553 matches
-
1967), sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată, pe baza lucrărilor publicate în a doua jumătate a secolului trecut, Vesque (1885) elaborează o sinteză privind caracterele familiilor gamopetale, luând drept criteriu cu valoare histo-anatomică mai cu seamă structura limbului foliar. În toate aceste lucrări cu caracter general sunt citate numeroase specii de labiate și compozee, multe din ele aparținând chiar genurilor Tanacetum, Salvia, mai puțin Lavandula, dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente de la fața superioară se observă peri lungi, pluricelulari, fini. Frunzele tinere sunt argintii, cele bătrâne sunt glabre și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Preparatele totale astfel obținute au fost fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
înalte; doar 2-3 straturi de la fața abaxială au celule izodiametrice, alcătuind un țesut lacunos (fig. 11 B). Pe alocuri și celulele din stratul hipodermic abaxial sunt ușor înalte sau au formă de pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei. IV.4.Perii de pe organele vegetative și de reproducere (fig. 11) Perii reprezintă formațiuni importante, cu rol protector și cu rol în secreția uleiurilor (care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sunt folosite pe scară largă în prevenirea bolilor plantelor sub formă de soluții toxice, care, fiind acide necesită o corectă neutralizare înainte de distribuirea lor pe plante. Neutralizarea incorectă a soluțiilor aplicate în tratamente duce la apariția de zone necrotice pe limbul frunzelor, zone pe care ulterior pot să apară tumori sau suberificări. Acțiunea fitotoxică a produselor cuprice se poate concretiza prin căderea totală a foliajului la unele soiuri sensibile (Ionathan) și apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor indicate în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație, până la înflorire plantele virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
esculentum, Vinca rosea, Ligustrum vulgare, Cuscuta campestris, Convolvulus arvensis și Nicotiana rustica mycoplasma produce virescență, filodie, proliferare, malformare și aspermie. La Solanum tuberosum, Daucus carota și Chenopodium amaranticolor mycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței limbului 0,,. La tomate apare în urma atacului hipertrofierea caliciului și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tomatele pot fi infectate în toate fenofazele, frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete hidrozate (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a limbului, în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din sporangioforii și sporangii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22oC și umiditate accentuată), ce determină o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici, colțuroase, de 1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului sporangiofori si sporangi. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hipertrofierii țesutului parenchimatic al frunzei din cauza prezenței parazitului. La început frunzele au o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]