7,857 matches
-
pus eficiența sub semnul întrebării. Lumea țărănească de la noi, preponderentă ca în întreaga arie răsăriteană, separată de societatea burgheză în curs de edificare printr-un veritabil abis cultural, a fost principalul teren de experimentare a soluțiilor liberale, burgheze și urbane. Liberalii, al căror devotament pentru binele public este în afara oricărei bănuieli, manifestau cele mai bune intenții în a combate sărăcia și ignoranța, dar se blocau în fața cauzelor reale ale mizeriei: insuficiența pământului și sarcinile excesive al țărănimii. ~n mod fatal în
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup - burghezia - de a se substitui acesteia și a se exprima în numele ei. Or, reforma agrară mai întâi și legislația promulgată în anii marii guvernări liberale (1876-1888
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
sa liberală a reușit parțial să înarmeze statul și națiunea cu instrumente de adaptare relativ eficiente. Esențele tari însă, propuse de Eminescu și extrase din zona morală, vizând pierderile colaterale, cum am spune astăzi, nu au reprezentat preocuparea predilectă a liberalilor, grăbiți să creeze instituții moderne, să forjeze burghezia modernă, să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul. Dincolo de palierul epidermic al asimilării noului, botezat de Eminescu "luxul existenței istorice", se află substanța, arheul, inaparențele ce definesc durata lungă
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
zace în organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici alternativele sunt în mod fatal limitate și nu pot fi risipite cu ușurință. De aici imensa responsabilitate a angajării unui popor într-o direcție anume. ~n entuziasmul lor, liberalii afișau convingerea că singură libertatea este suficientă spre a-i ridica pe români pe treapta civilizației. Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat în 1864 în Românul. Descoperind spectacolul "sublim" al
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
libertatea este suficientă spre a-i ridica pe români pe treapta civilizației. Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat în 1864 în Românul. Descoperind spectacolul "sublim" al libertății - "soarele civilizațiunii moderne", liberalii și-au propus să rupă lanțul nesfârșit "ce ținea încleștate mădularele nației" 8). Nu fără insolență, ei se vor autoproclama campionii civilizației moderne și singurii în stare să o articuleze. Restul era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
cercetători, care nu au stăruit prea mult pe textele eminesciene, ci fiindcă, gânditor organicist și spirit tragic, poetul nu s-a lăsat amăgit de aparențe. Nimeni nu va nega efortul în direcția modernizării, articulat în principal, dar nu numai, de către liberali. Dar la fel de corectă trebuie să fie și dezvăluirea sărăciei endemice a țărănimii, într-o țară în care tocmai se edifica "micul Paris". Intrați în România pe unde doriți, îi invită poetul pe corifeii "imensului progres", spre a vă convinge "unde
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Național al Românilor din Ardeal, în frunte cu Maniu și chiar Vaida-Voevod, nu se prea descurca în hățișul politic din Vechiul Regat. Or aici se hotărau, totuși, treburile politice ale României Mari. Sigur că partidele regățene nou apărute (și cel liberal dinainte) se străduiau să racoleze fruntași ardeleni. Partidul Poporului al lui Al. Averescu a și reușit, racolîndu-i pe Goga, Vasile Goldiș, Ion Lepadatu, și Ion Lupaș și alții, ajunși miniștri și, apoi, abandonați, doar Goga izbutind, după 1927, să-și
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
pildă, Partidul Poporului a organizat alegerile în 1926, ministru de interne fiind chiar Octavian Goga. Guvernul, deși cu un partid slăbănog, a obținut 75,4% mandate în Camera Deputaților și 80,9% în Senat. Dar în 1927, revin la guvernare liberalii care organizează, în iulie, noi alegeri, pe care evident, le cîștigă cu brio. Semnificativ e faptul că Partidul Poporului, după treisprezece luni, nu obține decît 1,8% din voturi, neizbutind să fie reprezentat în Camera Deputaților cu nici un mandat. De
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
tocmai acest fragment? în primul rînd pentru că, așa cum am mai spus, e un exemplu de vitalitate și de lipsă de ipocrizie. în al doilea rînd, pentru că orice om liniștit înțelege că aici problema nu e că autorul nostru e "un liberal de dreapta" și că toți cei care îl admiră trebuie să fie automat "liberali de dreapta". Problema e că cititorul știe cum stă, că autorul nu vorbește în numele unui adevăr etern, că toate analizele lui, politice, literare, morale nu sînt
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
de vitalitate și de lipsă de ipocrizie. în al doilea rînd, pentru că orice om liniștit înțelege că aici problema nu e că autorul nostru e "un liberal de dreapta" și că toți cei care îl admiră trebuie să fie automat "liberali de dreapta". Problema e că cititorul știe cum stă, că autorul nu vorbește în numele unui adevăr etern, că toate analizele lui, politice, literare, morale nu sînt ale unui "om de bine" pe care trebuie să-l psihanalizezi ca să înțelegi cam
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
lumea politică românească: Dracula Land! E tot ce poate fi mai ridicol în disputele provocate de ideea ca la Sighișoara să fie înființat un parc de distracții avînd acest nume. Se întinează memoria lui Vlad Țepeș, țipă peremiștii. Mai practici, liberalii vor ca parcul de distracții purtînd acest nume să fie amplasat la Rîșnov. Asta în vreme ce omul de rînd, asaltat de numeroase și piperate scumpiri, se pregăteșe pentru noile prețuri la biletele pe CFR care vor costa cu 50% mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Cristian Teodorescu Nu e prima oară cînd premierului Năstase i se reproșează mediatizarea excesivă la posturile de televiziune. Săptămîna trecută, liberalii, dar și analiști politici și specialiști în monitorizarea presei i-au reproșat premierului că apare mult prea des la televizor în comparație cu, de pildă, reprezentanții partidelor de opoziție. Tocmai atunci s-a nimerit ca Adrian Năstase să se afle în turneul
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
partidului, căci ar însemna să dea în președinție, dar și fără a-i ataca, în străinătate, pe nostalgicii PSD-ului. Pentru a-și asigura șeful că în absența lui i-a apărat imaginea, ministrul Informațiilor Publice s-a burzuluit la liberali și a produs un comunicat de presă pentru a justifica nenumăratele apariții la televiziune ale premierului. Lipsit de umor și nu foarte sigur de soliditatea scaunului său, ministrul Dîncu a produs un comunicat lipsit de semnătură, ca și cum ministerul condus de
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
județele Harghita și Covasna funcționează în afara legilor țării? - vor avea ca efect doar clasificarea, în străinătate, a P.S.D.-ului ca frate geamăm al P.R.M.-ului. Cam pe aceeași linie se plasează, vai!, și cele mai recente luări de poziție ale liberalilor și pediștilor lui Băsescu. Vizibil iritați că marele căpcăun iliescian le-a luat-o înainte, au plusat grețos pe cartea naționalistă. Numai că vorbele lor sunau dogit. Din toate aceste mormăieli s-a deslușlit ceva care, ghermanian, ar însemna cu
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
fascinației Engliterei cea "copleșită de secoli de libertăți". Benjamin Disraeli face însă figură aparte printre prototipurile conservatorismului românesc, posterior revoluției de la 1848 și dispărut după primul război mondial, la fel cum Carp, lipsit de vîna antisemitismului, tinde mai curînd către liberali decît către colegii săi junimiști-conservatori. Cel ale cărui idei politice aveau să se dovedească fundamentale pentru structurarea diverselor fețe ale conservatorismului autohton a fost Eminescu; supuse interpretării (a se vedea cu precădere capitolul Eminescu: mod de utilizare, în legătură cu lecturile diferite
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
forțate. Ca și Maiorescu, și spre deosebire de Călinescu, E. Lovinescu nu și-a legat numele exclusiv de activitatea de critic literar. N-a făcut propriu vorbind politică, dar a avut o gîndire politică. A fost, din acest punct de vedere, un liberal și un prooccidental. Și-a imaginat istoria modernă a României ca pe o luptă între forțele reacționare, de sorginte est-europeană și autohtonă, puternic ancorate în tradiție, localism și ortodoxie, și forțele revoluționare, de sorginte occidentală, franceză îndeosebi, capabile să introducă
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
secerii și-a ciocanului bine garnisite cu stelele Securității! Nici acum, când pământul îl mai ține doar prin intermediul apendicelui cu măciulie lucitoare, dl. Lăzărescu nu realizează crima comisă nu doar împotriva propriului popor, ci și împotriva propriului partid. Cercuri apropiate liberalilor susțin că dl. Lăzărescu ar fi refuzat să-l susțină pe Theodor Stolojan în clipa în care, chestionat în partid, acesta n-a fost capabil să deslușească anumite porțiuni mai obscure din existența sa - nu știm dacă e vorba de
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
din perioada interbelică. Dar, firește, cît contează articolele unui șoarece de bibliotecă față de experiența politică și politologică la zi a celor care s-au văzut luați pe dedesubt sau pe deasupra de voturile primite de partidul lui CVTudor? Mai încoace, după ce liberalii au semnat pactul cu PDSR-ul, Z. Ornea răscolește prin fișele sale și scoate la iveală o sintagmă care a făcut carieră în vremuri mult îndepărtate ale politicii combinatorii autohtone: "opoziția miluită", adică opoziția care primea ceva, în schimbul unei atitudini
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
de seamă în articolul său din Dilema că formula cu pricina nu era tocmai adevărată, căci miluirea sau, cu un termen mai apropiat zilelor noastre, ungerea opoziției nu prea exista. Și că opoziția vrednicilor străbuni într-o asemenea combinație ai liberalilor de astăzi a fost în cele din urmă una cum scrie la carte. Sînt cîteva săptămîni bune de cînd Z. Ornea a publicat articolul la care mă refer. L-am citit cu o bănuitoare plăcere. Să știe Zigu ceva? Exclus
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
editorialiști care dau telefoane la partide pentru a afla ultimele noutăți, el anticipează ce se va întîmpla în materie de mari combinații politice scriind în exclusivitate despre trecut. N-au trecut decît cîteva luni de la semnarea pactului dintre PDSR și liberali, un pact căruia analiștii îi dădeau viață lungă. Singurul care n-a marșat la această prognoză a fost Z. Ornea care, tot printre rînduri, a dat de înțeles că e peste poate ca un aprtid să se afle și în
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
afle și în opoziție și și în relații amicale cu puterea, fără să nu descopere că are mai mult de pierdut decît de cîștigat dintr-o asemenea relație. Și parcă pentru a-i da dreptate lui Z. Ornea, săptămîna trecută liberalii au rupt pactul cu PDSR. În Dilema din Săptămîna Mare, Z. Ornea scrie un articol despre înlocuirea premierului junimist Carp cu un alt fruntaș junimist, Maiorescu, după intense negocieri ale regelui cu toate părțile în dispută. Mă întreb dacă premierul
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
treilea volum al cărții lui C. Bacalbașa (trebuie precizat că ediția Avramescu nu păstrează, din cauza corpolentului aparat de note, materia așa cum a fost repartizată de autor în ediția princeps) cuprinde trei ani (1885-1888), dominați de lupta opoziției unite (conservatori și liberali, în frunte cu fratele primului ministru, Dimitrie Brătianu, cu N. Fleva și mulți alții) pentru răsturnarea guvernului I.C. Brătianu. A fost o luptă dîrză, desfășurată în parlament, în presă, în adunările publice zgomotoase, care a ținut afișul perioadei. Regele Carol
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Maiorescu la Instrucție Publică, tocmai pentru că gruparea junimistă nu s- a afiliat opoziției unite, așteptînd, înțelept, dezlegarea luptelor politice. În jurnalul său, T. Maiorescu mărturisește că a pus rămășag cu ai lui că puterea le va reveni, cîștigînd rămășagul. Kogălniceanu, liberal fără suprafață în partid, declarase că rupe relațiile cu I.C. Brătianu alături de care nu vrea să-i stea nici oasele. Apoi se împacă, totuși, cu premierul. Și asta, se presupunea în epocă, relatează Bacalbașa, pentru că marele bărbat de stat, mereu
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
cu fundalul, adică lupta încrîncenată dintre guvern și opoziție, trece în revistă și alte evenimente care fac farmecul cărții sale. Astfel, e evocată moartea, în 1885, a lui C.A. Rosetti, certat definitiv cu prietenul ("fratele") I.C. Brătianu și alți liberali fruntași pentru că nu i se acceptaseră reformele politice preconizate (Colegiul unic în locul celor patru colegii electorale și libertatea deplină a presei). A fost o înmormîntare solemnă, cu mulți participanți (aproximativ 10.000 persoane și o sută de mii pe străzile
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
al societății civile românești. Dar, cum spuneam, România are de străbătut o cale lungă și va avansa și cu o conducere în fruntea căreia se situează Ion Iliescu. Dar împreună cu forțele societății civile, conservatoare, reprezentate în parlament - mă refer la liberali, la partidul minorității maghiare... - care dacă se vor angaja, vor reuși să dinamizeze un astfel de guvern. R.B.: Domnule Thomas Prinz vă mulțumesc pentru acest interviu vă doresc mult succes în scrierea romanelor dumneavoastră viitoare și-mi exprim speranța că
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]