4,644 matches
-
Bineînțeles, de fiecare dată când vine acasă, aici doarme. Am privit în jur. Cameră nu foarte spațioasă, dar nici lăsând impresia de aglomerat. Luminoasă. Ferestrele dădeau spre grădinița din fața casei, unde puteam zări câteva tufe de crizanteme galbene și un liliac. O canapea, o noptieră scundă, un șifonier în două uși și o bibliotecă - acestea alcătuiau întreg mobilierul. Simplu și funcțional. Ici și acolo, câte un milieu alb, de dantelă. Pe noptiera cu fotografia Mariei la șase ani, am observat câteva
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
eu acum. - Nu vreți să stați pe bancă, lângă mine? E mai ușor să stăm de vorbă astfel. - Mulțumesc. Se așeză, nu foarte aproape de ea, dar suficient încât să-i simtă parfumul fin, ce o învăluia ca într-o aură. Liliac? Violete? Nu-și dădea bine seama, dar era încântător. - Să nu mi-o luați în nume de rău... Venisem cu intenția de a picta această bancă veche, de care mă leagă niște amintiri de tinerețe. Ați apărut de undeva, nici
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
purtînd "inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, mai de preț decît dacă ar fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face o nouă expediție, la Peștera Liliecilor, în căutarea altei comori; pe drum, ca în basmele cu "încercările" eroilor, traversează o misterioasă (și periculoasă) pădure scufundată într-o mlaștină, trece pe lîngă Stînca Domniței căreia Bărzăunul îi inventează pe loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în Moldova și ajunge la intrarea în peșteră, în pustiu și sălbăticie: și de această dată comoara rămîne a fi descoperită altădată, în "porțile de întuneric din inima Pietrei Domniței", dar în Peștera Liliecilor, Bărzăunul și ai săi găsesc oasele și craniul unui mamut, vestigii ale unor vremuri demult trecute, puse, apoi, în valoare de arheologii veniți "de la oraș". "Aventurile Bărzăunului" e, în fond, un roman al cărui protagonist este Ticu, zis Bărzăunul; prozatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
știind. Și tot el mi-a zis că apa lacului izvorăște din gropniță și, dacă mergi pe albia ei, ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus. E clar?... Și-n definitiv ce te deranjează pe tine dacă unii îi zic Gropniță iar alții Peștera Liliecilor? Virgil tăcu mai multă vreme, uitîndu-se prin Bărzăun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus. E clar?... Și-n definitiv ce te deranjează pe tine dacă unii îi zic Gropniță iar alții Peștera Liliecilor? Virgil tăcu mai multă vreme, uitîndu-se prin Bărzăun spre un gînd al său, apoi închise dintr-un ochi și zise mai mult în șoaptă: Oare... oare n-o fi ascunzînd vreo taină văgăuna aia?... De ce s-o fi temînd lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai mare arheolog din lume? Gata, că te cîrpesc! se rățoi Virgil, deși nu avea niciodată intenții agresive. Ce vrei de la mine? Ia nu te mai lăuda degeaba, că fără noi tot n-ai fi făcut tu nimic!... La Peștera Liliecilor, sau la Gropniță, cum vrei să-i zici, aș vrea să mergem cîndva. Numai de s-ar putea. Însă uite ce este, reluă Bărzăunul mai ponderat, ridicînd un deget în sus, pentru a-și da mai multă importanță: eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
expediție, fie ea cît de grea, se pregătește mult mai ușor atunci cînd dorești neapărat să fii alături de o anumită persoană P înă în prezent n-am reușit să aflu de ce expediția plănuită de Bărzăun și de Virgil spre Peștera Liliecilor nu a avut loc a doua sau a treia zi, cum fusese vorba. Dar cîte lucruri mari nu se amînă pe lumea asta din motive cu totul și cu totul independente de cei ce le plănuiesc! Așa că, ce să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trecu direct la problema care-l frămînta de mai multe zile. N-ai vrea să... adică nu... vreau să-ți spun că Bărzăunul mă tot bate la cap, de mai multă vreme, să facem o plimbare cu toții pînă la Peștera Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vrea să... adică nu... vreau să-ți spun că Bărzăunul mă tot bate la cap, de mai multă vreme, să facem o plimbare cu toții pînă la Peștera Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță, tot una e. Poate să fie, și? Și... asta voiam să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la Peștera Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță, tot una e. Poate să fie, și? Și... asta voiam să-ți spun, că Bărzăunul tot insistă mereu să mergem cu toții pînă acolo. Dar nu știe nimeni unde se află exact. Atunci de ce vă mai frămîntați degeaba, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în stare decît să-și aplece ochii și să dea afirmativ din cap. Nu-i mai trebuia altă explicație. Dar vreau să meargă și Vlad cu noi la... cum îi zice la locul ăla? reluă Ilinca plină de însuflețire. Peștera Liliecilor... sau Gropniță. Bine... dacă zici că-i departe, cheamă-l și pe Vlad, neapărat. E mai bine să meargă și el... și să nu aud că v-ați mai certat vreodată, că mă supăr! Ce naiba, doar nu sînteți copii! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
supărare pe Vlad și pe nimeni în lumea asta. Porniră împreună rîzînd tare, de parcă numai ei erau în tot satul. Pe drum, pînă la poarta casei lui Virgil, principalul subiect de discuție a fost expediția care se plănuise la Peștera Liliecilor. S-a stabilit exact și ziua, și numele participanților, și ce urma să ia fiecare, și absolut totul, totul. Erau convinși amîndoi că va fi ceva nemaipomenit și de aceea se cuvenea pregătit bine fiecare amănunt. Chiar din acea clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a-amiaza aici! Plecăm, plecăm! spuseră cu toții în același glas și porniră plini de voie bună. Ilinca fu pusă în gardă cu povestea cerbului din pădure, ceea ce motiva lipsa din grup a lui Tomiță. Uite-așa începu expediția la Peștera Liliecilor. Fără prea multe mofturi, fandoseli și alte marafeturi cu care erau obișnuiți din alte ocazii. Drept e că erau oameni serioși cu toții, nu niște mucoși plîngăreți de care găsești cu duzina pe toate drumurile, cît ai scăpăra un chibrit. Ziceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
decît cîțiva pistrui pe vîrful nasului. Atît! Dar să terminăm cu chestiile astea, că mie nu mi-au plăcut niciodată cei care se pun mereu de-a hoarța numai și numai pentru a împiedica povestea noastră. Porniră deci spre Peștera Liliecilor discutînd la început despre fleacuri. Dar este îndeobște cunoscut că despre fleacuri discută oamenii la orice vîrstă, nu numai la 14-15 ani. Așa că nu găsesc deloc potrivit să vă mai spun, de pildă, că Vlad a vorbit foarte pe larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răsunară în același timp toate glasurile total nedumerite. Nuțu se încordă tot, începu să mîrîie, făcu cîțiva pași înainte și ridică cu două degete arătarea aceea neagră, care putuse speria în asemenea hal pe toți membrii expediției. E un li-liliac, frate! reuși el să pronunțe, în sfîrșit, denumirea exactă a arătării și întinse animalul mort pe un trunchi de salcie. Toți se apropiară și priviră curioși și neîncrezători. Văzînd exact despre ce-i vorba, le trecu spaima imediat. Numai Vlad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pronunțe, în sfîrșit, denumirea exactă a arătării și întinse animalul mort pe un trunchi de salcie. Toți se apropiară și priviră curioși și neîncrezători. Văzînd exact despre ce-i vorba, le trecu spaima imediat. Numai Vlad nu se apropie de liliac, ci-l săgetă grozav de pornit pe Bărzăun: De-o bîzdîganie ca asta te sperii tu, bă leșie?... Și te mai ții de noi și-o faci pe grozavul că știi drumul? Tu nu vezi că ești mai tanău ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
le îngăduia terenul. Știți ce mi-a spus mama aseară? zise la un moment dat Ilinca, cu destulă reținere în glas. Ce? întrebă Vlad prinzînd-o de braț pentru a o ajuta să treacă peste un trunchi răsturnat. Că... în Peștera Liliecilor... Dar cum, o întrerupse Bărzăunul, tu i-ai spus mamei tale că mergem acolo? Ei, i-am spus, strîmbă Ilinca buzele, cum era să-i spun așa ceva?... Dar am întrebat-o dac-a auzit vreodată de Peștera Liliecilor. Și ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în Peștera Liliecilor... Dar cum, o întrerupse Bărzăunul, tu i-ai spus mamei tale că mergem acolo? Ei, i-am spus, strîmbă Ilinca buzele, cum era să-i spun așa ceva?... Dar am întrebat-o dac-a auzit vreodată de Peștera Liliecilor. Și ce-a răspuns? întrebă Virgil luîndu-i din păr un puf de păpădie. A zis că a auzit de la bunicul ei, dar căă... C-c-c-că ce? deveni și Nuțu curios. Că... acolo nu se duce nimeni... Și mi-a spus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tare demult, în vremea cînd năvăleau pe la noi tătarii, oamenii din satul nostru și-au luat vitele și oile și ce-au mai putut de prin case și-au fugit să se ascundă în peștera din pădure. Adică la Peștera Liliecilor? întrebă Bărzăunul. Păi sigur că acolo! răspunse din vîrful buzelor Ilinca. Unde-n altă parte?... Ce, mai este altă peșteră? Lasă-l pe Bărzăun să-ntrebe, că-i și el om. Tu zi-i înainte, o povățui Vlad uitîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
parte afară. După ce-au ieșit cu toții, i-au lăsat pe tătari să intre înăuntru și au astupat gurile peșterii cu lespezi mari. Dar acolo, în peșteră, așa zicea mama, este o apă din care, dacă bei, te prefaci în liliac. Și toți tătarii așa au pățit: au băut apă de-aceea și s-au prefăcut în lilieci. Hă, hă, hă, rîse puțin sfidător Bărzăunul. Cine poate crede asemenea bazaconii? Rîzi ca buha! îl luă peste picior Virgil. Tu n-auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astupat gurile peșterii cu lespezi mari. Dar acolo, în peșteră, așa zicea mama, este o apă din care, dacă bei, te prefaci în liliac. Și toți tătarii așa au pățit: au băut apă de-aceea și s-au prefăcut în lilieci. Hă, hă, hă, rîse puțin sfidător Bărzăunul. Cine poate crede asemenea bazaconii? Rîzi ca buha! îl luă peste picior Virgil. Tu n-auzi că-i legendă? Ori po-po-poveste, întregi Nuțu. Și toate legendele noastre, așa ne spunea nouă profesoara de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ele multe adevăruri. Ce, crezi că-i mare lucru să-i fi păcălit pe tătari să intre în peșteră? De intrat... s-ar putea să fi intrat, că nu-i prea greu... acceptă Bărzăunul, dar că s-au transformat în lilieci... asta n-o mai cred nici dacă mă aruncați în mocirlă. Lasă-l în pace, Virgile, se amestecă iar Vlad. Tu nu vezi cît e de științific Bărzăunul?... savant, soro, nu te pune cu el! Uită-te la nasul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]