1,265 matches
-
și discipolul său italian Gramsci, este faptul că fiecare revoluție este socială în primul rând, având loc pe perioade relativ lungi și fiind articulată "de jos", nu produsă de către o elită autoreferențială în numele proletariatului. Există două momente distincte în evoluția leninismului: Leninismul ca mișcare (o contracultură subversivă sau, așa cum scrie Robert Tucker, "o orientare înspre tutelajul partidului asupra unei mișcări populare înspre un țel revoluționar" Tucker: 1987, 44), respectiv ca regim (după acapararea puterii politice). Deși sunt separate de multe diferențe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
discipolul său italian Gramsci, este faptul că fiecare revoluție este socială în primul rând, având loc pe perioade relativ lungi și fiind articulată "de jos", nu produsă de către o elită autoreferențială în numele proletariatului. Există două momente distincte în evoluția leninismului: Leninismul ca mișcare (o contracultură subversivă sau, așa cum scrie Robert Tucker, "o orientare înspre tutelajul partidului asupra unei mișcări populare înspre un țel revoluționar" Tucker: 1987, 44), respectiv ca regim (după acapararea puterii politice). Deși sunt separate de multe diferențe importante
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o contracultură subversivă sau, așa cum scrie Robert Tucker, "o orientare înspre tutelajul partidului asupra unei mișcări populare înspre un țel revoluționar" Tucker: 1987, 44), respectiv ca regim (după acapararea puterii politice). Deși sunt separate de multe diferențe importante, consider că leninismul poate fi înțeles mai bine, așa cum a intenționat și inventatorul său, ca un asalt continuu și unificat asupra realității înțeleasă ca modernitate. Aici rezidă unul din motivele principale pentru aderența sa populară comparativ cu ideologiile politice clasice. Eclectismul unor ideologii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice clasice. Eclectismul unor ideologii ca liberalismul, conservatorismul și socialismul reflectă diversitatea originilor lor, și reprezintă parțial o funcție a nevoii simțite de a apela la o identitate mai largă. Ele constituie o (deseori iluzivă) unitate în diversitate. Prin contrast, leninismul pretinde o consistență fermă legând fiecare aspect al discursului său și fiecare moment al analizei sale filozofice, sociologice, economice și istorice. A reușit să se proiecteze ca fiind consistent intern ("modelat dintr-un singur bloc de oțel", așa cum afirma Lenin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un singur bloc de oțel", așa cum afirma Lenin) deoarece a fost dezvoltat de către un singur om în mai puțin de o decadă după 1914 (Harding: 1996, 3). Într-adevăr, această imagine auto-proiectată a unui "singur bloc de oțel" a oferit leninismului, atât ca ideologie, cât și ca grup de acțiune disciplinat, o forță și o coerență care a părut mult mai eficientă și nu în ultimul rând morală în comparație cu vechile, fragmentatele și fluctuantele ideologii ale conservatorismului, liberalismului și social-democrației. Dar Harding
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cât și ca grup de acțiune disciplinat, o forță și o coerență care a părut mult mai eficientă și nu în ultimul rând morală în comparație cu vechile, fragmentatele și fluctuantele ideologii ale conservatorismului, liberalismului și social-democrației. Dar Harding greșește atunci când consideră leninismul "produsul unui singur om"; așa cum încerc să demonstrez în această carte, orice varietate a leninismului reprezintă în primul rând o relație socială bazată pe un partid și un set de norme și practici prin care membrii acestuia încearcă să îi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mult mai eficientă și nu în ultimul rând morală în comparație cu vechile, fragmentatele și fluctuantele ideologii ale conservatorismului, liberalismului și social-democrației. Dar Harding greșește atunci când consideră leninismul "produsul unui singur om"; așa cum încerc să demonstrez în această carte, orice varietate a leninismului reprezintă în primul rând o relație socială bazată pe un partid și un set de norme și practici prin care membrii acestuia încearcă să îi extindă influența hegemonică la un nivel cât mai larg și finalmente global. Apoi, consideră Harding
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reprezintă în primul rând o relație socială bazată pe un partid și un set de norme și practici prin care membrii acestuia încearcă să îi extindă influența hegemonică la un nivel cât mai larg și finalmente global. Apoi, consideră Harding, leninismul nu a apărut ca ideologie distinctă până la izbucnirea Primului Război Mondial; până atunci Lenin se considera discipolul marxismului european, fiind oarecum incomodat de particularitățile și dogmatismul marxismului rus, precursor al bolșevismului. Numai în timpul războiului ar fi conștientizat liderul revoluției ruse oportunitatea politică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Numai în timpul războiului ar fi conștientizat liderul revoluției ruse oportunitatea politică a acestei înapoieri ideologice, transformând-o într-o armă și cucerind finalmente puterea cu ajutorul ei (Harding: 1996, 17-18). Argumentul lui Harding este pertinent, dar ceea ce el consideră momentul apariției leninismului poate fi la fel de bine interpretat ca o pură tactică politică, nu neapărat ca o metamorfoză ideologică. Separarea bolșevicilor de menșevici și mai ales introducerea centralismului democratic în primii ani ai secolului XX alcătuiesc pietrele unghiulare ale configurării leninismului în mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
momentul apariției leninismului poate fi la fel de bine interpretat ca o pură tactică politică, nu neapărat ca o metamorfoză ideologică. Separarea bolșevicilor de menșevici și mai ales introducerea centralismului democratic în primii ani ai secolului XX alcătuiesc pietrele unghiulare ale configurării leninismului în mai mare măsură decât Primul Război Mondial. Kenneth Jowitt argumentează că "Atât în regimurile liberale, cât și în cele leniniste (în contrast cu societățile rurale), acțiunea socială este orientată preponderent înspre norme impersonale. Ce particularizează regimurile leniniste este faptul că impersonalitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rurale), acțiunea socială este orientată preponderent înspre norme impersonale. Ce particularizează regimurile leniniste este faptul că impersonalitatea nu este exprimată în valori și reguli procedurale (i.e. datorită procesualității fenomenului), ci mai degrabă în impersonalitatea charismatică a organizației de partid. Inovativitatea leninismului ca organizație este dată de substituirea impersonalității charismatice cu impersonalitatea procedurală dominantă în Vest". Jowitt continuă: "Lenin a preluat noțiunile fundamental conflictuale de eroism individual și impersonalism organizațional și le-a redimensionat sub forma unui erou organizațional partidul bolșevic", un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lipsit de "precedent istoric" (Jowitt: 1993, 1-4). Sunt de acord cu argumentul lui Jowitt, dar numai până la un punct: "impersonalitatea charismatică" a partidului bolșevic creat de Lenin reflectă, în mare măsură, personalitatea charismatică a lui Lenin însuși. Chiar și eticheta "leninism", derivată din pseudonimul revoluționar al lui Lenin, stă mărturie în acest sens. În cadrul regimurilor leniniste, relația dintre partid și lider nu este deloc asimetrică; dimpotrivă, este interdependentă. Robert Tucker subliniază convingător rolul constitutiv al personalității dictatoriale în interiorul a ceea ce a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu este deloc asimetrică; dimpotrivă, este interdependentă. Robert Tucker subliniază convingător rolul constitutiv al personalității dictatoriale în interiorul a ceea ce a numit "regimuri dinamice de masă" (Tucker: 1971, 41-42, 67). Dar, în același timp, acesta insistă asupra diferențelor de netăgăduit dintre Leninism și Stalinism, argumentând că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimuri dinamice de masă" (Tucker: 1971, 41-42, 67). Dar, în același timp, acesta insistă asupra diferențelor de netăgăduit dintre Leninism și Stalinism, argumentând că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat o continuare a leninismului revoluționar mai degrabă decât o despărțire de el. Stalin a fost urmașul lui Lenin în mai mare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
timp, acesta insistă asupra diferențelor de netăgăduit dintre Leninism și Stalinism, argumentând că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat o continuare a leninismului revoluționar mai degrabă decât o despărțire de el. Stalin a fost urmașul lui Lenin în mai mare măsură decât Lenin a fost urmașul lui Marx. Foarte utilă pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat o continuare a leninismului revoluționar mai degrabă decât o despărțire de el. Stalin a fost urmașul lui Lenin în mai mare măsură decât Lenin a fost urmașul lui Marx. Foarte utilă pentru clarificarea relației dintre partid și conducător în regimurile leniniste este distincția lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Johnson: 1970, 1-32). Se poate afirma că, în cadrul "regimurilor autonome", poate fi întâlnit un echilibru relativ între partid și conducător, în timp ce în cadrul "regimurilor derivate" balanța înclină deseori datorită absenței suportului popular și a tradițiilor revoluționare înspre lider. 2.2. Leninism revoluționar Prin leninism revoluționar înțeleg mesajul și activitatea lui Lenin însuși, nu enorma mistificare la care au fost supuse imaginea și cărțile sale imediat după ce a decedat în 1924. Începând cu separația dintre bolșevici și menșevici (1903) și până la revoluția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1-32). Se poate afirma că, în cadrul "regimurilor autonome", poate fi întâlnit un echilibru relativ între partid și conducător, în timp ce în cadrul "regimurilor derivate" balanța înclină deseori datorită absenței suportului popular și a tradițiilor revoluționare înspre lider. 2.2. Leninism revoluționar Prin leninism revoluționar înțeleg mesajul și activitatea lui Lenin însuși, nu enorma mistificare la care au fost supuse imaginea și cărțile sale imediat după ce a decedat în 1924. Începând cu separația dintre bolșevici și menșevici (1903) și până la revoluția din octombrie, și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Lenin însuși, nu enorma mistificare la care au fost supuse imaginea și cărțile sale imediat după ce a decedat în 1924. Începând cu separația dintre bolșevici și menșevici (1903) și până la revoluția din octombrie, și (parțial) până la moartea lui Lenin, leninismul a fost, oricât de truistic ar putea suna, o mișcare solidă, revoluționară. A fost de asemenea puternic emancipatoare: pentru muncitori, care au salutat-o ca sfârșit al opresiunii țariste și ca promisiune a unei vieți mai bune, pentru țărani, cărora
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
problemei, dar superficială și profund falsă în esență" (Lenin: 1958, 15-24, subl. în orig.). Singura soluție autentic-revoluționară era aceea a "unității de acțiune" și a "luptei centralizate", totale, împotriva inamicului ideologic. Gândirea critică, reflexivă, nu are niciun loc în cadul leninismului, în special în formele sale revoluționară și post-revoluționară. Paradoxal, simbolul revoluției bolșevice a dat dovadă de realism politic, în ciuda încadrării sale ideologice: pacea de la Brest-Litovsk din 1917, când Rusia revoluționară a semnat armistițiul umilitor impus de către forțele germane victorioase, este
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dovadă de realism politic, în ciuda încadrării sale ideologice: pacea de la Brest-Litovsk din 1917, când Rusia revoluționară a semnat armistițiul umilitor impus de către forțele germane victorioase, este un argument solid în sprijinul acestei ipoteze. Mai mult, unul dintre avantajele principale ale leninismului revoluționar a fost faptul că s-a prezentat pe sine ca fiind singura alternativă viabilă la capitalism și la dominația sa economico-politică neîntreruptă, suprapusă peste epoca modernă (Lefort: 2002). Pe scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale leninismului revoluționar a fost faptul că s-a prezentat pe sine ca fiind singura alternativă viabilă la capitalism și la dominația sa economico-politică neîntreruptă, suprapusă peste epoca modernă (Lefort: 2002). Pe scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar, care, ironic, s-a dovedit a fi cea mai scurtă etapă a leninismului sovietic. 2.3. Leninism post-revoluționar Acest concept acoperă ceea ce în istoria sovietică este denumit de obicei stalinism. Stalinismul este abordat deseori ca o extremă birocratizare a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
singura alternativă viabilă la capitalism și la dominația sa economico-politică neîntreruptă, suprapusă peste epoca modernă (Lefort: 2002). Pe scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar, care, ironic, s-a dovedit a fi cea mai scurtă etapă a leninismului sovietic. 2.3. Leninism post-revoluționar Acest concept acoperă ceea ce în istoria sovietică este denumit de obicei stalinism. Stalinismul este abordat deseori ca o extremă birocratizare a PCUS, concomitent cu evanescența fermentului revoluționar. Cel mai frecvent argument adus în sprijinul acestei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capitalism și la dominația sa economico-politică neîntreruptă, suprapusă peste epoca modernă (Lefort: 2002). Pe scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar, care, ironic, s-a dovedit a fi cea mai scurtă etapă a leninismului sovietic. 2.3. Leninism post-revoluționar Acest concept acoperă ceea ce în istoria sovietică este denumit de obicei stalinism. Stalinismul este abordat deseori ca o extremă birocratizare a PCUS, concomitent cu evanescența fermentului revoluționar. Cel mai frecvent argument adus în sprijinul acestei ipoteze este onceptul lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a organelor noastre de partid este slabă, că activiștii noștri de partid sunt supraîncărcați cu munca pur practică, care le răpește posibilitatea de a-și întregi bagajul teoretic și veți înțelege de unde vine confuzia într-o serie de probleme ale leninismului, confuzie care domnește în capetele unora dintre membrii partidului, care nu arareori pătrunde în presa noastră și care înlesnește înviorarea rămășițelor ideologiei grupărilor anti-leniniste zdrobite. Iată de ce nu se poate spune că lupta s-a sfârșit și că nu mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]