760 matches
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 46 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
Mai puțin frecvente : Rare : erupții cutanate * edem facial , xerodermie , prurit * , eritem , foliculită , hiperpigmentare cutanată , exantem , hiperhidroză , transpirații nocturne , alopecie eritem nodos , urticarie , angioedem † , eczemă , eritroză , erupții cutanate eritematoase , erupții cutanate pruriginoase , erupții cutanate papulare , hiperkeratoză , fisuri cutanate , acnee , dermatită acneiformă , lichen scleros , ulcer de decubit , pigmentarea buzelor , prurigo , acnee rozacee , reacție de fotosensibilitate , dermatită seboreică , senzație de arsură cutanată , descuamarea pielii , modificarea culorii pielii Sindrom Stevens- Johnson † , necroliză toxică epidermică † 63 Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Foarte frecvente : crampe
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
mai mare în molidișul de limită, în comparație cu molidișul compact, dar mai apoi se reduce și mai mult decât în molidiș, odată ce jnepenișurile devin închegate. Desigur, diversitatea floristică înseamnă și o mare diversitate de insecte. În molidișurile de limită, flora de licheni este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea lichenilor. Există multe specii aerofile care își acoperă necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatura. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale sunt bine cunoscute până în prezent. Savantul a denumit extrem de multe plante, licheni și ciuperci. Lista se poate admite aici:
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
a prezentat opera sa revoluționară "Der Führer in die Pilzkunde" conținând și 80 de ilustrații litografice. Dar științele sale biologice nu s-au extenuat cu această temă. Astfel, între 1873 și 1975, el a scris și imaginat cărți despre mușchi, licheni, coada calului, brădișori), ferigi, plante rădăcinoase și alte plante. Din anul 1877 până la retragerea sa a fost pastor în Hannoversch Münden. Noua funcție precum împrejurarea nu i-au mai lăsat atât de mult timp pentru botanică. Un an după ridicarea
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
sa a fost pastor în Hannoversch Münden. Noua funcție precum împrejurarea nu i-au mai lăsat atât de mult timp pentru botanică. Un an după ridicarea sa în poziția de pastor, savantul a publicat importanta carte de plante criptogame (muschi, licheni, alge și bureți) cu 220 de imagini, pe care o terminase deja în Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae - hermafrodit - herpetologie - heterotrof - hibernare - hibrid - hidroliză - homeostazie - hormon - ihtiologie - imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină - interfază - intestin - împerechere - kinetoterapie - larvă - lemn - lichen - limnologie - lipide - macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie - mitoză - mutație - neuron - neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
diaree violente și dizenterie, cu extractele acestei scoarțe (1729) și Linné a denumit după el planta "Simaruba Jussiæi". Mai departe a folosit deja chinina extrasă din scoarța lui "Cinchona officinalis" împotriva febrei. După ce a dovedit că constituenții nu verzi ai lichenilor sunt de atribuit ciupercilor, Antoine de Jussieu a subliniat, necesitatea creării unei clase separate de plante pentru ciuperci și licheni sub denumirea "Plantae fungosae" publicat în "Histoire de l'Académie royale des sciences" din 1728. "Memoires" ale Academiei Franceze conțin
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
a folosit deja chinina extrasă din scoarța lui "Cinchona officinalis" împotriva febrei. După ce a dovedit că constituenții nu verzi ai lichenilor sunt de atribuit ciupercilor, Antoine de Jussieu a subliniat, necesitatea creării unei clase separate de plante pentru ciuperci și licheni sub denumirea "Plantae fungosae" publicat în "Histoire de l'Académie royale des sciences" din 1728. "Memoires" ale Academiei Franceze conțin mai departe articole semnate de Jussieu despre anatomia umană, zoologia, paleontologia și mineralogia. Faimosul om de știință elvețian Albrecht von
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă vânturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna.Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina și Xathoria. Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în America de Nord și se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de specii de plante vasculare dintre care unele foarte rare și ocrotite prin lege și aproape 200 de specii de mușchi și licheni) cu exemplare de rogoz ("Carex pulicaris"), "Laserpitium archagelica", iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), struna cocosului, o specie rară de orhidee "Malaxis monophyllos", cupa-vacii ("Linnaea borealis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), horști ("Luzula alpinopilosa"), păiuș ("Festuca versicolor") sau crin de pădure ("Lilium martagon
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
comestibil, stejar, tisa, fag oriental, stejar caucazian, laur. Fauna este la fel de variată, precum vegetația. Zona de tundra este populată doar cu câteva rozătoare mici și câteva păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă și hrănindu-se cu mușchi și licheni - plante specifice tundrei. În taiga, viața animală este cea mai bogată, întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă. În stepe sunt comune rozătoarele și ierbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
de conifere, majoritatea florei fiind alcătuită din brazi, pini, zade și molizi. Totuși, în extremitățile sudice ale taigalei pot fi întâlniți și arbori foioși, precum plopul, mesteacănul și arinul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții climatice excesive: În taiga viața animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă; reptilele și batracienii sunt
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
operele sale fiind premiate cu numeroase premii naționale și internaționale. este soția pictorului Ion Stendl. Nenumărate tufe de trandafiri, diafan colorate; fățiș de boschete de la griul cel mai pâl până la verdele-negru. Poteci ce aduc la sculpturi năpădite de flori și licheni aurii. Printre ramuri văd inorogi cu cornul dungat în alb și roșu, căi înaripați, coloane sparte la umbră cărora se odihnesc nimfe. Păsări cu penaj de miniaturi persane zboară în carduri mici sau se adună pe trepte. Ziggurate, negre, aurii
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens"), molid de Canada ("Tsuga canadensis"), pin negru ("Pinus nigra"), platan occidental ("Platanus occidentalis"), sâmbovina ("Celtis occidentalis"). De asemenea, este foarte diversă și lichenoflora locală. În pădurea Valea Gâștelor au fost identificate speciile de licheni fruticuloși: "Ramalina fraxinea", "Evernia prunastri" și "Ramalina farinacea". La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar specii - "Physcia aipolia", "Physcia orbicularis", "Physcia hispida", "Parmelia scortea", "Bacidia luteola", în parcul Ștefan cel Mare: "Physcia ascendens", "Physcia caesia", "Physcia grisea
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Munții Himalaya până la 4000 metri în adancimiile Pâmântului. Aceste animale pot fi găsite în sol și nisip umed, în apele dulci stătătoare sau lin curgătoare, mai rar în mediul marin. Însă, cel mai des tardigradele au fost observate printre asociațiile licheni și mușchi . Tardigradele sunt capabile să supraviețuiască în condiții extreme, la temperaturi de -273 °C și +151 °C, și își păstrează vitalitatea circa un deceniu fără apă . Capul nu este delimitat de restul corpului scurt, alcătuit din 4 segmente și
Tardigrada () [Corola-website/Science/326313_a_327642]
-
până la maximum 3 mm lungime, de obicei au 0,2-0,5 mm. Din această cauză, nu au fost cunoscute decât după descoperirea microscopului. Se cunosc circa 1 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de
Lista alfabetică a rotiferelor din România () [Corola-website/Science/329970_a_331299]
-
activi. Adesea consumă plante, sau alte insecte pe care le găsesc pe acestea, precum afide, paianjeni, oua de insecte, plante si insecte moarte. Plantele lor favorite inclu "Sisymbrium officinale", trifoi "Trifolium repens", și dalia "Dahlia variabilis". Se hrăneăsc cu melasă, licheni sau alge. Preferă carnea și zahărul plantelor, deși acestea reprezintă sursa principală de hrană. Urechelnița europeană preferă afidele contra materialului vegetal precum frunze sau felii de măr, cireșe sau pară. Adulții consumă mai multe insecte decât nimfele. Deși "F. auricularia
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
teren, o platformă vulcanică nouă, botezată Nyrøysa, pe care au început să cuibărească diverse păsări marine, cum ar fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând zonei botanice antarctice. Fauna este limitată la foci, păsări de mare și pinguini. Bouvetøya are un climat polar moderat, cu temperaturi nu prea departe de la 0
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul Podișului Codrilor
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi ("Pleurozium
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi ("Pleurozium schreberi", "Plagiochila asplenioides", "Marchantia polymorpha", "Funaria hygrometrica"). În ecosistemele acvatice și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]