363 matches
-
crește eficiența. Tony Bingham, Marcia Conner, The New Social Learning: A Guide to Transforming Organizations Through Social Media, ASTD Press, Alexandria, Virginia / BerrettKoehler Publishers, San Francisco, California, 2010. O altă carte utilă pentru manageri este Social Nation, în care Barry Libert vorbește despre modul în care social media pot fi utilizate pentru a atrage clienți, pentru a-i motiva pe angajați și a dezvolta businessul. Ce citim 263 Barry Libert, Social Nation: How to Harness the Power of Social Media, to
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
altă carte utilă pentru manageri este Social Nation, în care Barry Libert vorbește despre modul în care social media pot fi utilizate pentru a atrage clienți, pentru a-i motiva pe angajați și a dezvolta businessul. Ce citim 263 Barry Libert, Social Nation: How to Harness the Power of Social Media, to Attract Customers, Motivate Employees, & Grow Your Business, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, 2010. Social Media at Work e un ghid de utilizare a instrumentelor de socializare online pentru
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
imperiale: Casa pătrată la Nîmes sau templul lui August și al soției sale Livia la Vienne. Un notabil, flaminul, asigură serviciul acestor culte, ajutat de colegii religioase, *seviruri augustale, compuse din șase persoane alese dintre oamenii liberi dar și dintre *liberți, cu condiția să posede o avuție respectabilă. Al doilea demers are în vedere ansamblul provinciei. În anul 12 d.I.C., la Lyon în cartierul Condate, la confluența Ronului cu Saône, a fost fondat altarul Romei și al lui Augustus, ara Romae
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ea meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XVIII-lea (Jean Castex). �n sf�r?it, pe acoperi?urile �nalte de ardezie, constructorii au cl?dit un num?r excesiv de mare de ediculi la �nt�m-plare, de stil hibrid, ca o manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ci �n aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726) ?i bibliotecă doctorului Radcliffe (Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Franco, Le Bernin, Paris, Hazan, 1984. PORTOGHESI, Paolo, Borromini � Architecture, langage, Paris, Vincent, Fr�al et Cie, 1969. ***, �Inigo Jones�, în Leș Monuments historiques de la France, Paris, 1973. Arhitectură iluminist? Lucr?ri generale JACQUES, Annie, MOUILLESEAUX, Jean-Pierre, Leș Architectes de la libert�, Paris, Gallimard, 1988. KAUFMANN, Emil, L�Architecture au și�cle des Lumi�res, Paris, Julliard, 1963. MIDDLETON, Robin, WATKIN, David, Architecture du XIXe și�cle, Paris, Gallimard-Electa, 1993. Teorii ?i monografii KAUFMANN, Emil, Trois Architectes r�volutionnaires: Boul�e, Ledoux
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
norme mediile statistice pe care le-au aflat prin cercetare). Tocqueville a analizat democra?ia �n America pentru a putea lucra la instaurarea ei �n Europa, avertiz�nd asupra pericolelor conformismului, despotismului, dezl?n?uirii f?r? m?sur? a libert??ilor prost �n?elese. Produc?ia bunurilor ?i a serviciilor este unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate, ?i el presupune muncă. Socialismele utopice ?i marxismul au urm?riț acest fapt social ?i au postulat controlul produc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
economic ?i social, dar ?tiin?a trecea tot că o aventur? iar inven? ia că un apanaj al geniului, pentru c? Universitatea r?m�nea organizat? dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv care l?să pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. Se impunea o alt? imagine a ?tiin?ei, fondat? pe cercetare, �n contextul �n care cre?tea convingerea c? nivelul ?tiin?ific atins de c?tre o na?iune �i poate atestă puterea ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
accep?îi at�ț de divergențe. La �nceputul secolului al XIX-lea, liberalismul este politic. El caracterizeaz? �n primul r�nd pe aceia care, ca Madame de Stă(l sau Benjamin Constant, �ncearc? s? dep??easc? concep?ia rousseauist? a libert??îi fondate pe participarea colectiv? a cet??enilor la via?a cet??îi � că �n Antichitate � �n numele independen?ei necesare a indivizilor fă?? de �voin?a general?� � �n societatea modern?; de unde op?iunea lor pentru un sistem politic reprezentativ
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin nehot?r�rea �n privin?a alegerii, se ajunge la contr�ngerea tuturor oamenilor, oricare ar fi croiala lor, ca ei s? treac? printr-o aceea?i filier? supu?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1729-1797): Reflexions sur la Revolution en France (1790) COMTE Auguste (1798-1857); Syst�me de politique pozitive (1824); Cours de philosophie pozitive (1830-1842); Discours sur l'esprit positif (1844); Cat�chisme positiviste (1852); Appel aux conservateurs (1855) CONSTANT Benjamin (1767-1830); De la libert� des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n-a fost abolit? sub Restaura?ie ?i ea a r?mas organizat?, la mijlocul secolului al XIX-lea, dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv (cum se poate vedea �n drept sau �n medicin?) ce las? pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. ?tiin?a trece drept o aventur?, iar inven?ia r?m�ne apanajul geniului, ambele fiind cel mai adesea izolate, c�nd nu se formeaz? �n cenacluri aflate la periferia instan?elor academice. Aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea, ca oră?ul s? fie un loc favorabil pentru studiul vie?îi sociale ?i �i confer? caracterul unui laborator social este faptul c?, �n oră?, fiecare caracteristic? a naturii umane este nu doar vizibil?, ci �ngro?at?. �n contextul libert??îi proprii oră?ului, orice individ, oricare ar fi excentricitatea să, �?i afl? undeva un mediu �n care s? se desf??oare ?i s?-?i exprime singularitatea naturii sale. O comunitate mai redus? tolereaz? uneori excentricitatea, dar oră?ul �i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care interven?ia masiv? a Statelor Unite le-a re�nnoit ?i amplificat � a l?sat intact?, chiar la cei mai �pozitivi?ți�, ambi?ia de a face din sociologie o doctrin? moral? sub forma unei teorii a condi?iilor libert??îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
du român (1965). GUILBERT Madeleine, ISAMBERT-JAMATI Viviane (Ed.): Travail f�minin et travail � domicile (1956). GURVITCH Georges (1894-1965): La Vocation actuelle de la sociologie (1950), 2 vol.; Le Concept de classes sociales de Marx � nos jours (1954); D�terminismes sociaux et libert� humaine (1955); Dialectique et sociologie (1962); (Ed.): Trăit� de sociologie (1958-1960). INED: Leș Niveau intellectuel des enfants dՉge scolaire (1950). ISAMBERT-JAMATI Viviane: LE BRAS Gabriel: �tudes de sociologie religieuse (1955-1956), 2 vol. LEFEBVRE Henri (1901-1991): Leș Communaut�s rurales pyr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pactului de la Văr?ovia. Acest an a marcat, �n Vest, �nceputul unei perioade de vie contestare cultural?, politic? ?i social? �n r�ndul tineretului universitar ?i al inteligen?iei, care s-a hr?nit mai pu?în din jignirile aduse libert??îi �n ??rile comuniste, c�ț din formele cele mai radicale ale ideologiei marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una dintre principalele religii universale, cu o vechime de două milenii. Comunități de credincioși creștini s-au format începînd cu secolul I d.Hr., religia lor debutînd ca o mișcare a sclavilor și a liberților, a săracilor și a popoarelor ocupate sau împrăștiate de romani. Creștinismul a apărut ca o religie fără implicații etnice, care a pornit din Palestina și s-a extins spre Europa și spre Africa de Nord, cu un mesaj inteligibil și cu un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prea-grelele volume. Acum să-ți spun, în Roma unde-o găsești anume, Iar ca să nu-ți pierzi vremea umblând o-ntreagă zi, Cu cea mai bună grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
un singur Duh» (1Cor 12,12-13). Pentru că este o singură Pâine, noi, cei mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași unică Pâine» (1Cor 10,17). «Așadar, nu mai este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici libert, nici bărbat și nici femeie: voi toți sunteți una în Cristos Isus» (Gal 3,28). «Dimpotrivă, cel care se unește cu Domnul este un singur duh cu El» (1Cor 6,17); «și va fi o singură turmă și un singur
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ucenicilor în Ierusalim se înmulțea foarte mult și o mare mulțime de preoți s-au supus credinței. Ștefan, plin de har și de putere, săvârșea minuni și semne mari în popor. Dar s-au ridicat unii din sinagoga numită a liberților, a cirenenilor, a alexandrinilor și a celor din Cilicia și Asia, și au început o discuție aprinsă cu Ștefan, dar nu-i puteau ține piept înțelepciunii și duhului cu care vorbea» (Fap 6,7). Și, pentru că nu puteau să-i
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Toma (5), Onyejekwe (4), Mocanu (4), Buricea (3), Sadoveac (3), Nicolae (2), Angelovski (2), Schuch (1), Stavrositu (1). HC Odorhei: Kuzmanovski (5), Talas (4), Răpciugă (2), Frățilă (2), Rusia (2), Stoilov (2), Ferenczi (1), Mihalcea (1), Mărginean (1), Orban (1), Libert (1). Știința a ocupat locul 5 la Trofeul “Roman Vodă Mușat” Știința Bacău a câștigat partida pentru locurile 5-6 din cadrul Trofeului “Roman Vodă Mușat”, desfășurat la Roman. Băcăuancele au învins vineri dimineață viitoarea colegă de serie, HCF Piatra Neamț, cu 31-24
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
5), Dinescu (4), Păunică (3), Ghiță (2), Rotaru (1), Iancu (1), Manea (1), Dospinescu, Sipos, Zilvinas, G. Bujor, Cadar. Antrenor: Gabriel Armanu. HC ODORHEI: Bârză (10 interv.) - Kuzmanovski (7), Mihalcea (6), Ferenczi (6), Stoilov (1), R. Răpciugă (1), Frățilă (1), Libert (1), Orban (1), Komporaly, Mărginean, Talas, Daninfeld, Câmpan. Antrenor: Vlad Caba. Manea - sărbătoritul, Tărâță - MVP-ul zilei Ziua a doua a Cupei Municipiului Bacău a consemnat și o aniversare în rândul componenților Științei. Sărbătoritul a fost proaspăta achiziție Costel Manea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Bosneac (2), Băluț (1), Purcărea, Bota, Gaie, Baican, Rona, Cojocaru. Antrenor: Eliodor Voica. HC ODORHEI: Bârză, Varo - R. Răpciugă (7), Kuzmanovski (6), Talas (6), Daninfeld (5), Stoilov (5), Frățilă (4), Ferenczi (3), Mihalcea (3), Orban (2), Câmpan (1), Komporaly (1), Libert, Mărgineanu. Antrenor: Vlad Caba. I-au pus la respect pe campioni: Știința MD Bacău - HCM Constanța 28-24 (12-12) Știința a continuat în crescendo evoluțiile de la Cupa Municipiului Bacău, cu un meci aproape perfect în fața campionilor de la HCM Constanța. Se poate
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mi-ar recunoaște această depărtată suveranitate și, chiar în cazul când destinul m-ar fi ocrotit de soarta nemiloasă a sclavilor din arenă, în marele amfiteatru al vieții el nu mi-ar fi putut oferi alt loc decât acela destinat liberților sau, poate, favoriților... Nu te lăsa deci amăgit, Suflete, de pornirile generoase și naive ale inimii, ci nu uita niciodată: eu și patricienii suntem doar întâmplători tovarăși de drum! 8 martie 1954 Ore lungi, ba chiar și zile se trec
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]