615 matches
-
mari la nivelul hemitoracelui stâng, emfizem pulmonar obstructiv. TENSIUNEA ARTERIALĂ Forța exercitată de masa sanguină asupra pereților arteriali sub influența activității contractile ritmice a inimii, în vederea deplasării sângelui în arborele vascular închis, poartă denumirea de presiune arterială. Între fenomenul presional lichidian și gradul de tensionare a peretelui vascular arterial există relații de perfectă proporționalitate, cele două fenomene fiind exprimate fie sub formă de presiune sanguină, fie de tensiune arterială. Clinic și didactic se disting două tipuri de tensiune arterială, fiecare corelate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
nucleară oferă o serie de avantaje asupra tomografiei computerizate. În mod esențial, permite realizarea de secțiuni sagitale alături de cele coronale și utilizează o substanță de contrast netoxică (gadoliniul). RMN este în mod special avantajos pentru evaluarea disecției aortice, a colecțiilor lichidiene din jurul unor grafturi prealabile, a pereților aortici și a țesuturilor înconjurătoare. De asemenea, RMN este util pentru diagnosticul corect al prezenței anevrismelor inflamatorii. Marele avantaj al RMN este că face posibilă stabilirea dacă o zonă de acumulare lichidiană este sânge
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a colecțiilor lichidiene din jurul unor grafturi prealabile, a pereților aortici și a țesuturilor înconjurătoare. De asemenea, RMN este util pentru diagnosticul corect al prezenței anevrismelor inflamatorii. Marele avantaj al RMN este că face posibilă stabilirea dacă o zonă de acumulare lichidiană este sânge și, dacă este sânge, dacă acumularea s-a făcut acut sau cronic și dacă există vreun tromb, hematom sau sânge care circulă cu viteză mică. Această informație e utilă în evaluarea nu doar a anevrismelor aortice ci și
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
dacă acumularea s-a făcut acut sau cronic și dacă există vreun tromb, hematom sau sânge care circulă cu viteză mică. Această informație e utilă în evaluarea nu doar a anevrismelor aortice ci și a disecției aortice și a colecțiilor lichidiene din jurul unor grafturi aortice prealabile, atunci când se suspectează o infectare a acestora. Mai mult, aprecierea fluxului sanguin și a turbulenței cu tehnici adecvate este avantajoasă. Imaginea ecogradientului este de asemenea importantă în determinarea funcției valvulare, mai ales a valvei aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
are o farnacodinamică rapidă și, eventual, concentrații mici de sevoflurane sau isoflurane pentru efectul bronhodilatator. Prevenirea hipotensiunii arteriale farmacologice dar și datorate analgeziei peridurale, accentuată la pacienții cu BPOC, care de obicei au o depleție volemică, se face prin încărcare lichidiană corespunzătoare (1-2 ml/kgcorp) și, eventual, prin administrarea de vasoconstrictoare (efedrină). Analgezia peridurală se realizează cu bupivacaină sau ropivacaină în asociere cu un opioid (fentanyl sau sufentanyl). În postoperator preferăm analgezia peridurală continuă. Parametrii ventilatori ai aparatului de anestezie trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mai scurte de timp (la fiecare 1-2 ore). 8. Particularitățile cetoacidozei severe a copilului Tratamentul cetoacidozei la copii este mai dificil decât la adult, mai ales în condițiile cetoacidozelor inaugurale, și trebuie să țină seama în primul rând de “spațiul lichidian” al pacienților, care variază între 6 litri la un copil de 8 luni (cântărind 9 Kg), 12 litri la un copil de 3 ani (cântărind 18 Kg) și 20 litri la un copil de 6 ani (cântărind 28 Kg). Aceste
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la 10-20% din bolnavi în primele 2-3 zile de la debut, uneori cu persistență până la două săptămâni la pacienții cu infarcte transmurale extinse; se însoțește de reacție pericardică lichidiană în cantitate mică-medie la 1/2 din pacienți, neevidențiabilă frecvent pe electrocardiogramă. Uneori frecătura periinfarct se continuă cu frecătura din sindromul Dressler. Frecăturile pericardice sunt auscultate cel mai des parasternal stânga sau imediat endoapexian. Uneori se pun în evidență o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
precoce o zonă akinetică atunci când diagnosticul pozitiv este incert, clasic; b. precizează originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică complicațiile mecanice (ruptură de SIV, cordaje tendinoase, pilieri) sau prezența pericarditei lichidiene; e. apreciază funcția sistolică și diastolică a ventriculului afectat. Fracția de ejecție VS estimată prin eco-2D se corelează bine cu măsurătorile angiografice și este utilă în stabilirea prognosticului după IMA. Utilizarea precoce a eco-2D poate ajuta în detectarea precoce a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară; c. raport crescut a presiunii de umplere VD/VS; d. deprimarea curbei funcționale VD. 3. scintigrafie: a. hipercaptare în peretele liber VD; b. creștere dimensiunilor VD și scăderea cineticii parietale. 4. ecocardiografie: a. creșterea dimensiunilor VD; b. absența reacției lichidiene pericardice. 5. determinări enzimatice: a. discordanță între valoarea crescută a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D.
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
îngroșate de depozite fibrinoase, care nu au consecințe hemodinamice. Sindromul pericardic din pericardita acută uscată este caracterizat prin prezența a trei semne clasice: durere precordială, frecătură pericardică și modificări electrocardiografice. Pericardita uscată poate fi modalitatea de debut a unei pericardite lichidiene sau se poate opri la această fază. Tabloul clinic [10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir, de tuse sau de schimbarea poziției. Uneori durerea este retrosternală constrictivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zile, segmentul ST devine izoelectric, cu unda T aplatizată sau bifazică. Ulterior, unda T devine negativă. Spre vindecare, traseul ECG revine la normal. Nu apar unde Q patologice. Diagnostic pozitiv: cele trei semne clasice: durere, frecătură pericardică, ECG. PERICARDITA ACUTĂ LICHIDIANĂ (EXUDATIVĂ) Pericardita acută lichidiană poate fi urmarea unei pericardite acute uscate, sau de la început apare lichid în cavitatea pericardică. Reprezintă afecțiunea pericardului caracterizată prin prezența de lichid în cavitatea pericardică. Exudatul instalat lent nu produce fenomene clinice decât mai tardiv
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
izoelectric, cu unda T aplatizată sau bifazică. Ulterior, unda T devine negativă. Spre vindecare, traseul ECG revine la normal. Nu apar unde Q patologice. Diagnostic pozitiv: cele trei semne clasice: durere, frecătură pericardică, ECG. PERICARDITA ACUTĂ LICHIDIANĂ (EXUDATIVĂ) Pericardita acută lichidiană poate fi urmarea unei pericardite acute uscate, sau de la început apare lichid în cavitatea pericardică. Reprezintă afecțiunea pericardului caracterizată prin prezența de lichid în cavitatea pericardică. Exudatul instalat lent nu produce fenomene clinice decât mai tardiv, când cantitatea de lichid
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterială, fenomene ce caracterizează sindromul de insuficiență cadiacă hipodiastolică. Dacă fenomenele compensatorii nu sunt suficiente, apare tamponada cardiacă: prăbușirea tensiunii arteriale și stare clinică de șoc [10]. Investigații paraclinice [10] - Examenul radiologic: este o metodă esențială în diagnosticul pericarditei acute lichidiene. Se constată mărirea globală a umbrei cardiace, care poate fi considerabilă în caz de revărsat pericardic voluminos. Această cardiomegalie este simetrică, aproximativ triunghiulară în revărsate medii iar în cele voluminoase, imaginea radiologică a cordului are aspect de „carafă”. Pediculul vascular
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu revărsat abundent sau foarte abundent și semnele ce decurg de aici; o evoluție subacută (febră moderată, stare generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acute (de cele mai multe ori de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine). Etiologia: 1. Tuberculoza rămâne cea mai frecventă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine). Etiologia: 1. Tuberculoza rămâne cea mai frecventă cauză de pericardită cronică lichidiană. Ea apare secundar progresiei prin contiguitate a leziunilor tuberculoase de la nivelul ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali. Mult mai rar, pericardita cronică tuberculoasă apare secundar diseminării hematogene; 2. Alte cauze etiologice: mixedemul; neoplasmul primar sau secundar al organelor toracice cu invadarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau negative și al complexelor QRS microvoltate. - Ecocardiografia detectează prezența lichidului pericardic prin înregistrarea zonelor lipsite de ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se dezvoltă gradual sau în cazul în care pacientul supraviețuiește afecțiunii acute, devin operaționale o serie de mecanisme adaptative, în special hipertrofia cardiacă. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ STÂNGĂ Predomină inițial simptomele de congestie pulmonară. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DREAPTĂ Caracterizată prin semne de retenție lichidiană extracelulară: edeme, hepatomegalie congestivă, ascită și revărsat pleural. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CU DEBIT REDUS Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
subpleural - determinând acumulări de lichid în formă de fus între plămâni și pleura adiacentă. - când presiunea capilar pulmonară depășește 25 mmHg, apare edemul alveolar, cu apariția și concentrarea „în nori” a lichidului în jurul hilurilor - „în fluture” și pot apărea revărsate lichidiene pleurale mari. D. Ecocardiografia - Este necesară de urgență pentru stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea, pentru determinarea gravității disfuncției ventriculare; - Când abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
satisfăcător trombozele gambei sau ale antebrațului. Rezultatele pot fi fals pozitive în cazul în care aportul sanguin arterial este insuficient (inclusiv hipotensiune arterială sistemică) sau când drenajul venos este deficitar (insuficiență cardiacă globală sau predominant dreaptă severă, pericardită constructivă, pericardite lichidiene masive cu tamponadă cardiacă etc.) [3]. 5. Ecografia bidimensională cu compresie detectează trombusul venos ca o zonă cu ecogenitate crescută la nivelul venei cercetate care nu se modifică deloc sau prea puțin prin compresie. Ea oferă rezultate foarte bune (sensibilitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
punct fix, este continuă și progresivă, exacerbată în inspir și cedează la analgezicele ușoare. Uneori poate fi prezentă dispneea de efort, în chistele hidatice gigante. Urticaria cu prurit apare foarte rar în chistul necomplicat. La percuție se poate constata matitatea lichidiană (mai ales în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit prin zona lichidiană a chistului, fiind perceptibile la nivelul zonei de matitate. Examenul radiologic standard Chistul hidatic pulmonar necomplicat se prezintă ca o opacitate rotundă sau ovalară, bine delimitată, de intensitate subcostală. Examenul radioscopic poate oferi un semn diagnostic suplimentar, „respirația echinococului”, descris
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]