632 matches
-
la o stână pentru pază? Tu, Roșcato, puteai să-l ajuți pe urs la gospodărie. Ana: Lupul paznic la oi?! Și Vulpea să-i facă menajul ursului, pe care l-a păcălit cu peștele când și-a pierdut coada?! Raluca: Leneși și hoți. Îi ținem în cuscă până vine bunicul. (apare Cocoșul) Moțatule, ia-ți puișorii și ai grijă de ei. Iar voi, în cușcă până vine bunicul. Lupul: Raluca, nu suntem hoți și răpitori: foamea. Vulpea: Nu suntem teroriști, cum
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
se descurca isteț : „Păi le vândui că fură rele !”... Atunci bunicul îi trăgea îndesat o naștere și un luceafăr, dar își păstra credinciosul care se dovedea de neprețuit. Supusă și robace, Aglaia era o femeie fără minte. îl adora pe leneșul și bețivanul de bărbat care- i risipea tot ce bruma putea dânsa să adune. Copiii se hrăneau prin vecini. De Paști căpătau pască și ouă roșii iar, după ce mâncau umplutura din pască și gălbenușul de la ou, se întreceau care azvârle
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
prea tare să aflu răspunsuri de la el și voința mea pătrundea în mintea sa, lucru pe care nu-l voiam, deoarece nu îmi permiteam să înnebunesc și nici nu aveam chef de o altă durere de cap. Mai cu viață! LENEȘILOR! Mai cu viață! Parcă sunteți niște morți. Nici n-au venit Gardienii și voi parcă sunteți morți! Matyerebyets! LUA-V-AR DRACU' SĂ VĂ IA DE ÎMPUȚIȚI LENEȘI, HAIMANALE NENOROCITE! MAI CU VIAȚĂ! Se auzi din apropiere și acel glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu aveam chef de o altă durere de cap. Mai cu viață! LENEȘILOR! Mai cu viață! Parcă sunteți niște morți. Nici n-au venit Gardienii și voi parcă sunteți morți! Matyerebyets! LUA-V-AR DRACU' SĂ VĂ IA DE ÎMPUȚIȚI LENEȘI, HAIMANALE NENOROCITE! MAI CU VIAȚĂ! Se auzi din apropiere și acel glas mânios tăie liniștea de după răsărit. După înjurături ar fi fost Sergiu. Ne-am strecurat printre tufișurile dese și neîngrijite de la capătul grădinii și am dat față în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai desparte, Deși nu-s gropi ori oale sparte. „Pentru unii, timpu-i mumă” Cu belșug și desfătare; „Pentru alții, doar o ciumă”, „Chiu și vai prin buzunare”. Un dolar ieșit din turmă, Singur s-a predat ca rob La un leneș, dar la urmă Și-a zis trist: „Am fost neghiob!” Unii-n nesfârșit tupeu, „Fără doar și poate”, Au făcut ce nu fac eu - Dau mereu din coate. * În van ceri ajutor de Sus Direct sau prin Mielul Iisus, De
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ca mari torpile, De mă întreb cin’ ne pansează Rănile din aste zile? * Unde merge mia, mergea, ieri, și suta Mia, azi, e slabă, suta e cu pluta. Triumfând dolarul, leul nu există, Fericind pe unii într-o țară tristă. * „Leneșul mai mult aleargă” Până cade mort pe targă. Din ce strâns-a ca nimicuri, Încap bine-n două dricuri. * Fac cu toții pariul mare, De aici sau depărtări, Că-n oricare guvernare Suntem ași, ași în ratări. 10 aprilie 2005 Oricât
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
pretindă e un început. Alice s-a milogit să i se dea un calculator, l-a rugat pe John s-o ia acasă. Pe veranda hotelului Riverside, Alice s-a uitat în jos, către râul Salmon - care era așa de leneș și de blând c-ar fi putut să fie un canal din spatele casei sau una din bălțile pe care le făcea Roger în curte cu furtunul. Dincolo de întinderea de apă liniștită se profila un vârf din rocă roșiatică și cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
noastră este mai rea. Să-ți iasă din cap chestia asta. Nu vreau să zic că trebuie să ne vopsim în roz și să strigăm că suntem vulturi. Pericolul cel mare este să repetăm mereu că „așa suntem noi, lași/leneși/murdari/neserioși etc.”. Ne repetăm mereu lucrul ăsta până când ajungem să-l privim ca destin inexorabil, de care nu poți scăpa, și, ca atare, nu te mai socotești responsabil. Autoblamarea asta continuă îți dă senzația că nu mai e nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
comun acord că erau incapabili să se implice activ într-o acțiune de asemenea anvergură și, în schimb, li se dăduse misiunea de a pregăti plasele care urmau să fie folosite la prinderea maimuțelor. Sub îndrumarea blândă a Superintendentului, stăteau leneși în fața secției de poliție cu un morman de plase de pescuit și inele de metal, ace și ață de nailon, deloc siguri ce ar trebui să facă, dar distrându-se asemeni nevestelor de pescari ce-și fac de lucru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
superbă grimasă profesionistă. — Aici, porunci madame Iocasta. — Ți-ar plăcea să te dezbrac eu? îl întrebă Gilles Priape pe Vultur-în-Zbor. Din tonul lui obosit se simțea clar că voia să audă un „Nu“. — Nu fi atât de-al dracului de leneș! zise Iocasta. Fă-o. Apoi i se adresă luiVultur-în-Zbor, scuzându-se: — E leneș doar până-ncepe. Vultur-în-Zbor dădu la o parte mâinile resemnate și fără chef ale lui Gilles Priape și îi vorbi lui Virgil Jones, încercând să ignore restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bucura de fiecare rând scris cu chinuri“, ridic din umeri: „Ei, și? Cine l-a pus? L-a obligat, l-a silit cineva să-și asume astfel de chin?“. Calvarul creației, al creatorului este un fals mit. Propulsat ori de leneși, ori de nevolnici. Creația - câtă este - o percep ca pe o bucurie. Și ca pe o datorie, în alt plan. Un fel de curiozitate amestecată cu plictiseală. Dumnezeu - prototip într-un fel al Creatorului - a creat fără motiv. Nicăieri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rău precum în viață, Ci vorbă bună și-o povață, Să știi să ieși învingător Așa, ca-n lumea basmelor! Dans Notă : Personajele din povești intră pe rând pe scenă pe un fond muzical 30-40s. 2.După faptă și răsplată, Leneșul mai mult aleargă, Iar copilul răzgâiat Va rămâne ne-nvățat. STOP LA NEATENȚIE Elev I Circulația corectă E problemă principală Și are destui prieteni Mari mici la noi în școa1ă. Accidente anul acesta N-au mai fost înregistrate Dar să
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
am venit la domnia voastră că mama-i bolnavă la pat, și-i trebuie leacuri, și n-avem bani, că nu ne-ajung nici de mâncare. C: Ce?! Bani?! Pleacă de-aici, mucosule, până nu-ți dau două ciomege pe spate. Leneșilor, la muncă cu voi! (spre sală): Auziți, să-i dau bani! Da’ eu ce mănânc?! ... iată că vin musafirii. (strigând): Babă Iovă, întâmpină pe musafiri! Pauză muzicală pentru trecerea la scena III Scena III - Ieslea lui Crăciun Iosif: Am călătorit
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
două mormane de frunze, acoperite cu crengi. Pran își face loc pe lângă foc, se îndreaptă spre ele și este întâmpinat de un sunet profund, iritant. Un urlet. Speriat, realizează că se află în fața a doi tigri, în cuști. Se uită leneși la el cu limbile scoase și ochii apoși, abia îi înregistrează prezența. Se întoarce spre fotograf în căutarea vreunei explicații. Toți bărbații rânjesc la el de parcă a picat direct în mijlocul unei farse. — Când vin englezii la vânătoare, râde fotograful, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Servitorii se uită la mine fără nici o expresie. Habar nu am ce e în mintea lor. — V-am desemnat cei mai buni servitori, zâmbește strâmb eunucul-șef Shim. Pe cei care sforăie i-am dat doamnei Mei, iar pe cei leneși i-am dat doamnei Hui. I-am desemnat pe cei răi doamnei Yun și... Îmi aruncă o privire și face o pauză, de parcă s-ar aștepta să spun ceva. E o tradiție tacită a Curții de a răsplăti un eunuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dacă n-ai astea, iar n-ai făcut nimic! Cuvintele lui Coșbuc! Va să zică, opera de artă nu se datorează precumpănitor talentului, ci muncii. E o idee pe care înșiși scriitorii, imprudenți și din dorința de a alunga dintre ei pe leneși și pe misticii inspirației, au lansat-o pe piață, micșorîndu-se inutil, fără să-și dea seama, în fața gândirii comune care a tresărit: Aha! Așadar muncă! Talentul nu e așa de important! Păi dacă e vorba de așa ceva, ce mare ispravă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și afectat citind rândurile de față. În acest caz ce le-ar spune celor leneși contemplarea, să zicem, a constelației Orion? Că sânt și ei eterni ca și cerul înstelat? Și la ce ar folosi să se simtă etern un leneș sau un hoț care fură munca și sudoarea altuia? Adică cum, să nu putem scăpa de ei niciodată și să trebuiască veșnic să muncească alții pentru ei, iar ei să stea și să se uite prin locurile cele mai frumoase
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ar fi lăsat noaptea, nu ore, ci zile întregi, spectacolul lumii, atât cât se vedea de pe prispa lui, fiindu-i absolut suficient ca să-l uimească și să-l încînte fără slăbire. Mama era disperată, fiindcă știa că nu e un leneș și că își crescuse copiii cu ciomagul, să muncească, să se hrănească". Da, îi spunea el mamei, dar asta nu înseamnă că munca era valabilă și pentru el și că statul îl merită toți proștii. Nu orice nerod are dreptul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mă suporta pe mine și vraful de cărți ce-l căram subsuoară. Pînă se însera și răsărea cea dintîi stea, rămîneam adîncit în strania realitate a șirelor de carte, mai cu relief decît cea din jur pentru care devenisem un leneș. Trebuințelor mele sufletești arta le răspundea într-o măsură mult mai mare decît altele. Cînd cineva mă striga, tresăream, dar cu întîrziere, îmboldit din urmă de împerecherile de slove în care mă cufundam iar, murmurîndu-le în surdină. În alcătuirea ei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dincolo cu capul sus: își făcuse datoria de țăran. Și, iată, niște tercheaberchea care habar n-aveau de tot ce îndurase el veneau să-i spună: „Bicleanu Neculai, tu, om cinstit și muncitor, de azi înainte treci la cot cu leneșii și neisprăviții. Să le dai lor pămîntul pe care, țandură cu țandură, l-ai agonisit”. Fierbea numai la gîndul că moștenitorul cinstei lui de țăran, propriul său fecior, venise asupra sa cu vorbe de această teapă. Faptul îl depășea. Amețise
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bani și mă repezeam către autogară. După ceva vreme, Însă, au Început să mă bântuie remușcări pentru banii părinților azvârliți degeaba. (Aia Îi Îmbrobodea la telefon și le spunea că fac progrese, dar foarte lent, și că sunt nespus de leneș.) Într-o duminică, pe când mă prefăceam - Împreună cu ceilalți cinci - că rezolvam o problemă de geometrie, profesoara a tras o bășină asurzitoare. Mi s-au aprins obrajii de rușine, nu Îndrăzneam să ridic privirea: sărmana, cum avea să iasă din nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cele două odăi. Nu te lăsa păcălit de faptul că astăzi casa are trei camere și o bucătărie. Și mai ales nu-l bănui pe omul de cultură Marin Foiște că ar fi sporit averea lăsată de tată-său, vestitul leneș și petrecăreț, pe care Bâta mea Încerca să-l pună la muncă, iar Bâtul Îl ocrotea și mergeau Împreună să se dedulcească la plăcerile păcătoase ale vieții. Misterul casei care nu mai arată a colibă, ca pe vremuri, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
milogi, o mână de grăunțe ca să nu crăpăm de foame. Ne scotocea În traistă când plecam acasă, ca nu cumva să furăm bucate din cele ce se cuveneau statului. Știa toată lumea că se trăgea dintr-un neam de bețivi și leneși, care-și vânduseră bruma de pământ ca să aibă cu ce-și cumpăra rachiu. Când au venit comuniștii la putere, ai lu’ Untură-n Căciulă erau aproape calici, mai aveau, așa, ca la un pogon de vie pe care nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și Eștaol, și frații lor le-au zis: "Ce veste ne aduceți?" 9. "Haidem", au răspuns ei, "să ne suim împotriva lor, căci am văzut țara și iată că era foarte bună. Ce! Stați și nu ziceți nimic? Nu fiți leneși și porniți să puneți stăpînire pe țara aceasta. 10. Cînd veți intra în ea, veți da peste un popor care stă fără frică. Țara este mare, și Dumnezeu a dat-o în mîinile voastre; este un loc unde nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
în înțelepciune, iar cel ce se mânie degrabă își dă pe față prostia”. Să știi că: „Trei lucruri, trei năravuri, trei patimi îl sărăcesc pe om și îl fac de poartă zdrențe: lenea, beția, distracția. Deci să nu fii printre leneși, printre bețivi și printre cei care se distrează”. Fiindcă: „De trei feluri de oameni se scârbește Dumnezeu și toată lumea: omul bogat și mincinos, omul sărac și mândru, omul bătrân și desfrânat”. Căci: „Dreptatea îi place oricui, dar să fie de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]