27,810 matches
-
din 1 februarie 2021, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate reținând, în esență, că instituirea prin prevederile de lege criticate a unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este justificată, având în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare. Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare. Astfel, a arătat Curtea, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. ... 22. Curtea constată
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate se aplică de la data intrării în vigoare a acestora pentru viitor, fără efecte retroactive. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 820
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
acces la o cale de atac în cadrul căreia sunt analizate pe fond criticile formulate în limita obiectului fazei procesuale, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală, însă în condițiile procedurale stabilite de legiuitor, prin aceasta înțelegându-se inclusiv momentul de la care poate fi formulată calea de atac. ... 15. Tribunalul Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în Dosarul Curții nr. 2.856D/2019 este neîntemeiată. În acest
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
această modalitate, procurorul, părțile și persoana vătămată pot critica orice aspect dezbătut în fața judecătorului de cameră de la fond, contestația fiind un drept al acestora prevăzut expres de lege, și nu o obligație. Mai reține că modalitatea în care legiuitorul a prevăzut momentul la care poate fi contestată dispoziția dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este o problemă de politică penală, care ține seama de economia procedurii. Așa încât, câtă vreme calea de atac împotriva
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
procedură penală, în care se arată că hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac. ... 25. Prin excepție de la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, Curtea a observat că legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca - atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanței nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
atributul exclusiv al instanței judecătorești, nefiind creată, astfel, o lex tertia, cum susține autorul excepției. În subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât nu există o suprapunere totală între infracțiunea de abuz în serviciu și contravențiile prevăzute de legiuitor în art. 78 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 273/2006, care face trimitere la art. 14 și 54 din aceeași lege. Reține că există elemente de diferențiere în ceea ce privește urmarea imediată, în cazul infracțiunii de
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
și intereselor legitime ale unei persoane sau o pagubă. În schimb, în cazul contravenției nu este prevăzută o urmare imediată. Reține, de asemenea, că, în situația raportării infracțiunii de abuz în serviciu la dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul a instituit o cerință suplimentară, respectiv aceea ca funcționarul public să fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, această cerință nefiind necesară pentru existența contravenției. Apreciază că susținerea autoarei, potrivit căreia Legea nr. 273/2006 este o normă
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
statuat că trimiterea de la un text de lege la altul, în cadrul aceluiași act normativ sau din alt act normativ, este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. Pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul poate face trimitere la o altă prevedere legală, în care sunt stabilite expres anumite prescripții normative. Efectul dispoziției de trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor la care se face trimitere în conținutul normei care face trimitere. Se produce astfel
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor la care se face trimitere în conținutul normei care face trimitere. Se produce astfel o împlinire a conținutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripțiile celuilalt text. În lipsa unei atari operații, legiuitorul ar fi încadrat, evident, acest text în forma scrisă a textului care face trimitere. Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile criticate nu sunt neconstituționale prin raportare la textele de referință, având în vedere că atribuția de a stabili modalitățile de calcul al cuantumurilor drepturilor de asigurări sociale revine în exclusivitate legiuitorului. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9. Președinții
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
secție, grefier-șef, grefier-șef cabinet, director departament informatic) și funcțiile de execuție este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1 la 9. De altfel, dispozițiile de lege sunt lipsite de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în expunerea de motive la legea-cadru, respectiv aceea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași/același funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
competențele și performanțele individuale ale angajaților raportat și la bugetul alocat în acest sens pentru salarii. Mai mult, stabilirea modalității concrete de realizare a salarizării personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului este o prerogativă a legiuitorului, care decide, în acest sens, și în funcție de situația economico-financiară a țării. În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului arată că acestea nu interzic stabilirea unor condiții în legătură cu exercitarea dreptului la
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
care dorește să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiții legale. Prin urmare, salarizarea va fi cea prevăzută de lege în acest sens, iar cuantumul efectiv al drepturilor salariale este stabilit de către legiuitorul în drept să instituie aceste drepturi, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă și le poate modifica în diferite perioade de timp, după caz, în funcție de situația economico-financiară a țării. În
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, Curtea a reținut că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază și ale coeficienților pentru funcțiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În acest sens, a amintit cele reținute prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
și alții împotriva Spaniei, paragraful 57. ... 21. Referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul auxiliar din instanțe și parchete și alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea a reținut că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice. Art. 16 din Constituție
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituțional nu se opune competenței legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reașeza coeficienții sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. ... 23. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 25
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 26. Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea personalului bugetar, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]