mare poet cunoscut, care, prin folosirea materialului poetic respectiv într-un singur sens, prin desăvârșire și complexitate proprie a interzis urmașilor, poate pentru totdeauna, reluarea aceluiași motiv. Luceafărul aparține, așadar, patrimoniului românesc de legende (s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de care este sigur că am fi fost lipsiți de ea’’. Viața tainică și
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
sufletului nostru”, “Oamenii cinstitori de Dumnezeu și de aproapele”, “ Nevoia rugăciunii - adânc săpată în inima omului”, “Cuvinte despre cinstirea icoanelor”, “Cinstirea Sfintei Cruci”, “Despre Sfânta Liturghie”, “Cinstirea Maicii Domnului”, “Învățături la diverse periscope evanghelice”, “Despre sfinți”, “Tâlcuirea înțelesului unor pilde, legende, proverbe”... “Am pornit în a scrie rândurile de față de la dialogurile susținute de Î.P.S. Părinte Arhierpiscop Ioan cu reporteri ai mass-mediei românești. De fiecare dată, ascultând cuvintele de învățătură ale Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan, rostite cu diferite prilejuri și
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
contrabasului clasic cu renumită orchestră de tineret DCYOP, apoi, în 2006, sub tutela lui Buster Williams, Michael Phillip Mossman, si Antonio Harț, obține diplomă de masterat în jazz la Queens College, New York. Corcoran Holt se simte binecuvântat și mulțumește numeroaselor legende ale jazz-ului cu care a colaborat, precum Wycliffe Gordon, Kenny Garrett, Antonio Harț, Roy Hargrove, Randy Brecker, John Hicks, Eric Reed, Jimmy Cobb, Al Foster, Vanessa Rubin.
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
primul moment m-am gândit că poate nu Dl. Romulus Rusan a redactat respectivă lucrare, poate că dânsul doar a semnat în nume propriu “operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de Decembrie 1989 că o simplă legendă locală, a fost făcut cunoscut publicului larg de foști deținuți politici, de istorici, de sociologi, inclusiv în publicații apărute chiar sub egida Fundației Academia Civică. Menționez în continuare doar câteva lucrări PRINȚ care ating limitele intervalului 1993 - 2006, în care
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu versus textul omonim al lui Arghezi. Parodia sintetică nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un sector mai amplu al operei vizate. Prin Mihai Viteazul și turcii legendele istorice ale lui Bolintineanu sînt parodiate în bloc. Parodia colectivă poate merge și mai departe, reflectînd într-o oglindă comică un întreg grup de scriitori, un întreg curent literar, un întreg mod de a scrie (vezi, la Topîrceanu, Armonii vesperale
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
Ba chiar ceea ce nimeni în veci să mute poate trecutul te urmeze cu veacurile-i toate; cu umbrele-i mărețe, bătrâni, moșnegi din basme regii putinți ai umbrei - ghețoasele fantasme cântarea-ți însoțească. S-o împle cu durere a vremilor legendă ș-a vântului putere." Așadar, istoricul, spre a putea atrage, readuce în actualitate timpurile revolute, trebuie să fie înzestrat cu harul orfeic; numai forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
cu harul orfeic; numai forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care, în aparență doar, au fost înzestrate cu putere, dar, în realitate, au fost simple "fantasme", expresia evidentă a neputinței; "legenda vremilor" intonată de cântecul orfeic este dominată de "durere", deoarece trecutul constituie dovada categorică a caducității în universul creat. În ciuda nenumăratelor interpretări poetice conferite de-a lungul a peste două milenii de istorie literară a mitului lui Orfeu, ideea că
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
preț (obsesia "diferențierii" bîntuie întreaga generație interbelică), ori Vinea chiar nu reușește să-și găsească drumul propriu, cu acces la finalizări definitiv lămuritoare. Se naște de aici un lung șir de speculații asupra operei uneori amînate pînă în praguri ultime ("legenda" spune că singurul volum de versuri adunate în Ora fîntînilor ar fi apărut în chiar ziua cînd autorul lor închidea ochii pentru totdeauna), operă ce nu-și găsește nici astăzi, în întregime, echilibrul și unitatea. Exemplificările sînt la îndemînă, atît
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
mit, basm, epopee - și mai apoi în romanele cavalerești și în discursurile modernității. După o analiză in extenso a basmului fantastic, dublată de compararea elementelor sale mitice și ritualice cu cele din mitologiile "clasice", după inventarierea asemănărilor /distincțiilor între mit, legendă și romanele cavalerești și a "zeilor și eroilor în societatea indo-europeană", "deznodământul" aduce în prim-plan destinul povestirii (devenită protagonistă în rama unei alte povești-cadru!) în tulburi vremuri actuale. Ultimele două capitole, Mit și istorie și Avatarurile povestirii în contemporaneitate
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
al acestor mici monumente, dorințe de a le releva tipologia, bogăția și expresivitatea. A simțit nevoia, totodată, să lanseze un semnal de alarmă privind starea deplorabilă a vechilor troițe. Ridicarea noilor troițe, observă autorul, a pierdut mult din miturile și legendele care însoțeau actul de plantare a unui astfel de monument în vechime. Nemaisolicitând colectivitatea, ridicarea unor noi troițe a devenit mai mult un act subiectiv. Aceste monumente perisabile (autorul n-a putut să găsească troițe de lemn mai vechi decât
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
consacra integral unui proiect vor caracteriza, practic, toată perioada portugheză. |n acest interval de aproape cinci ani, Eliade a publicat cartea despre Salazar, căteva articole cu funcție propagandistică, o cărticică de popularizare și o singură contribuție științifică serioasă: Comentarii la legenda Meșterului Manole. Pănă spre mijlocul anului 1943, privește încă spre trecut, spre România: tot ceea ce se întămplă la București i se pare pasionant, iar activitatea intelectuală de la Lisabona rămăne mereu pe planul al doilea. }ara unde nimerise din întămplare începe
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
din urmă recunoscând, spre exemplu, cu obiectivitate că sărbătorile nelegate, adică populare, sunt mai numeroase decât cele celebrate de biserică, această formație îl recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (1895) și Legendele Maicii Domnului. În cele aproape 350 de pagini ale cărții, în fapt un amplu corpus de texte, sunt adunate nu numai legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]