546 matches
-
veșnicia timpului. Mă fură gândurile și se țese un dialog cu oamenii peste timp, un dialog cu însuși timpul și din când în când fac câte un popas la câte o clipă prea repede trecătoare peste care a alunecat un licăr de lumină. Și cuprinsă de farmecul unei existențe care pare, când că am trăit-o, când că mi se pare trăită, pun repede mâna pe creion s-o prind, s-o recreez, s-o torn într-o formă care să
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
eternității. Tablou pe cerul înstelat pictează cu Iubire Dumnezeu, si in gradina Lui ne-a așezat peceți de maci pe lanț de curcubeu. A decis ca macii mereu vor înflori pentru iubirea mea și-a ta, pictând frumoasele câmpii cu licărul luminii dintr-o stea, din steaua iubirilor târzii pe care ne vom înaltă. Referință Bibliografica: Peceți de maci. Marioara Vișan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Vișan : Toate
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
le citeam și retrăiam în ele, Privindu-ți chipul somnoros și dulce, Iubirile din vârstele rebele, Dar timpul n-a voit ca să se culce. Iar eu te văd și azi ca-ntotdeauna Aceeași fetișcana de-altădată, Cu-aceiași ochi ce licăre întruna Și dragostea nespusa mi-o arată. Căprar Florin Referință Bibliografica: Citind pe-o coală albă de hartie / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Căprar Florin : Toate
CITIND PE-O COALĂ ALBĂ DE HÂRTIE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371898_a_373227]
-
cei care reușesc să ajungă acolo, din păcate prea puțini, văd lumina taborică! Așadar, fiecare om, indiferent unde s-ar afla pe globul pământesc și în constelația stelară poartă cu el o lacrimă a suferinței, un strop de iubire, un licăr de lumină, o scânteie a divinității și o speranță a fericirii! Despre mine se poate spune că am încercat o îmbinare a carierei de profesionist militar cu pasiunea literară și, mai ales, cu vocația spirituală. Cât am reușit din acest
ŞTEFAN POPA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372359_a_373688]
-
Acasa > Literatura > Proza > EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe Lina am cunoscut-o, copil fiind, în satul bunicilor mei. Mă atrăgea licărul ăla sănătos de viață într-un trup absent. Părea o pictură necizelată care se ascundea în spatele penelului, din dorința de a nu bucura pe nimeni. Dacă nu o cunoșteai aveai impresia că pe acele coclauri, scuturate de vânturi aprige, munții
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Azi sunt doar lemn de foc pe rugul lumii, Desprins dintre frunzarele speranței, Menit să fiu o lance cutezanței, Sfârșit-am ca gătej pe lutul humii. Iubirea ma-nălțat, m-a frânt clepsidra, Din licărul de stea primit-am harul. Acum îndestulez cu mine jarul Și-mi ține ferecată pana, Hydra. Mă voi întoarce-n tine ca'ntr-un templu, Smerit privind icoana încă vie, Preafericit că pot să te contemplu, Pe tine, fostu-mi rug
REÎNVIEREA RIMEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372892_a_374221]
-
e totuna Să te gonesc, apoi să te dezmierd. Și mușc sălbatic din a ta iubire Dorind să-nvăț pe mine-a mă iubi Ciudat, destinul cum îmi dă de știre Că te-am pierdut pentru-a te regăsi. Și licărul din suflet, cel dintâi Să nu te țin prizonier mă-ndeamnă Nu știu de ai să pleci, sau de rămâi Nici semnul tău cu mâna ce înseamnă. Clepsidră poleită-n praf de heruvim Mă scurg prin ochiul vieții spre lumină
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
și apoi se tolănesc extenuați pe piatra dură a masivului muntos. Vuietul vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc fascinant. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ÎN ZORI Reapar zorii.Ceata de vânători continuă să escaladeze muntele, în timp ce nori albi se perindă pe cer. EXT. / CURTEA PALATULUI / ZI Oștenii pătrund în curtea palatului. Totul pare pustiu. CĂPITANUL ARNĂUTU: Să
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
care n-o vezi și calci pe lângă. Ești cu un vehicul pornit la drum, nu te mai grabești, știi unde ajungi, te prefaci obosit, râzi, cânți, oferi flori cumpărate pe drum. Când sosești acasă, cauți în privirea ei fixă acel licăr de dorință exuberantă, revărsată peste tine. Referință Bibliografică: Dintre sentimente / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DINTRE SENTIMENTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346812_a_348141]
-
în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot fura nici hoții: Permanent le port la ,mine. Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
trandafir, dar n-ai fi semănat cu tine niciodată, trupul tău curge-n arpegii cu mâinile tale ce-au ctitorit vieții altare de gingășie, ființa ta clădită cu meșteșug de faur divin se adună-n armonia firii tale împrejmuit cu licăre de zbor din marea legendă a nemuririi. când mângâi cu degetele tâmpla de muritor alungi răul din suflete și iluminezi cu steme șirul de semințe prin care trecem toți spre dulcele paradis pierdult. duminică, 31 martie 2013 Referință Bibliografică: ai
AI FI PUTUT SĂ FII ORICE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345499_a_346828]
-
spun! - Cine îmi strică odihna în miezul nopții? - și se duse la fereastră. Trase perdeaua de un colț, dar prin negură nu zări nimic. - Ieși nițel până la poartă să-ți spun o vorbă! Ștefan deschise ușa și din prag, la licărul stelelor, zări în drum un individ într-o mantie neagră, iar pe cap cu o pălărie cu boruri largi de aceeași culoare. - Ce dorești cumetre? - întreabă din prag bărbatul. - Vino mai aproape! Ștefan se apropie cu oarecare reținere. - Cine ești
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i poată pruncii-n lacrimi înveli / Să-i târască-n țara de pe cruce. Lacrimi cât au fost decapitați / N-a vărsat un licăr dintre ele / Să-i ajungă până la Carpați / Să le țină de lumânărele. Iar că drumul este foarte lung / Că pe lacrimi trebuie să-i poarte / Câte-avea știa că nu-i ajung / Dacă nu le plânge fără moarte. (Ioan Alexandru, Pământ
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Maria poposi cu privirea mai mult decât de obicei asupra fiicei, care se ... XX. DILEME ( FRAGMENT 25), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. - Vrei să intru în pat, lângă tine? întrebă Maria cu un licăr de speranță, observând mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc! Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
asemeni unui copil fericit, pe pieptul ei. Imaginea emoționantă ce i se desfășura sub privirea înlăcrimată de duioșie, trezi în tatăl greu încercat, noi speranțe și ... Citește mai mult - Vrei să intru în pat, lângă tine? întrebă Maria cu un licăr de speranță, observând mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc!Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în poarta, trag clopote din altă soarta spre cerul scris cu-aripi de sânger. Un singur vis mai licăre în preajma, din trupuri albe ning spre cer scântei, coboară stelele din flori de tei și-n aurori vin cei cu sufletul în palmă Hațeg, 15 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult PRINOSÎn zale-nsângerate timpul doarme ...prinos zilei trec
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
steg de trestii,oracular grăind în zvon de arme.N-au somn în noapte nici glas de înger ...cu frunți reci bat târziu în poarta,trag clopote din altă soartăspre cerul scris cu-aripi de sânger.Un singur vis mai licăre în preajma,din trupuri albe ning spre cer scântei,coboară stelele din flori de teiși-n aurori vin cei cu sufletul în palmăHațeg, 15 februarie 2015Raul Constantinescu... X. SOARELE SINGURĂTĂȚII, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
apă mare cu uriașe roiuri de picuri plini de sare: lumina ce-o aducem pe crestele de val produce strălucire mai mult ca un cristal ! tăceau umil ascunse, ferite de arțag un muc de lumânare și un chibrit pribeag cu licărul anemic avut de mii de ani. rugau în șoaptă focul să`nvingă pe tirani. cine-n hățiș de umbre mă tulbură-n hodină ? întreabă sfântul soare pitit dup`o colină. au n-o să credeți oare, că cei din stirpea voastră
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
pe tirani. cine-n hățiș de umbre mă tulbură-n hodină ? întreabă sfântul soare pitit dup`o colină. au n-o să credeți oare, că cei din stirpea voastră au harul și puterea, lumina s-o sporească! doar marele maestru de licăr și scântei, văpaia prinsă-n ruguri, întoarse către ei o vorbă înțeleaptă ce arse înspre toți: grăiți cu îngâmfare, precum niște netoți ! pentru că-n lumea asta și cele ce-or urma nu-i altă strălucire cum poartă lacrima ! să luați
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
rămas, și te așteaptă, n-ai trecut pe acasă, și cine e de vină, e totul pus la locul lor așa cum tu le știi dar e pustiu și frig în curtea ta căci bate vânt din deal de pe la vii și licăre în poartă a nopții stea, nu ai venit nici la înmormântare, și maica a murit de dorul tău acum, doar o pisică te-așteaptă în înserare căci n-ai mai dat pe acasă, de când erai flăcău. Referință Bibliografică: e toamnă
E TOAMNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375201_a_376530]
-
stârnea imaginația noastră până peste poate. Cu siguranță că ascundea mai multe secrete decât doar cel al nevinovaților ghiocei. Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu ochii larg deschiși, dornici de a zări primii licărul alb prin poienile care abia se distingeau, ca niște pete de lumină printre fagi. Eram atenți la fiecare grămadă de frunze uscate, ocolind-o în cercuri largi. Ne era frică să nu ascundă capcana vreunei prăpăstii pe care ne-am
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în cântecul ei poeta își exprimă dorința de a primi liniște, vise și mângâiere, cernute prin sita tăcerilor și purității: „Mai cerne iarna tihnă, fulgi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
descinzând dintr-un anotimp în care spiritul se transformă în lirism, vom găsi împletite, în logica internă a cărții, sclipirea unui destin marcat de subcuantica poeziei. Vom putea observa cum din marea gândurilor știute, dar nerostite (încă), se aprinde un licăr, la întânirea poeziei sale cu glezna timpului. Acolo, la încheietura moale a clipelor, străjuie furtuna, încărcată de un magnetism tripolar (autor-lirism-cititor), care ne va deschide căile către revelații ale simțurilor. Studiind cu deosebită atenție poezia Speranței Miron, se poate spune
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: SPERANŢA MIRON [Corola-blog/BlogPost/373055_a_374384]
-
roasă și îngălbenită de molii și vreme, lipită cu „făină și apă”(!?) dintre lespezile zidului unei colibe din bârne își „găsise” alt...proprietar! Cineva, tot vreun „fârtat” sau vecin mă urmărise în acea seară, fatidică pentru obște și cu un licăr de speranță pentru mine de a-mi pune la adăpost avutul care mă...lega de trecut, de o pasiune născută prin voia lui Dumnezeu și care părea că-mi va fi scop și reper în viață. O jumătate de veac
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului chiar de te-aș găsi -ntr-o luncă printre gâze ierburi și furnici tot la coama ta iubite mi-aș culege licurici și din licăr ori savoare aș alege semn de mamă ca să mă adăp aiurea din setosu-ți rug ia seamă astăzi îmi e bine și clădirea ta din stufuri îmi pălește licuriciul și îmi lasă prin catrene singură o umbr-a ta Referință Bibliografică: CATRENE
CATRENE CU MIGRENE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373218_a_374547]