353 matches
-
au mereu posibilitatea de a transcende "cadrele" și "schemele" conceptuale pe care le au la dispoziție într-o anumită limbă "istorică". Pe de altă parte, rămâne o evidență faptul că limbile "istorice" le oferă vorbitorilor nu doar un repertoriu de lexeme și de reguli gramaticale, ci și - prin intermediul textemelor - o cunoaștere a "lucrurilor" care le determină într-o anumită măsură gândirea și vorbirea. Ceea ce am încercat să subliniem de-a lungul capitolului de față este că integralismul lingvistic ne oferă un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar deveni "fapt de limbă". Cealaltă condiție o reprezintă însăși noutatea sensului, care diferențiază topicalizarea de o simplă greșeală de exprimare. Astfel, fierăstrău sau pireu nu pot fi considerate fenomene topice, deoarece ele nu aduc nimic nou în raport cu semnificațiile unor lexeme recunoscute deja ca "fapte de limbă"387: ferăstrău și piure. În schimb, forme precum renumerație marchează o "specializare" a sensului, deoarece, datorită operei caragialiene și figurii lui Pristanda, termenul amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tip sociativ (a traduce [împreună] cu). 2.2.2. Dacă în cazul lui a traduce semnificațiile termenului au încă o stabilitate neamenințată de expansiunea textemului omonim, în cazul lui bibic sensul caragialian tinde să covârșească semnificațiile cuvântului. În DEX 2012, lexemul amintit beneficiază de două intrări: "BIBÍC1, bibici, s.m. (Ornit.) Nagâț. - Din magh. bibic", respectiv "BIBÍC2 -Ă, bibici, -ce, s.m. și f. (Înv. și fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. - Cf. bibi." Dintre acestea, ultima accepțiune e folosită
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
userul "fratele lu' Moromete", 26.11.2008, http://www.libertatea.ro/ stire/base-nu-i-mai-fierbe-pe-alesi-223038.html). 2.2.3. Un alt textem popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac în ea" (userul "Bibicu, nene Iancule", http://www.capital.ro/articol/printul-charles-transilvania-este-o-comoara-din-punct-de-vedere-agricol-119835.html). 2.2.4.1. Dacă a traduce, bibic și rezon sunt niște lexeme recunoscute și înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul public românesc actual, textemul caragialian beneficiază de o largă întrebuințare, căreia i se pot găsi două explicații. Pe de o parte, renumerație reprezintă un caz în care autoritatea textului dramatic s-a impus uneori cu o forță
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Dominantă, în cadrul dezvoltărilor acestui textem, pare să fie ultima funcție amintită, ceea ce sugerează notorietatea de care se bucură în momentul de față textemul caragialian. Acesta este motivul pentru care tot mai mulți vorbitori români cultivați simt nevoia ca, atunci când folosesc lexemul a (se) revizui, să se disocieze mai întâi, cu ajutorul [Restricției], de textemul lui Farfuridi: "să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe în funcție de partidele aflate la putere, în funcție de PDL și UDMR, de interese partizane, pătimașe și de gașcă" (userul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
postmodernismului", în Revista Noi, nu, 07.07.2006, http://www.revistanoinu.com/Muzica-elicopterica-si-alte-ciudatenii-ale-postmodernismului.html). Alți vorbitori preferă să transforme [Nonsensul] în [Redundanță], încercând astfel să anuleze ascendența pe care textemul caragialesc a ajuns să o dobândească în ultima vreme asupra lexemului a (se) revizui: "Probabil că există firme în România conduse de managerii tineri, open-minded care abordează astfel viața și afacerea pe care o conduc. În cazul în care nu există prea multe firme și manageri de acest gen, nu pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor, el nu o rezolvă automat. Prin urmare, e necesar să ne întrebăm dacă această caracterizare se poate aplica și textemelor sau dacă, dimpotrivă, ea le exclude din sfera "creației de lumi". 1.2.1. Privite strict din perspectiva semnificatelor ("lexemelor") care le compun, textemele exclud nu numai "creația de lumi", ci orice tip de creație. Chiar dacă, la origine, aceste configurații semantice au reprezentat metafore insolite, ele și-au pierdut, prin "repetare", orice valoare "poetică", transformându-se în expresii convenționale, fie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
absentia cu un alt "semn", și anume cu sintagma ceea lume. Conform taxonomiei coșeriene din Texlinguistik, întâlnim aici o relație "după profilul conținutului", i.e., un caz de "formație transparentă", cu singura diferență că termenul (re)activat nu este un simplu lexem (cum se întâmplă cu chauve-souris, Fladermaus sau cu celelalte cuvinte compuse pe care le menționează Coșeriu), ci (tot) o unitate a "discursului repetat", aptă să funcționeze, la un nivel inferior, pe cont propriu. Dincolo de acest aspect pur formal, textemul are
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Elisabeth Piirainen, "Cultural Knowledge and Idioms", în International Journal of English Studies, vol. 6, nr. 1, 2006, pp. 27-41. Dragoș, Elena, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Drăgulescu, Radu, " Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521. Drăgulescu, Radu, Lingvistică generală, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2015
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 115-124. 41 Ibidem, pp. 185-200. V. și Igor Mel'čuk, "Lexical Functions". 42 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 175. 43 "Un pragmatem A ⊕ B în L este o sintagmă fixată [set phrase] compusă din două lexeme A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai lexemelor ₍A₎ și ₍B₎ din L. [₍A ⊕ B₎ este o sumă obișnuită a lui ₍A₎ și ₍B₎, dar nu poate fi înlocuit prin niciun semnificat (total sau parțial) echivalent ₍X₎, care în principiu poate fi construit pentru SIT prin regulile lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și ₍B₎ ai lui A și B într-o poziție dominantă". (Ibidem, p. 181) 45 "O colocație AB în L e un frazem semantic al lui L în care semnificatul său ₍X₎ se construiește din semnificatul unuia dintre cele două lexeme constituente ale sale - să zicem, al lui A - și un semnificat ₍C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în L e un frazem semantic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
L e un frazem semantic al lui L în care semnificatul său ₍X₎ se construiește din semnificatul unuia dintre cele două lexeme constituente ale sale - să zicem, al lui A - și un semnificat ₍C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în L e un frazem semantic care satisface simultan următoarele două condiții: 1. Semnificatul său ₍X₎ include semnificatele ₍A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în L e un frazem semantic care satisface simultan următoarele două condiții: 1. Semnificatul său ₍X₎ include semnificatele ₍A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme constituente. 2. (a) Fie ₍X₎ include un alt semnificat ₍C₎ diferit de ₍A₎ și ₍B₎; (b) fie ₍X₎ include doar semnificatele ₍A₎ și ₍B₎, dar cel care se află în poziție dominantă corespunde lexemului dependent din punct de vedere sintactic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme constituente. 2. (a) Fie ₍X₎ include un alt semnificat ₍C₎ diferit de ₍A₎ și ₍B₎; (b) fie ₍X₎ include doar semnificatele ₍A₎ și ₍B₎, dar cel care se află în poziție dominantă corespunde lexemului dependent din punct de vedere sintactic". (Ibidem) 47 Dmitrij Dobrovol'skij, Kognitive Aspekte der Idiom-Semantik. Studien zum Thesaurus deutscher Idiome, Gunter Narr, Tübingen, 1995. Idem, Idiome im mentalen Lexikon: Ziele und Methoden der kognitivbasierten Phraseologieforschung, Wissenschaftlicher Verlag, Trier, 1997. 48
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cinci tipuri de semnificat din "semantica structurală" coșeriană, (tot) în planul "idiomatic" al limbilor "istorice" (nivelul II al tabelelor). Din acest motiv, am optat în cele din urmă pentru denumirea de "semnificat idiomatic", ca tip de semnificat derivat/metaforic atribuit "lexemelor" - de fapt, culturemelor - în cadrul textemelor și, prin urmare, ca fenomen lingvistic (nu doar cognitiv!) ținând de sfera de studiu a semanticii "idiomatice" (i.e., a disciplinei care își asumă sarcina de a investiga modalitățile de organizare a "conținutului" în planul limbilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care acestea se găsesc în volum. 362 Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen, Figurative Language, pp. 335- 343. O analiză similară în limba română, dar limitată la fitonime, a desfășurat Radu Drăgulescu ("Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O variantă a acestui textem este 2033
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea structurii semantice "primitive" a unor lexeme ("simboluri") din fondul tradițional al limbii (sau, în termenii poetului, a "sarcinii mitice a cuvintelor"); (b) schematizarea unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și sens. Sursa: Munteanu, 2007, p. 142 Pentru mai multă claritate, îmi permit să citez in extenso propria-mi explicație a desenului: "Distribuția "contorsionata" a componentelor acestui model se datorează faptului că, în ceea ce privește sensul (semnificația), frazeologismul se aseamănă mult cu lexemul/cuvântul (este motivul, pentru care se spune ca frazeologia tine și de lexicologie), dar nu în totalitate de pildă, cuvantul este, de obicei, polisemantic, pe câtă vreme frazeologismul, foarte rar; nu întotdeauna frazeologismul poate fi echivalat cu un cuvânt, există tipuri care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mondenă"9, deși "emanația de senzualitate" pe care Călinescu o pune pe seama simbolului șarpelui din viziunea gnosticilor, "o vizează îndeosebi pe Dorina, corespondentul tipologic al lui Egor"10), Ovid S. Crohmălniceanu ("simbolul bărbăției"11) și că semantismul său transpare în lexemele alcătuitoare: Matei Călinescu, Ștefan Borbely și Lăcrămioara Berechet (cu perspective de interpretare diferite). Eugen Simion remarca în romanul Lumina ce se stinge semnificația numelui lui Manuel, mântuire, precum și frecvența inițialei M din numele celor mai multe personaje din roman: Marta, Melania, Mauro
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interpretativă, semnificația, formată din semele inerente în limbă, și sensul, format din semele inerente și aferente actualizate în context, autorul își situează analiza pe palierul morfemului și al cuvântului. Relativ la conținutul în limbă, Hébert afirmă existența a trei tipuri de lexeme (cu gramemele, unul dintre cele două tipuri de morfeme) care participă la numele propriu, adică trei feluri de structuri semantice susceptibile a fi învestite cu seme de diferite denumiri: 1) numele neologice sau asimilabile neologismelor, ca Jxpty (vide de semnificație
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
limbă sau în context, dar că numele specializate par a fi singurele morfeme care nu posedă în inerență decât seme macrogenerice. În limbă, elementele care aparțin altor clase morfologice pot fi vide de sens ca numele neologice (de ex. un lexem verb neologic) sau să fie dotate cu patru tipuri de seme ca numele de notorietate (multe din substantivele comune). Dacă pentru semanticile clasice, unitatea analizei principale, chiar minimale, este cuvântul, Hébert propune, pentru a înțelege cuvântul, trecerea la nivelul morfematic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
feminin/. Trăsătura inerentă din morfemul "e" sau morfemul zero care redă trăsătura /sex masculin/ fac dificil de susținut asemanticitatea în limbă a cuvintelor Louis/Louise. Numele propriu neologic Jxpty pe care autorul îl dă ca exemplu conține grameme, dar niciun lexem inerent. Singura problemă de analiză morfemică pe care o are în vedere Hébert este cea a transferului diacronic care produce un nume propriu (blanc→Blanc), când două cuvinte-sursă produc un singur cuvânt-scop (du și pont→Dupont). Pornind de la două teze
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]