395 matches
-
au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan Mităr, Traian Petrică, Traian Mucuceanu, Cuzman Lăpădat, Adam Bulić. Temporar, funcția de secretar de redacție au îndeplinit-o Nicolae Roman și Cuzman Lăpădat. Revista are o pagină culturală care propune mai cu seamă scrieri literare (fie culte, fie populare), „completându-se” astfel golul produs de absența unei publicații literare propriu-zise. Nu există un articol-program din care să rezulte scopurile publicației. La capitolul poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
pentru a-și conserva avantajul este să-l neutralizeze, altfel lucrurile nu vor putea rămâne astfel. Argumentele sale merită privite îndeaproape: "Iară Inorogului spre domolire firea nicicum nu i să pleacă. Că în lume frântura cornului și acela de bunăvoie lepădat a videa cuiva rar s-au tâmplat, iară Inorog domolit nici s-au vădzut, nici s-au audzit, nici undeva s-au aflat. De care lucru, cu toții împreună vânătoare vom ridica prin codri, prin munți, și în toate părțile ne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
obște l-am încungiura, atuncea nici colții s-ar opri, nici unghile s-ar apăra, ce carile mai întâi ar putea, acela mai tare l-ar spintica. Deci acéstea, într-această dată, precum din gură, așé din inimă părăsite și lepădate trebuie, și altă zăbavă mai mult nefăcând, cum mai de curând sirguiește și Inorogului, după ce de la mine închinăciune cu plecăciune îi vii da, precum mâne în marginea apii, la prundiș ieste să ne împreunăm, îi spune, căci acolo prietenește îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
te pui. Căci el spre binele tău dându-ți-o, tu cu aceiași spre răul tău te slujești. Și așe, sau mărturisește că fără socoteală începând, spre rău săvârșești, sau precum singur pre tine din bunăvoia ta altor proaste și lepădate fapte te asemeni și de la cea mai de-a firea și mai evghenichi te dezsameni"25. Dacă am citat in extenso, este pentru că spusele Șoimului reprezintă, de fapt, concluzia întregului scenariu epic, morala sa. E clar că el este portavocea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din voia și alégerea lui nici cât de puțin să nu-l mutăm. Că într-alt chip lucrul mai de să va scutura, de pricinele de gâlceava aducătoare nicicum nu vom putea scăpa. Cătră aceasta ieste și alta nu de lepădat socoteală, carea spre dobândirea a toată lineștea bună și deplin nedéjde a ne da poate. Adecă jiganiia aceasta din fire scurtă și puțină la voroavă ieste, din gura a căriia mai mult decât interiecția: țis, țis, a ieși nu poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
locotenent-colonelul Traian Borcescu; acesta a fost menținut în funcție și după 23 august 1944. Biroul Personal a fost transformat în Secția a VII-a Personal, măsură justificată de mărirea numărului personalului și a lucrărilor lui. A fost condusă de Dumitru Lepădat, „un funcționar onest, care nu s-a compromis cu nimic în abuzurile lui Moruzov, păstrându-se tot timpul într-o rezervă demnă și cuminte”. Cu aceleași misiuni ca ale fostului birou, dar cu un volum de muncă mult mai mare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Claudius Iulianus (331-363) care a domnit între 361-363. Nepot al lui Constantin cel Mare ă273-337) era creștin, dar fiind proclamat împărat de către trupele din Galia, se leapădă de credința creștină, fapt pentru care a fost numit „apostatul” adică „renegatul” sau „lepădatul”. Acest împărat avea o plăcere deosebită să-L batjocorească pe Dumnezeu. Mântuitorului Iisus Hristos nu-i spunea decât „Galileianul” sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
chiar și ca bunic al împărătiței Maria, el își păstrează cumpătarea și curățenia sufletească: "Sufletul meu întru nimic nu s-a schimbat; iar acestui trup nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3.1.3. În imediata apropiere a câmpului ETHOS se află ZOON, CR al animalelor, plasat și el în sfera BINELUI. Această situare poate părea bizară, însă Kesarion Breb își exprimă de mai multe ori admirația față de acest
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
el. S. B.: El a fost marginalizat de Ceaușescu și asta este pe documente. M. M.: Se vorbea urât de el. Figura lui îl arăta că este un om rău. S. B.: Pe el nici nu-l chema Militaru, ci Lepădat. A fost trimis la Frunze, la Academia Militară moscovită, dar nu avea liceul și abia după ce s-a întors i s-a dat diploma de bacalaureat. A crescut rapid. M. M.: E posibil să fi fost agent dublu, nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ideatic, verdele e la mijloc. Subliniez, la mijloc. „Unii“, ca bradul, rămân veșnic verzi, chiar dacă leapădă, rând pe rând, după o trudă de doi, chiar zece ani, câteva frunze dintre multele, și pe care le vedem pe jos uscate, deși lepădate tot verzi... Dar aceia sunt, tot ideatic desigur, negentropici. În fond, viața Înseamnă negentropie, spuneți-i spirit, chiar dacă e vorba de o plantă. Ne plac florile? Desigur, dar flori nu sunt doar acelea pe care le oferim iubitelor - fie ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
el. S. B.: El a fost marginalizat de Ceaușescu și asta este pe documente. M. M.: Se vorbea urât de el. Figura lui îl arăta că este un om rău. S. B.: Pe el nici nu-l chema Militaru, ci Lepădat. A fost trimis la Frunze, la Academia Militară moscovită, dar nu avea liceul și abia după ce s-a întors i s-a dat diploma de bacalaureat. A crescut rapid. M. M.: E posibil să fi fost agent dublu, nu știu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
răstignit” <endnote id="(19, I, p. 334)"/>. Aceeași imagine a damnării evreilor apare și În colindele populare românești. În una dintre ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați/ și de lege lepădați” se pregătesc să-l răstignească. Răspunsul lui Cristos este tranșant : Lasă-i, maică, să vorbească, Lasă-i, maică, să-mi cioplească [crucea], Că de ei [m-]am Îngrijit, Bun locșor că le-am găsit : La vârful paloșului, Tot sub talpa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează etnologul Petru Caraman - pe care o ilustrează identificarea letinului când cu un turc sau chiar cu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează etnologul Petru Caraman - pe care o ilustrează identificarea letinului când cu un turc sau chiar cu un tătar, când cu un evreu (de unde se vede ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fericită, ca în Spiru Călin. Preocupat de realitățile sociale ardelenești, S. a ilustrat, în câteva nuvele, modul de formare și caracteristicile intelectualității românești din Transilvania. Elocventă este Budulea Taichii, în care se imaginează o biografie a lui Mihai, fiul lui Lepădat Budulea, lăutarul satului. Provenit din țărănime, răzbind în viață nu prea ușor, el își găsește un ideal în seriozitatea cu care își îndrumă poporănii, la fel ca și Popa Tanda din nuvela cu același titlu, a cărui mulțumire sufletească este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
281; de asemenea, vezi și Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri, Institutul European , Iași, 1998, p. 25. 4 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 14. 8 Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre urmașii lui Onea Lăpădat se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o timp de douăzeci-treizeci de ani. Era caracterizat ca fiind „om aspru la mânie; știa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]