971 matches
-
conduși de stolnicul Bărcan Merișanu [ridicaseră și un „domn”, pe Mihai cămărașul], pe care „îndată porunci de-i prinseră și și porunci de-i tăie pe toți, afară de poartă, ca să se învețe alți boiari a mai videai pre domnul său” [Letopisețul Cantacuzinesc], Alexandru Iliaș [1616-1618], care îl ucise pe vornicul Cristea, iar ceilalți uneltitori, excedați de prezența grecilor în preajma Domnului, „îi târâia de coadele cailor prin târg, pre alții îi omora” sau Gheorghe Duca, adept al unor răfuieli la fel de drastice) sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vânători de animale mari în pădurea Leamna de lângă Craiova, „s-au găsit de au tăiat pre Vintilă Vodă în malul Jiiului”. Cap al complotiștilor pare să fi fost logofătul Momcu (prezumtivă victimă), cumnat cu Domnul. Cel puțin aceasta este părerea Letopisețului Cantacuzinesc (într-una din variantele sale): „Iar cumnată-său prinzându-i de veste se sfătui cu boieri ca să omoare pre Vintilă vodă și învăță pre 2 slugi ale lui, unul arvat și altul ungurean, când vor merge ei cu Vintilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în țărână aruncat; gol, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se pierdu așa, pe nedrept, acest viteaz” ( Secvența aceasta l-a impresionat cu deosebire pe autorul Istoriei lui Mihai Viteazul ce va fi integrată în Letopisețul Cantacuzinesc, a preluat-o aproape fără modificări: „Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să împrilejise sabiile lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa de tot în voia lor să mănânce și să prade țara, iar ei, ca niște draci înțelegând, mai rea pizmă puseră și pe ascunsu-l otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul”; știrea aceasta este din Letopisețul Cantacuzinesc; un alt izvor ne spune că fiul postelnicului Constantin Cantacuzino ar fi murit de ciumă la țarigrad). Zvonul public îl implica, prin intermediul unui ucigaș notoriu, Ghinea căpitanul, care-i îndeplinea ordinele (și, probabil, al altor interpuși: „pen mijlocul unor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mult prea lungă. Uneori se amestecau și Doamnele Când ajunge cu povestea la moartea lui Ștefan cel Tânăr (1517-1527), feciorul lui Bogdan al III-lea, petrecută în „cetatea Hotinului”, Ureche îi dă crezare unui predecesor al său: „Scrie la un Letopiseț moldovenesc că pre acesta Ștefan vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de codile a doao cămile și l-au slobozit prin tabără de l-au fărâmat”. (E de crezut că vorbele - pe care, citindu-le în letopisețul lui Ureche, le-a reținut pentru cronica sa și Anonimul Bălenilor -, proiectate de contextul în care au fost rostite în rândul celor „ce se țin minte”, dar adunate - ne previne scriitorul - din zvon: „zic să fie zis...”, prin care condamnatul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica Bălenilor: „[...] deci, după ce s-au umplut patru ani ai domniei lui, ca un om au murit și Pătrașcu vodă și l-au îngropat în biserica domnească, la scaunul lui...”341; Letopisețul Cantacuzinesc, mai parcimonios, dar nepunând nici el la îndoială caracterul natural al morții: „De acolo Pătrașcu vodă s-au întors iar în țară, de au domnit ani 4. Și au murit în scaun, septembrie 24, 7066”342), întocmită la Sibiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 3-4, p. 16; Idem, Cronologia..., vol. I, p. 491 (vezi nota 42). 37. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 522-523. 38. Ibidem, vol. I, p. 580. 39. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 315-316. 40. Vezi Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție Constantin Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Circe, 1916, p. 263. 41. Op. cit., p. 171. 42. Vezi Constantin Rezachevici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încă un pretendent muntean - Ioan Viezure, în „Revista de istorie”, XVII, 1931, nr. 7-9, p. 176; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 213-214) trimite și la două acte din D.R.H., B. țara Românească, vol. IV, pp. 235-236, 285-286. 46. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 248-249. 47. Ibidem, p. 252. 48. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 49. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 335. 50. Pentru textele cronicarilor munteni m-am folosit - mai sus am mai trimis la ele - de ediția lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Editura Soces (1887) și îngrijite de figuri ilustre ale istoriografiei noastre (prescurtarea, Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente...). Am apelat și la Supliment, mai ales la primele părți ale volumului I, vezi și Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 573. 85. Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 151-152. 86. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 574. 87. Vezi Toader Nicoară, Sentimentul de insecuritate în societatea românească de la începuturile timpurilor moderne (1600-1830), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2000, p. 237. 87. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
235-238. 120. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 687. 121. Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 296. 122. Pentru textele cronicarilor moldoveni, am folosit și următoarele ediții: Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, ediția a II-a, revizuită, București, E.S.P.L.A., 1958 (mai sus am pomenit ediția Constantin Giurescu din 1916, la care am apelat din când în când); Miron Costin, Opere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II-a, revizuită, București, E.S.P.L.A., 1958 (mai sus am pomenit ediția Constantin Giurescu din 1916, la care am apelat din când în când); Miron Costin, Opere, vol. I, ediție critică îngrijită de P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, 1965; Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție de Iorgu Iordan, București, E.S.P.L.A., 1959 (din când în când am folosit și ediția Gabriel Ștrempel); Letopisețile țării Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, fasc. I, p. 14. Vezi de același, Istoria românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ed. cit., p. 284. 342. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 129. 343. După Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84. 344. Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție de Const. Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Socec, 1916, p. 148. 345. Cronicile slavo-române,. ed. cit., p. 101
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție de Const. Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Socec, 1916, p. 148. 345. Cronicile slavo-române,. ed. cit., p. 101. 346. Letopisețul țării Moldovei..., ed. cit., p. 149. 347. Vezi Cronicari munteni, ed. cit., p. 279. 348. în scrisorile Doamnei Elena „intitulatio” era chiar în limba slavonă: „Elena gospožda, božieju milostiju načalnica Zemle Vlašskoe” (Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 207). 349. Nicolae
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I se va alătura în curând cea de-a doua necropolă (între timp Mircea cel Bătrân, mort la 31 ianuarie 1418, ridicase mănăstirea Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează Letopisețul Cantacuzinesc) și s-au îngropat la mănăstirea lui, la Cozia” - vădește concomitent înrâuriri apusene și sud-dunărene, Vlad țepeș zidise prima mănăstire de la Comana, unde se află - poate - îngropat, (capul i-a fost trimis sultanului la Istambul), iar Vlad Vodă Călugărul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II-lea (răposat la 20 august 1456) și unde-și vor afla odihna, pe rând, Radu cel Mare (într-un mormânt „de piatră cioplită, cum să véde”, „care-l făcuse - știe Gavriil Protul - în tinda bisericii în mănăstirea din Deal; Letopisețul Cantacuzinesc: „Iar trupul Radului Vodă îl îngropară în mormântul care-l făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul Sfântului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia sa, tot din piiatră cioplită și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
el, de piatră cioplită, cum se véde”), Vlad cel Tânăr (ucis în 1512), frate vitreg cu Radu cel Mare, („Și-i luară trupul de-l aduseră la mănăstirea din Deal, care o făcuse frate-său Radu Vodă, de-l îngropară” - Letopisețul Cantacuzinesc) Radu Bădica (mort în 1524) fiul natural al lui Radu cel Mare, Pătrașcu cel Bun, fiul cel mic al lui Radu Paisie, și nepot - mort la 24 decembrie 1557 - al lui Radu cel Mare, ctitorul. Remarcabila zidire de la Curtea de Argeș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se înscrie în evlavia românească arătată Sfintei Fecioare), dar și ca loc de veșnică odihnă pentru Voievod - (Și-au domnit cu bună pace, până au murit în domnie. Și l-au îngropat în sfânta și minunata mănăstirea lui, în Argeș” - Letopisețul Cantacuzinesc), - „reședință postumă definitivă”, spun autorii Dicționarului tematic al Evului Mediu occidental - și pentru membrii familiei sale. în acest sens, a fost adoptată situația pronaosului supradimensionat în lărgime. Utilizat în țara Românească, la Glavacioc, și în Moldova, în mai multe ctitorii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ci și persoane respectabile și ascultate. Scriind Viața patriarhului Nifon, Gavriil Protul, mai marele mănăstirilor de la Athos, a adunat (tot spre eternizare) semnele „faimei de protector” a lui Neagoe Basarab, (ctitor a toată Sfetagora”) de pe un teritoriu imens (citez după Letopisețul Cantacuzinesc, care a inclus hagiografia luzi Gavriil Protul). „Iar mănăstirea lui Hariton, care de obște să chiamă Cotlumuz, care au început a o zidi den temelie Radu-vodă, Neagoe-vodă o au săvărșit, și cu toate frumusețile și podoabele o au împodobit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acea fată (să fi fost soră a Ecaterinei, cea care îl va lua pe Moise Movilă?) a lui Radu Mihnea (cel însurat cu Arghira) - un soi de Evă - ce i-a prilejuit lui Neculce, într-unul din „cuvintele” ce deschid letopisețul [al XX-lea], o cutremurătoare și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
achite două părți din datorie; ca urmare le-au cedat lui Vasile Spătarul („dându-le lui Vasile spătar cu toate cărțile”), fiul lui Mușat, moștenitor doar al unei treimi. La fel a făcut și văduva vistierului Ghinea țucala („erou” - în Letopisețul Cantacuzinesc - al „Poveștii celor doi boieri răi”): „[...] văzând și ea atâta seamă de bani ce au mâncat bărbatul ei Ghinea vistierul, nu se-au băgat a plăti, ce naintea a tot divanul lepădatu-s-au de toate datoriile Ghinii vistierul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inima robului său Costandin” și ne sugerează desfășurarea ulterioară a evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună dreptate, cronicarul - este însoțită de o omenească spaimă, secvența cu pricina desprinzându-l pe Ludescu dintre autorii de letopisețe și așezându-l printre condeierii de vocație: „și vitejaște cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și cu multe lácrămi i să ruga ca să să milostivească”. Pledoaria, un foarte bun discurs de înduplecare bogat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâna armașilor”. Cum până aici am reprodus doar opiniile favorabile Cantacuzinilor (merituoase întruchipări ale tuturor virtuților posibile), să-mi îngăduie cititorul să dau cuvântul - doar în legătură cu acest proces de reabilitare - și adversarilor („audiatur et altera pars”), celui ce a redactat Letopisețul Bălenilor, scriitor stimabil, atât de priceput în destructurarea și destrămarea afirmațiilor mustind de siguranță ale apărătorilor „Postelniceștilor”. El susține că această întreprindere judiciară, menită să elimine orice pată de pe efigia bătrânului postelnic, a fost o înscenare (interpretare ce distruge orice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzinilor. „Am pus și eu puțină osteneală, până am scris această împărțeală asupra coconilor dumneaei, cu voie și cu știrea tuturor, ca să le fie dumnealor neclintită, amin” - spune cel care va alcătui, după părerea lui Nicolae Iorga, mai târziu și Letopisețul Cantacuzinesc, punând pe hârtie „împărțeala” la 1 septembrie 1667. Plutea încă în atmosfera puternicei familii duhul întemeietorului, iar diata marelui postelnic - scrisă cu mâna lui în grecește înainte de 20 decembrie 1663 - îi dădea puteri depline postelnicesei: „după aceasta las pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]