497 matches
-
ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite. Înălțimea plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze (fig. 44). Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici, iar în perioada de vegetație prin afide. Cele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o plantă virotică rămân infecțioase timp de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o neuniformitate a înălțimii plantelor. Tuberculii atacați au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor apoi și a celor bazale. Baza tulpinii și rădăcinile tinere putrezesc și devin sfărâmicioase. În tulpini, în măduvă și în pulpa tuberculilor apar pete brune și o brunificare a vaselor. F. coeruleum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe fața inferioară a limbului se observă o eflorescență cenușie-violacee. Frunzele rămân mici, sunt deformate, au zone brunificate și se usucă (fig. 83). Transmitere-răspândire. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență, iar în cursul vegetației răspândirea ciupercii se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale vaselor conducătoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, frunzulițele de la baza florilor, petale și chiar fructe. Frunzele atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu margini difuze pe fața superioară a limbului și cafenie pe fața inferioară, unde se observă un puf cafeniu (fig. 105-b). Prin uscarea prematură a frunzelor atacate, dezvoltarea fructelor este oprită, acestea rămând mici. Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii sunt duși de curenții de aer și germinează în absența picăturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodiile tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă pete de decolorare, de dimensiuni reduse, care se pot uni, formând zone decolorate ce se extind de la vârful frunzei spre bază. În final frunza se îngălbenește rămânând numai zone verzi paralele cu nervurile. La soiurile mai sensibile apare gofrarea limbului frunzelor, deformarea lui, răsucirea în formă de cornet și chiar desfrunzirea înainte de vreme a plantelor. Transmitere-răspândire. Virusul este luat de afide care îl transportă. Sursa de infecție permanentă o constituie culturile de cartof, tutun, tomate și florile de petunie. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătruns în 1971 în județele Dolj și Ilfov. Simptome. Boala se observă în special pe frunze și fructe. Frunzele atacate au pete circulare de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o frecvență destul de mică. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a țesuturilor de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome clare de arsuri. În perioadele calde ale anului, se observă o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu răspândi sporii. În spații protejate, se va asigura o bună aerisire a culturii, iar în cazul declanșării atacului se va reduce umiditatea. Combaterea chimică trebuie să se facă folosind pulverizarea pneumatică, foarte fină, ținând cont că partea inferioară a limbului frunzei trebuie bine protejată. În spațiile protejate, din cauza stropirilor repetate cu aceleași produse, sa ajuns la crearea de rase rezistente la anumite substanțe. Gama de produse avizate este foarte largă și trebuie utilizată atent, cu respectarea timpului de pauză și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
abia în 1967. Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze și chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare (fig. 117). Pe suprafața acestor organe apare un miceliu alb, făinos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai puțin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni și acoperă suprafețe mari de limb care, în scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu țesuturile se îngălbenesc și se brunifică. În condiții de secetă atmosferică, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare (fig. 117). Pe suprafața acestor organe apare un miceliu alb, făinos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai puțin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni și acoperă suprafețe mari de limb care, în scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu țesuturile se îngălbenesc și se brunifică. În condiții de secetă atmosferică, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini și chiar pe fructe. Condițiile optime de instalare și evoluție a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fuzariozei, produce o ofilire înceată a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și arsura limbului frunzelor, în timp ce codița rămâne normală, neveștejită. Ofilirea se extinde apoi în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele uscate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele perene. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire se referă doar la izolarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în seminceri. Prevenire și combatere. Culturile de rădăcinoase, în special cele pentru semințe, vor fi tratate cu uleiuri minerale ce le protejează de atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
face numai toamna sau în culturile semincere. Alte virusuri ce pot produce simptome pe spanac: Beet mosaic virus mozaicul frunzelor, pete galbene aurii cu un punct central verde, bombarea zonei centrale a frunzei și curbarea spre partea inferioară a marginii limbului. Beet mild yellowing virus produce la spanac o îngălbenire, pete galbene mari, deformări ale limbului și nanism însoțit de decolorări. Boli produse de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Beet mosaic virus mozaicul frunzelor, pete galbene aurii cu un punct central verde, bombarea zonei centrale a frunzei și curbarea spre partea inferioară a marginii limbului. Beet mild yellowing virus produce la spanac o îngălbenire, pete galbene mari, deformări ale limbului și nanism însoțit de decolorări. Boli produse de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără a forma fructe. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp, când pagubele sunt mai mici. Pe partea superioară a limbului frunzelor apar pete mici de culoare galbenă, de 1-2 mm. Pe partea inferioară, în dreptul petelor galbene, se constată prezența grupurilor cu spori de vară, de culoare brună și a celor cu spori de rezistență de culoare neagră. Grupurile de spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m) dar insectele îi duc la distanțe mai mari. Ei produc infecții pe frunzele diferitelor specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub forma unui praf galben. Printre sporii de vară se formează și sporii de rezistență, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din luna mai. Pe aceste organe se constată apariția între nervuri a unor pete de 2 mm, de culoare galbenă, cu contur neregulat, care se întind destul de repede ocupând întreaga suprafață. Deseori, decolorarea limbului este însoțită și de o deformare puternică a acestuia. Lăstarii cresc anevoios, iar fructele obținute sunt de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele se opresc din creștere, iar prin coloritul specific pot fi observate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, colțuroase, de 1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]