1,311 matches
-
Martie 1848 cu muzica lui Pacini. Conform solicitării inițiale a teatrului, principalul rol masculin din opera Ernani urma să fie atribuit unei contraalto (Ernani), unui tenor (Carlo) și unui bas-bariton (de Silva) o distribuție stranie pentru anul 1843. Conceperea noului libret a început în Octombrie 1843 și tot atunci Verdi a început să compună muzică. Acum interferență să cu Piave a devenit dura și insistența. Cerință de a avea personajul principal en travesti fusese deja luată în calcul. Cea mai importantă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
succes în 1830 devenind un fel de piatră de hotar a romantismului francez. Piave a menținut numele originale ale personajelor cu exceptia eroinei principale Doña Sol care a devenit Elvira. Considerând că anumite modificări erau de neevitat, se poate afirma că libretul urmărește fidel piesa lui Hugo. Diferențele majore privesc deznodământul operei: în scenă finală a piesei lui Hugo îndrăgostiții sorb amândoi otravă, în timp ce Ruy de Silva, disperat, se sinucide. Verdi a dorit, după marea scenă de la mormântul lui Charlemagne, un final
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
această creație a lui Verdi în Februarie 2012 cu care ocazie cel de al 25 -lea spectacol a fost radioteledifuzat în multe țări din lume. I due Foscari (Cei doi Foscari) I due Foscari: opera în trei acte, pe un libret ajustat de Francesco Maria Piave după piesă “The Two Foscari”, de Lord Byron. Premieră a avut loc la 3 Noiembrie 1844 la Teatro Argentina din Romă cu următoarea distribuție: Francesco Foscari: Achille De Bassini; Jacopo Foscari: Giacomo Roppa; Lucrezia Contarini
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
celebrul tenor italian Carlo Bergonzi deține la Busseto un hotel de trei stele și un restaurant care poartă numele I Due Foscari. Giovanna d’Arco (Ioana d’Arc) Giovanna d’Arco: Opera în trei acte și un prolog, pe un libret de Temistocle Solera, după piesă “'Die Jungfrau von Orleans” de Friedrich Schiller. Din motive de cenzură s-a reprezentat și sub denumirea Orietta di Lesbo. Premieră a avut loc pe 15 Februarie 1845 la Teatro alla Scală din Milano. Acțiunea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Scală de un număr excepțional de spectatori. Dată corespunde și cu apariția unuia din cele mai înflăcărate poeme patriotice a lui Alessandro Manzoni. La rândul ei opera Giovanna d’Arco de Verdi este cea de a șaptea opera a compozitorului; libretul a fost scris de Temistocle Solera, care pretindea că respectivul libret era original, neavând informații despre piesa lui Schiller “'Die Jungfrau von Orleans”. Există un oarecare adevăr în această afirmație în măsura în care libretul aducea foarte vag cu piesa lui Schiller, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apariția unuia din cele mai înflăcărate poeme patriotice a lui Alessandro Manzoni. La rândul ei opera Giovanna d’Arco de Verdi este cea de a șaptea opera a compozitorului; libretul a fost scris de Temistocle Solera, care pretindea că respectivul libret era original, neavând informații despre piesa lui Schiller “'Die Jungfrau von Orleans”. Există un oarecare adevăr în această afirmație în măsura în care libretul aducea foarte vag cu piesa lui Schiller, dar în orice caz originalitatea nu constituie nici pe departe marea virtute
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este cea de a șaptea opera a compozitorului; libretul a fost scris de Temistocle Solera, care pretindea că respectivul libret era original, neavând informații despre piesa lui Schiller “'Die Jungfrau von Orleans”. Există un oarecare adevăr în această afirmație în măsura în care libretul aducea foarte vag cu piesa lui Schiller, dar în orice caz originalitatea nu constituie nici pe departe marea virtute a libretului. Că și în cazul multor altora din operele sale de tinerețe, Verdi a scris această operă având în minte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
original, neavând informații despre piesa lui Schiller “'Die Jungfrau von Orleans”. Există un oarecare adevăr în această afirmație în măsura în care libretul aducea foarte vag cu piesa lui Schiller, dar în orice caz originalitatea nu constituie nici pe departe marea virtute a libretului. Că și în cazul multor altora din operele sale de tinerețe, Verdi a scris această operă având în minte o anume soprana, în particular pe Erminia Frezzolini. Talentul particular al acesteia a afectat natură partiturii pe care Verdi a compus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ca parte integrantă a Festivalului Verdi, la operă Royal Opera House din Londra în Iunie 1996 cu Vladimir Cernov în rolul Giacomo și cu June Andersen în rolul Giovanna. Alzira Alzira; Opera în două acte și un prolog, pe un libret de Salvatore Cammarrano, după tragedia “Alzire, où leș Américains”', de Voltaire. Premieră a avut loc pe 12 August 1845 la Teatro Sân Carlo din Neapole. Acțiunea Operei Locul acțiunii: Lima și alte regiuni din Peru, mijlocul secolului 16 Personajele: Alzira
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în bine; tatăl eroinei principale, un adevărat Unchiul Tom, o tânără femeie, Alzira, putin capabilă să gestioneze conflictul care rezultă între cei doi pretendenți la mâna ei. Nu este de mirare că Giovanni Pacini, căruia i se încredințase mai întâi libretul, declinase oferta. Totuși napolitanii aveau în acea perioadă gusturi conservatoare și dacă Verdi ar fi tratat subiectul în maniera extinsă a lui Mercadante, cu ample structuri și înflorituri melodice, operă să s-ar fi bucurat de o largă apreciere. Dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a operei la Royal Opera House din Londra din Iulie 1996 va fi reluată în anul 2000 în cadrul Ciclului Verdi de către Opera Sarasota la Theatre St. Gallen din Elveția. Atilla Atilla: Opera în trei acte și un prolog, pe un libret de Temistocle Solera, cu completările aduse de Francesco Maria Piave, după dramă “Attila, König der Hunnen”, de Zacharias Werner. Premieră a avut loc pe 17 Martie 1845 la Teatro La Fenice. Acțiunea Operei Locul acțiunii: Aquileia, lagunele Mării Adriatice, aproape de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În atmosferă romantică a vremii, Verdi citise un articol scris de Madame de Staël, De l'Alemagne, care conținea un rezumat al piesei lui Zacharias Werner, Attila, König der Hunnen. Libretistul Andrea Maffei (cel care mai tarziu îi va scrie libretul pentru opera I Masnadieri) i-a dat lui Verdi ideea unui subiect "barbar", iar Maestrul, cu lectură încă proaspătă în minte, a început imediat să lucreze, adoptând pentru viitoarea lui opera, dramă lui Werner. Autorul piesei își descria lucrarea ca
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un insucces. Alegerea a căzut asupra lui Temistocle Solera căruia i-a fost încredințată sarcina de a transpune în versuri piesa lui Werner, în timp ce Verdi a ales Teatro La Fenice ca loc unde să aibă loc premieră operei. În timpul elaborării libretului Solera a făcut o abila modificare a locului acțiunii prin care încerca să mobilizeze patriotismul poporului italian și în mod special patriotismul venețienilor. Hildegronde a devenit Odabella de Aquileia, Walther a devenit legendarul cavaler Foresto (care se presupune că și-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
baș secund. Nici o modificare nu l-a perturbat pe Verdi care a continuat să compună cu entuziasm. Într-o scrisoare către publicistul francez, Léon Escudier, Verdi scria: ” Ce idee grozavă ar fi sa montam Atiilla la Grand Opéra din Paris”. Libretul a continuat să sosească cu mari întârzieri din vina lui Solera, deoarece acesta se mutase în capitala Spaniei din cauza soției sale, cântăreața Teresa Rosmira, care rupsese contractul cu Teatrul La Scală. Libretisul era atât de adânc înglodat în datorii încât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care rupsese contractul cu Teatrul La Scală. Libretisul era atât de adânc înglodat în datorii încât până la urmă ultimul act al operei nu le-a mai trimis deloc. Verdi a decis să îi ceară lui Francesco Maria Piave să desăvârșească libretul. Docil că de obicei, Piave și-a făcut treaba. Textul finalizat a fost trimis lui Solera pentru aprobare. Solera i-a răspuns lui Verdi: ” Nu pot să ți spun cât de dezamăgit sunt să văd că o lucrare în care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost prezentată în concert cu ocazia Venice Festival din 1951 cu Mancini, Penno, Giangiacomo, Guelfi și Italo Tajo în distribuție și cu Carlo Maria Giulini la pupitrul dirijoral. Mai menționam reprezentația de la Sadler’s Wells din 1963 pe un libret în limba italiană, cu Rae Woodland, Donald Smith, Mossfield și Donald McIntyre în distribuție și cu Muir Mathieson în postura de dirjor. A urmat un an mai târziu a producție cu opera Atilla la Romă iar în anul 1965 la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Downes la pupitrul dirijoral. Opera din Sân Francisco a prezentat opera Atilla pe 21 Noiembrie 1991 cu Samuel Ramey în rolul titular, Elizabeth Connell (Odabella), Vladimir Chernov (Ezio) și Luis Giron (Foresto). Macbeth Macbeth: opera în patru acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, cu completări introduse de Andrea Maffei, după dramă Mabeth de William Shakespeare. Premieră a avut loc la 14 Martie 1847 la Teatro alla Pergola din Florența Acțiunea Operei Locul acțiunii: Scoția la granița cu Anglia; anul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe factori de conjuctură: deoarece tenori pentru Schiller și Grillparzer nu erau de găsit, Verdi și-a îndreptat atenția către Macbeth, dar nu înainte de a fi sigur că baritonul Felice Varesi era disponibil pentru acest rol. Verdi a încredințat întocmirea libretului lui Francesco Maria Piave, libret la care a mai colaborat și Andrea Maffei, cel care avea să-i întocmească mai tarziu libretul pentru I Masnadieri. Cunoașterea lui Shakespeare în Italia a venit pe calea unor surse precum A. W. Schlegel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tenori pentru Schiller și Grillparzer nu erau de găsit, Verdi și-a îndreptat atenția către Macbeth, dar nu înainte de a fi sigur că baritonul Felice Varesi era disponibil pentru acest rol. Verdi a încredințat întocmirea libretului lui Francesco Maria Piave, libret la care a mai colaborat și Andrea Maffei, cel care avea să-i întocmească mai tarziu libretul pentru I Masnadieri. Cunoașterea lui Shakespeare în Italia a venit pe calea unor surse precum A. W. Schlegel (1767-1845) care în prelegerile de la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu înainte de a fi sigur că baritonul Felice Varesi era disponibil pentru acest rol. Verdi a încredințat întocmirea libretului lui Francesco Maria Piave, libret la care a mai colaborat și Andrea Maffei, cel care avea să-i întocmească mai tarziu libretul pentru I Masnadieri. Cunoașterea lui Shakespeare în Italia a venit pe calea unor surse precum A. W. Schlegel (1767-1845) care în prelegerile de la Viena din 1808 (publicate 1809-1811 și traduse în limba italiană în 1817) îl aprecia pe Shakespeare pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de liniște: Tot ce făcea era greșit sau necesită tot felul de ajustări” Verdi însuși i-a înmânat un rezumat neobișnuit de lung însoțit de o scrisoare în care declara: “Am notă generală și culoarea operei în mintea mea ca si cand libretul ar fi deja scris”. Premieră operei a avut loc la 14 Martie 1847 la Florența și a înregistrat un răsunător succes. Verdi a primit o invitație de la Marele Duce (Granduca) și a fost atât de încântat că a decis să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Un balet a fost introdus pentru tabloul vrăjitoarelor. Schimbări au fost efectuate aproape peste tot in partitura, inclusiv un nou cor în actul IV. Scenă morții lui Macbeth cu aria respectivă a fost înlocuită cu un final coral Imnul Victoriei. Libretul a fost completat cu material suplimentar întocmit de Andrea Maffei. Două soboruri de vrăjitoare domină actul I și III; Duncan nici nu cântă, nici nu vorbește, ci doar străbate scenă în drumul său către cameră de oaspeți într-un acompaniament
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Stafia” . Această parte a fot extinsă și orchestrata și formează partea introductiva a uverturii în timp ce motivele din celelalte schițe, extinse, formează conținutul uverturii. O altă opera Macbeth a apărut în 1910 compusă de compozitorul elvețiano-american Ernest Bloch (1890-1959), pe un libret francez de Edmond Fleg, mai tarziu revăzut în engleză într-o încercare de a aduce textul mai aproape de textul lui Shakespeare. Linia vocală a operei este una mai mult declamatorie decât dependența de ariile, duetele și ansamblurile tradiționale. Versiunea originală
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ingo Metzmacher în timp ce rolul Lady Macbeth a fost încredințat mezzo sopranei Jennifer Larmore. Rolul titular a fost cântat de către DavideDamiani iar cel al lui Banco de către Christian van Horn. I masnadieri (Hoții) I Masnadieri: opera în patru acte, pe un libret de Andrea Maffei, după piesă “Die Räuber“, de Friedrich Schiller. Premieră a avut loc la Londra, Her Majesty's Theatre, pe 22 Iulie 1847 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Germania, începutul secolului 18 Personaje: Massimiliano, Conte de Moor, tatăl lui Carlo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
libretiștii au început să adapteze pentru subiectele operelor lucrări din literatura contemporană sau quasi contemporană, incepand cu românele lui Walter Scott. Scriitorul german Friedrich Schiller s-a născut în 1759 și prima lui piesă Die Räuber (Hoții) care constituie baza libretului operei I masnadieri a fost scrisă de acesta în secret în perioada în care se mai află la Karlsschule (o academie quasi-militară și opresiva în care scriitorul german fusese înrolat forțat la vârsta de 13 ani). Piesă a fost publicată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]