4,839 matches
-
că Satana e cînd principiul malefic de care teologii au nevoie pentru a explica de ce Dumnezeu rabdă răul în lume, fie o născocire puerilă a unor credincioși cu imaginația surescitată. În ambele cazuri, Diavolul e o ficțiune, adică un rebut lexical menit a-l achita pe Dumnezeu de vina aducerii răului în univers. E țapul ispășitor în variantă facilă. Dincolo de detaliile teologice, sunt șase trăsături ale Diavolului din analiza cărora ne putem face o imagine mai adecvată despre principiul răului. Prima
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
de fete „Sfîntul Francisc“, fundație catolică sub rigoarea căreia Maria învață germană și maghiara. Primul cuvînt nemțesc pe care îl reține este adverbul zurück (înapoi) și, în ciuda ambiției de a fi mereu premiantă, adverbul poate fi privit ca un indiciu lexical al zodiei actriței (racul), dovadă că toată viața i-a fost un șir de înaintări urmate de reculuri dramatice. Un rac îndrăgostit de idealuri spre a se retrage în bolgii. În cei trei ani de educație sub catapeteasmă catolică, Maria
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
ca șlagăre de concentrare, sacrul și peticul, groapa cu alei) sunt de aceea stridente. Registrul de combustie și performanță poetică al autorului „nouăzecist” este cel grav, funebru, macabru-morbid, care se impune deodată, copleșitor, mult în afara ariei de acoperire a glumițelor lexicale. Vizionarismul lui Ioan Es. Pop străpunge materialul biografic și trece în partea cealaltă a ființei. Lirica nu scontează pe efecte imediate, exhibate demonstrativ, ci mizează pe un efect de ansamblu: o rătăcire morală și o halucinare prin care se întrevăd
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
Marta Petreu resuscitează o direcție de efect (poate cea mai de efect) a poeziei române, fără să lase impresia de afinitate ancilară. (Așa cum, până la un punct, o lasă alți poeți din generații mai vechi sau mai noi). Ceva din asociativitatea lexicală intratabilă a autorului Florilor de mucigai e în toate aceste secvențe, fără-ndoială, dar e imposibil de spus ce anume: „nu adulmec grâul în pârg/ nu ascult pitpalacul/ și-n zori nu mai stau răsucită-n cearceafuri/ ca o șerpoaică
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
exorcizare: sublimarea, refularea, defularea, mijloacele de apărare, întoarcerea refulatului, complexul lui Oedip și complexul castrării, regresia la stadiile copilăriei și fixarea pe stadiul anal al libidoului - alături de atîtea alte expresii ritualice ce conțin articolul de credință psihanalitică - ne deveniseră ticuri lexicale menite a ne arăta zelul neofitic. Toate formulele aveau pentru noi rolul unui veritabil șperaclu, spărgînd enigma psihicului și dîndu- ne posibilitatea de a pricepe orice conduită, oricît de aberantă. Ne credeam niște inițiați în stare să descîlcim meandrele sufletului
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
potopului), Damianus scrie că Sodoma a fost distrusă per ignis incendium („prin incendiu de foc”, p. 78) și lumea a fost înecată per aquae diluvium („prin potop de apă“ - ibidem). Doar un ochi neinspirat ar pune pleonasmele pe seama unei scăpări lexicale, autorul epistolei avînd de altminteri o proprietate a termenilor ce exclude cel mai mic lapsus linguae. În realitate, tautologia frapantă are darul de a pune în evidență efectul curățitor al elementului de care Dumnezeu face uz în cursul exterminării. Focul
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
chiar lipsită de interes. Lingvistul, minat de fapt de irezistibila plăcere a colecționarului, își justifică mai întotdeauna minuțioasa inventariere de forme noi cu argumentul că acestea ar ilustra posibilitățile creatoare ale limbii; cîteodată, descoperind chiar motivații semantice, textuale, pentru creația lexicala sau pentru devierile sintactice. Ultimul volum, recent apărut, al lui Caius Dobrescu - Deadevă, Pitești, Editura Paralelă 45, 1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu riscul, aproape inevitabil, ca analizele acestora să nu mai păstreze nimic
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
cercetătorului e deci reprezentativ și foarte bogat; absențele (volumele deocamdată nedisponibile pentru căutare) cuprinzînd mai ales note și variante; lipsesc de asemenea traducerile, teatrul, o parte din publicistică, fragmentariumul și - probabil pierderea cea mai semnificativă - corespondența. La căutarea unei forme lexicale, programul răspunde prin indicarea tuturor aparițiilor ei în textele disponibile, fiecare ocurență fiind reprodusă într-un context de 4-6 rînduri (corespunzînd în genere unei strofe, unui paragraf sau cel puțin unei fraze): e furnizată astfel o listă de contexte cu
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
ci mai curînd cadența frazei lui Aciman. Însă dulcegăria de care l-am acuzat la San Francisco mi s-a părut a fi de astă dată elegantă cursivitate, ritmicitate poetică, chiar o infuzie suavă de elegiac, rezultată nu din selecția lexicală ori din figuralul discursului, ci datorită unui anumit mod de gîndire. Un mod de gîndire pe care mă aventurez să-l numesc nostalgic. Aciman însuși îl numește "palintropic", marcă a eternei reîntoarceri. Aciman e un Ulise al vremii noastre, istovit
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
pe macedonean, cu sensul "1. persoană care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo. 2. Care aparține Macedoniei sau populației ei, privitor la Macedonia sau la populația ei, originar din Macedonia"; din familia sa lexicală apar: macedoneancă, macedoromân și macedoromâncă. Forma preferată de presa de azi e desigur de origine populară; o dovedește chiar aspectul său fonetic. Circulația îi este atestată chiar în textul aromânesc din dicționarul Matildei Caragiu Marioțeanu: ""Machidonu'" singuru nu-i numâ
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
pare, de exemplu, preferabilă formularea din A. Canarache, V. Breban, Mic dicționar al limbii române, 1974, pentru care odalisca e o "sclavă în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care odalisca era o "muiere în serviciul surorilor, fiielor și muierilor sultanului; și muiere destinată la plăcerile sultanului".(Pentru a
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care am pornit e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în semantica prototipului (o direcție contemporană a semanticii lexicale, ancorată în dimensiunile psihologice și sociale ale limbajului), sensul unui cuvînt apare nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate oarecare. în momentul
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
și umoristic. El se caracterizează prin puternice trăsături de oralitate, dar și prin "reciclarea" unui material lingvistic marcat, aparținînd altor registre (arhaisme, regionalisme, neologisme de ultimă oră), ca și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e specializarea ironică a unor cuvinte - plod, odraslă, june, amor, amic, politichie, muzichie etc. - , prin fixarea conotațiilor lor mai mult sau mai puțin depreciative. Preferința pentru termenul (ușor) învechit sau popular e foarte puternică în anumite zone
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
niscai, niscaiva) ori a temporalității (deunăzi, mai an, anțărț, estimp - de exemplu: "fără să ne trezim că, estimp, cineva ne golește băncile" - Academia Cațavencu = AC 23, 2000, 5). "Registrul ironic" (care stabilizează inovațiile contextuale) nu se limitează însă la nivelul lexical: există chiar structuri sintactice, marcate cultural de apartenența la o epocă trecută și la un stil înalt, care se văd reluate cu intenție ironică în vorbirea curentă și familiară. Una dintre acestea e construcția cu dativul posesiv, în care pronumele
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
Rodica Zafiu În dinamica lingvistică a ultimului deceniu se reflectă și unele dintre principalele tendințe ale vieții publice românești; în anumite cîmpuri semantice și lexicale se poate astfel urmări evoluția de la frenezia și agitația primilor ani către o relativă normalizare politică. La începutul anilor '90 am comentat cîteva din formulele de desemnare ale lui Ceaușescu: ele constituiau un veritabil indicator al pozițiilor politice, al atitudinilor
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
ale multor facultăți cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de ortografie etc.), care nu aparțin domeniului disciplinelor gramaticale în sens strict: descoperirea în text a neologismelor sau arhaismelor lexicale, alegerea formei ortografic sau ortoepic corecte nu presupun cunoștințe de gramatică, dar sînt cunoștințe lingvistice necesare unei comunicări corecte și clare, cunoștințe presupuse de minimumul lingvistic cultural vizat ca finalitate de procesul de învățămînt organizat. În această utilizare, termenul gramatică
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
argotic e greu de stabilit) de folosirea frecventă a altui substantiv cu sens apreciativ-superlativ: meserie ("Mă uitam în dreapta, în stînga, excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel de un adjectiv variabil din aceeași familie lexicală: meseriaș,-ă ("Ce antenă meseriașă aveau ăia de la hotel!" - Smaranda Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 146). Ca și meserie, marfă poate fi aplicat la orice, determinînd nume de obiecte, persoane, situații, acțiuni. Evoluția sa semantică nu e nici cu totul
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
a surselor audio-vizuale, și trecerea de la un canal la altul: acțiune mecanică, dar mai ales mod în care telespectatorul își manifestă libertatea de alegere. Acțiunea - extrem de lesnicioasă de cînd s-au inventat mijloacele electronice potrivite - a produs desigur și inovațiile lexicale corespunzătoare. În română, principalul său reflex este un împrumut relativ recent: a zappa - "filmul pe care tocmai îl nimerise zappînd cu telecomanda" (sublinierea autorului, în "Dilema", 359, 1999, 15). Verbul englezesc to zap, de origine imitativă, a căpătat la un
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
un canal de televiziune la altul (cf. The New Oxford Dictionary of English, 1998). În ediția a doua a DCR (Dicționar de cuvinte recente, 1997), doamna Florica Dimitrescu înregistrează prezența spectaculoasă în română a mai multor cuvinte din aceeași familie lexicală, ilustrate de citate recente din presă: alături de verbul a zapa, apar și substantivele zap, zapaj, zapare, zapping. Autoarea face trimiteri în primul rînd la limbile romanice (franceză, italiană) în care se găsește forma zapping; e evident că în prezent contribuția
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
adaptare. Nu știu dacă acestea sînt motivele pentru care inovația zapării are deja un concurent în limba contemporană; fapt e că asistăm deja la o confruntare între împrumutul recent și un neologism produs cu material autohton; mai exact, între familiile lexicale ale respectivilor termeni. Alături de a zappa se folosește tot mai mult - chiar dacă nu e vorba de un adevărat sinonim - și a butona: verb necuprins în ultima ediție a DEX-ului (1996), format pe tiparul bine reprezentat în română al derivării
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
2000, 10); "faptul că media generală are o valoare mai mică decît cele două reprize se datorează pauzei, interval în care telespectatorii au mai butonat telecomanda" (ib., 14 iunie 2000, varianta pe Internet) etc. Fixarea în limbă a acestei sfere lexicale e accentuată de faptul că actul mecanic - zapping-ul sau butonarea - se transformă adesea într-o manie, care nu se mai subordonează utilității practice de a găsi un anume program, ci devine o activitate în sine, un mod nerăbdător de a
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
transformă adesea într-o manie, care nu se mai subordonează utilității practice de a găsi un anume program, ci devine o activitate în sine, un mod nerăbdător de a utiliza "simultan" toate canalele de televiziune. Ca și în cazul evoluțiilor lexicale legate de universul modern al computerului și al "navigației" pe Internet, și aici se dezvoltă, mai ales în registrul colocvial, o componentă metaforică: a plimbării ("plimbîndu-se pe canale" - "România literară", 15, 2000, 19) sau chiar a alergării - "vom auzi cît
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular își accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
a miza la un joc de cărți mai mult decît au mizat toți cei dinainte; a mări miza". Este evident că a plusa a făcut parte inițial din același "scenariu" cu miză; poziția cuvîntului este însă întărită și de relația lexicală transparentă cu plus (substantiv sau adverb) - din care se reface oricînd sensul de "a supralicita, a încerca mai mult". Contextul cel mai probabil e jocul cel mai răspîndit, pocherul, de care se poate lega ușor și un alt cuvînt destul de
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
scris de mîna sa, acest fragment de proză: A fi conectat... care, în istoria literaturii noastre, peste zeci și zeci de ani, se va alătura în mod firesc celeilalte Tentative, a Sărmanului Dionis... Ce viață și ce vervă ideatică și lexicală în bezmetica înfruntare gherieră a neprețuitelor pagini ce urmează și pe care le citim cu zîmbetul senin provocat de adierea Geniului: "Azi 31 martie 1933, am stat de gardă, eu soldat Nicolae al lui Cristea din Olari județul Prahova. Și
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]