482 matches
-
o unitate perfectă, de sine stătătoare pe care trebuie neapărat s-o trec pe lista „bagajelor” ce mă vor însoți în marea călătorie și îmi vor fi de absolută trebuință la destinație, constituind, de fapt, însăși destinația. * Cum a murit lelea Saveta. S-a culcat, ca de obicei, devreme, dar n-a putut să adoarmă: o supăra un ghimpe de lumină, apărut în acea seară nu se știe de unde și cum, încât, intrigată și supărată, s-a ridicat din pat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la aproape 80 de ani, pe când noi toți eram convinși că va atinge suta. Ultimele două ipostaze în care mi-l amintesc: urcat fălos, sfidător, aproape vesel cu bocancii pe lespedea impunătorului mormânt de piatră și beton în care zăcea lelea Saveta (moartă de un an), ca pentru a ne arăta că monumentul îi aparține cu adevărat, că el l-a construit (plătind bani grei, spre nemulțumirea rudelor), că așa a vrut el și că, iată, el, mai degrabă sărac decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
eu le-am spus : „Ziceți mersi că n-a fost niciun fel de comentariu. Milioane de oameni nu le văzuseră niciodată. Nu se poate să suprimi imaginile acestea pentru totdeauna. Acesta era momentul !“. Linia lor era că trebuie închise capito‑ lele acestea de istorie, pentru că sunt conflictuale, iar noi trebuie să fim constructivi și să mergem mai departe. V.A. : Și se pare că au avut câștig de cauză, ca probă că, după 25 de ani, noi nu avem un proces
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și povestindu-ne nouă, nepoților de la oraș, despre cum a ciobănit el În tinerețe la munte, despre urșii repeziți În spinarea vitelor și sugându-le sângele din ceafă, despre „fata de mpărat cu curu’ crăpat“ și despre poznele și păcă lelile homerice și de măscară ale bacilor, pe care ni le povestea cu haz inocent, fără intențiile pornografice ale oră șenilor, la fel cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viață infernală. De ce faci dintr-o clipă de rătăcire trecătoare... de ce faci un cap de țară, ca și cum ar fi săvârșit cine știe ce crimă? Maria, oarecum domolită: Sigur! "Corb la corb, nu-și scoate ochii!" Parcă nu te știu ce pui de lele-mi ești și domnia-ta, unchiule? Ușă de biserică n-ai fost nicicând, dar acu, la bătrânețe, de când ți-a cântat lebăda, parcă ai dat în fiert. Crai-bătrân și fără minte, ar trebui să-ți fie rușine! Țamblac râde cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bisericești. Și la Iordan striga din curtea omului: "în Iordan botezându-Te, Tu, Doamne! Închinarea treimii s-au arătat. Și Duhul în chip de porumb s-au arătat nouă, Te slăvim pe Tine, Doamne, iubindu Te! Doamne mărire Ție, Dumnezeului!..." Lelea Catrina, de pe lan, pesemne n-a auzit băieții strigând "Chiralesa!" și-a pregătit cum se cuvine masa pentru sfințire cu aghiasmă. A pus mai întâi un colac mare rotund la mijlocul mesei, doi colăcei pentru însoțitorii preotului, străchini cu prune uscate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai intru în baltă niciodată. Era un miros înțepător, de te amețea de cap și mai ales lipitori... Între timp, mănunchiurile (care au devenit albe și lemnoase) s-au mai uscat și le-am încărcat în căruță, pornind spre casă. Lelea Pachița ne-a însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți părintelui Snagoveanului să-și ia de pe locul lui de la Spanțov, cum a fost legea și obiceiul; iar tu, fecior de lele, nu bagi cărțile mele în seamă. Să cauți să-l lași să-și ia ce e obiceiul, că vom trămite Domnia mea de acolo, te va spânzura... Aceasta-ți scriu și însumi am zis Domnia mea. Scris Octomvrie 24, leat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Irimie, spălându-i și călcându-i straiele de muntean, cu care el se îmbracă duminicile. Se miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura se mândrește, lița Sofia: La noi, nevestele fac și cresc pui de om". Istorisirea lui Mujic cu "legea" ce se discută în parlament ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a prins să fie cît de cît apreciat, O.V. Își propagă pe unde ajunge, inclusiv în ședința de la „Ateneu”, marotele, respectiv că „tot ce facem e istorie literară”, că se poate descoperi literatură și în ce zice badea sau lelea Cutare etc. Poartă, de aceea, mereu, un carnețel în care conspectează „pe țăran și pe academician”, nășește pe oricine ține un plaivaz în mînă, de la „șoimul patriei” la veteranul din Primul Război Mondial, îndrăgește prezidiile reuniunilor culturale, „oficiază” vernisaje, seri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atît în concepție, cît și în turnura fiecărei fraze. În ce mă privește, am evitat întotdeauna frazele limfatice, moi. Îmi plac frazele conturate în linii tari, bine alcătuite, închingate strîns. Am evitat, de asemenea, frazele de umplutură, compuse „în dorul lelii”, lungi, pufoase. Scriu doar cînd am ceva de spus, de obicei în momentele de tensiune (nervoasă sau spirituală), de vivacitate, de iritare. N-am „normă zilnică”: dacă simt că nu va ieși nimic, ocolesc „masa de lucru”. Nu sînt scriitor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe un preț derizoriu, de ce n-am sustrage și noi, boresele anilor lumină, un sac, doi de cartofi, uneori char o tonă, două, adunați de pe lot în urma studenților veniți de la Sibiu care recoltau și ei fără convingere, așa în dorul lelii. Transportul acestei recolte ilicite la domiciu era asigurat de cele mai multe ori, de însuși unul dintre șoferii sau tractoriștii ceapeului, contra unui păhăruț de rachiu. Și toată lumea era mulțumită. A fost atunci o perioadă de prosperitate pentru locuitorii satului. De la intreprinderile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să Înveți de la Învățătoare, nu să te Învăț eu, a fost răspunsul Lui, prevestitor de vreme rea. M-am așezat din nou pe prag și după mai multe Încercări nereușite am Început să plâng. Din fereastra casei vecine mă urmărea lelea Anuța Timariu. După un timp, n-a mai putut suporta plânsul meu și-a venit să mă Întrebe "Ce am". Nu-l pot face pe ti, a fost răspunsul meu de copil nenorocit. Ia să vedem! Mi-a luat mânuța
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pot face pe ti, a fost răspunsul meu de copil nenorocit. Ia să vedem! Mi-a luat mânuța și mi-a purtat stilul pe fața lucioasă a tăbliței. Deodată m-am luminat. Treiul meu era la fel cu al Domnișoarei. Lelea Anuța care Își dorea un băiat și mă iubea foarte mult i-a certat pe Tata și pe Mama că nu m-au ajutat. Eu le mulțumesc și le sunt recunoscător și astăzi pentru lecția de viață pe care mi-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
feli de nebuneală; când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se caracterizează prin folosirea armelor, în cazul colindelor influențate de tiparul luptei cu cerbul: „Cu leul s-alăturară,/ Din baltage-l băltăgea,/ Din măciucă-l măciuchea,/ Pân-ce leul dobora” (Țăndărei-Ialomița), sau prin luptă dreaptă: „de la Dumnezeu înțeleaptă”: „- Hai le lele voinicele/ Pecatile-s de-ale tăle,/ Te-au adus pe locuri rele,/ Să-mi tăvăli fânațăle/ Să-l tulburi izvoarăle/ Dar acuma tu ce vrei?/ Din lupte să ne luptăm/ Din sabii să ne tăiem?/ - Ba în lupte că-s mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri, mergând să-și întărească fiul prea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
so țânut cu lumina de la un lămpaș oblu pe ei!» Adunare Generală la C.A.P. Vajnici ceapiștii, doar chemați din luncă înlemniți în laviți trag la aghioase. Tovu președinte încă nu gătase De citit raportul și planul de muncă, Când lelea Mărie se săltă în oase Și ceru să plece, că ea are încă O clocă pe ouă, care nu prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri, mergând să-și întâlnească fiul prea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
doar biata Românie profundă? Ea reprezintă, de fapt, aproximativ 25% din voturile primite de PSD. Ce a făcut cealaltă Românie, cea așa-zis informată, activă, urbană? Să fim sinceri, s-a limitat să se ducă la vot. Așa, în dorul lelii. Ca la plimbarea de duminică. Unii n au făcut nici măcar asta. Pentru că erau scârbiți. Nehotărâți. Aveau de ales între două rele și erau sătui de opțiunea pentru răul cel mai mic. Și, la urma urmei, cu unii sau alții, mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pol de stânga apare foarte târziu, când cei care l-ar fi vrut au obosit așteptându-l, în vânzoleala asta democratică, bâțâită și hlinzită, semănând mai mult cu o garanție la o bancă-n faliment. Zicerea aceea populară, „Fost-ai, lele, când [și cât?] ai fost” nu-l atinge și pe d-l Iliescu, care consideră că baba cu colacii poate să mai treacă iar și iar și, dacă-i așa, atunci trebuie să vină cu o platformă în care să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
atomizate. În acest caz, va trebui să admitem importanța monografiilor sătești ca depozitare ale spiritualității românești după care, cineva, într-un viitor îndepărtat, va putea realiza o sinteză, mărturie a existenței noastre într-un colț al Europei. 10 iulie 2007 Lelea Safta și Peștișorul de Aur Motto: „Ci doar în limba ta Durerea poți s-o mângâi, Iar bucuria S-o schimbi în cânt” (Grigore Vieru, În limba ta) Mai cu ceva timp în urmă, când canicula nu se instalase până
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dezbinați, detrunchiați, vânduți, schimbați, hăcuiți, ni se datorează și nouă, care tot invocăm scuza că suntem așezați în calea tuturor răutăților. În timp ce la București lumea își varsă amarul pe panouri, adevărate supape de eliberat tensiunile acumulate, pe malul Prutului stă lelea Safta din Nisiporeni, așteptând să i se dea drumul, fără vize și fără bani, în țara în care s-a născut și a învățat primele clase primare. Ea, săraca, speră că, vânzând pe piața din Iași sau de la Galați traista
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tu ai interese deosebite în Basarabia, ca să aperi pe românii de acolo, așa cum Rusia apără pe toți coloniștii ruși din fostele republici unionale sau cum apără Ungaria pe ungurii din Transilvania și din Slovacia. Și câte nu i-au trecut lelei Safta prin cap cât a stat și a tot așteptat să se desfacă apele Prutului, așa cum s-au despărțit apele Mării Roșii ca să poată ieși evreii din robia Egiptului. Nu s-au desfăcut apele, dar din undele limpezi a auzit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]