1,150 matches
-
de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 62-63, iunie 1986, p. 71. Subvenția nr. 92.V.0808, pp. 184-310. Daniel-Luis Seiler, Les partis politiques, Armand Colin, Paris, 2000, p. 148. Irina Culic, Câștigătorii. Elita politică și democratizare În România: 1989-2000, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Sorina Soare, Les partis politiques roumains après 1989, Éditions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2004; Daniel-Luis Seiler, „Pot fi aplicate clivajele lui Rokkan În Europa Centrală și de Est?”, În Jean-Michel De Waele, Partide politice și democrație
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
istoriografia română, dinspre care vine autorul acestor rânduri, noua istorie și-a făcut cunoscute vederile prin câțiva reprezentanți de frunte ca Răzvan Theodorescu, Al. Zub, Al. Duțu, Paul Cornea ș.a. Yakir Eventov, A History of Yugoslav Jews (I) From ancient limes to the end of the 19th century, ediție îngrijită de Cvi Rotem, Tel-Aviv, 1971, pp. 6-8. Silviu Sanie, Cultele orientale în Dacia romană. I. Cultele siriene și palmiriene, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981. E vorba de o piatră de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu pieptul dezgolit, pentru ca rănile, asemenea așa-numitelor banderillas înfipte de picadori în corpul taurului în coridele spaniole, să altereze starea psihică a luptătorului și să suscite compasiunea și empatia publicului. Cetățenii liberi, dimpotrivă, erau obligați să-și protejeze pieptul. Limes (pl. limites): granițele formale ale Imperiului Roman. Lorica (pl. loricae): din latinescul loreus, „fâșii de piele“. Este o armură din bucăți tari de piele suprapuse. Foarte rezistentă și ușoară, are drept scop să strângă și să protejeze, asemenea unui corset
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
era În partea dimpotrivă, la Volga... - Și-atunci? - Și-atunci! Știam eu că Slavii, la Începuturile lor, porniseră și spre Apus, Îmi aduceam aminte de Carol cel Mare, el poruncise să se facă un val de apărare Împotriva barbarilor, un limes - Îi zicea: „sorabicus”, de la Sorabi, frații sau verii Sârbilor de azi... - Bine, dar asta se Întâmpla demult, Înainte de creștinarea lor. - Ce-are creștinarea cu... expansiunea? La catolici, da, dar la Rușii ortodocși... Fie ei creștini-creștini, ca sub țari, fie descreștinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
intransigent al literaturii, Gheorghe Grigurcu este, în egală măsură, poet, așa cum dovedește masiva sa antologie în două volume, Nimic n-ar trebui să cadă (vol. I, 670 de pagini și vol. al II-lea, 590 de pagini!), apărută la Editura Limes din Cluj-Napoca, în 2011, în care sunt cuprinse versuri publicate între 1968 și 2011 - o viață de om! - care atestă rezonanța autorului la tot ceea ce alcătuiește lumea cea aievea, și, mai ales, lumea-nchipuirii, așa cum le numește Eminescu în Memento
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la Tropaeum Traiani, Aegyssus (Tulcea), Noviodunum Isaccea, jud. Tulcea). Ample cercetări și de lungă durată s-au efectuat și în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte puncte fortificate din sectorul dobrogean al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin din necropolele dobrogene și din cele cercetate spontan. 1. Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de 6.000 m2 la adâncimea de 2-3,5 m, iar în unele locuri au efectuat sondaje de control la 7 m. Numărul scheletelor descoperite se ridica atunci la 786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
analizei aceluiași text al martirologiilor a fost că mulți dintre martirii amintiți în metropola provinciei - Tomis - n-au suferit martirajul în acest oraș, datorită coincidenței frapante între diferitele sărbători celebrate în cetatea tomitană și cele din unele așezări provinciale de pe limesul dunărean. Descoperirea unui fragment epigrafic în limba greacă, menționând prezența unui martir și episcop, probabil din timpul persecuției lui Licinius din 320-323, al cărui nume a rămas necunoscut. Începând din secolul IV, episcopii de Tomis se evidențiază ca apărători îndârjiți
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romane de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica iar mai apoi sediul unor detașamente din Legio V Macedonica și Legio I Italica, și un punct final, de intersecție, al drumului militar și comercial ce tăia centrul Dobrogei, dinspre Marcianopolis și limesul dunărean. Cetatea romană timpurie de secol III a fost ridicată la rangul de municipium în vremea Severilor (192-235). Din această epocă au rămas o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: therme, locuințe, fragmente din zidul de incintă și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aceasta, pentru a submina religia creștină, prigonindu-i pe membrii acesteia, potrivit Sinaxarului din Constantinopol, care menționează martiriul creștinilor Marcianus și Nicandros la Aegyssus (310). Inscripției sus-amintite i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie (5 schelete) (vezi infra), ce ne oferă multe indicii creștine începând de la cele ambientale, precum orientarea construcției, prezența crucilor bizantine sau simple
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în zonele nord-pontice, o importantă fațetă a romanismului contribuind la desăvârșirea unor procese etnice de la mijlocul și din a doua jumătate a primului mileniu. Interesului Imperiului roman, manifestat încă din vechime pentru acest spațiu geografic, în vederea extinderii spre est a limesului din motive strategice, i se adaugă cel al istoricilor care vizau prezentarea problemelor de natură politică, administrativă, religioasă etc. Unii istorici vorbesc despre prezența creștinismului în Sciția Minor încă din primele trei secole, alții despre prezența misionară a Sfântului Apostol
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sa tibetană, este ecoul unei întregi promoții de dictatori ce bântuie veacul al XX-lea. Imperiul său este moștenitorul ambițiilor universale ale Japoniei și Germaniei, dar posedă și vocația exploatării lipsite de scrupule pe care o probează Uniunea Sovietică, dincolo de limes-ul central și est-european. Imperiul galben, cel care reușește să împingă armata de rezistență în caverne și în adâncuri de mare, unește pasiunea pentru distrugere cu o artă rafinată a terorii. În rama poveștii lui Jacobs se pot ghici referințele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
scriitorul o transferă spre Corto Maltese. Privit ca spion sud-african, Pratt este parte din marele joc care are ca miză supremația în zona Adriaticii, în circumstanțele lui 1944-1945. Pratt este un personaj de Kipling ce schimbă decorul frontierei indiene cu limes-ul ce separă Italia de Iugoslavia lui Tito. Ceva din această zbatere crepusculară este cuprinsă în ficțiunea pe care Pratt o va închina Veneției și Mării Adriatice, Morgan. Acum, înainte ca pacea să revină în Europa, Pratt este deja personajul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fizionomia uneia ci și lăcomia ei care epuizează și stinge tot. Nu se poate spune, cu toată lenea-i birocratică de animal imens, că agenția dăduse greș alegându-și omul. Avea un nas deosebit, un proboscis de tapir trimis pe limes cu misiunea de a lărgi permanent teritoriul Marilor State, de a înrola toate efectivele șovăitoare, aflate pe muchie, sub pălăria de pai-coif atomic a lui John Stuart Mill, the greatest good for the greatest number. Le-am promis confortul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bârlădean, care fie își menține un număr modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului de nord al Imperiului, sub presiunea slavilor, iar ulterior, prin deplasarea protobulgarilor și formarea primului Țarat Bulgar. Efectele acestor evenimente nu au întârziat să apară, în decursul vieții normale a comunităților autohtone, provocând o perioadă de stagnare a activităților zilnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
omul cel vechi al păcatului, pentru a se naște oameni noi în Hristos (Rom. 5, 12; 6, 11)<footnote Ioan Bunea, Rostuiri în eternitate. Cuvânt de învățătură la botez, cununie și înmormântare, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Limes, Cluj Napoca, 2003, p. 10. footnote>, și să treacă de la starea de născuți „din trup” la starea de născuți a doua oară „din apă și din Duh”. Deci, faptul că Mântuitorul îi lua ca model de curăție sufletească spunând că „a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Vlad Cătălina Mihalache este cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" al Academiei Române și lector asociat la Facultatea de Istorie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Este autoarea lucrării Școala și artizanatul. Interpretări culte ale artei populare (ClujNapoca, Editura Limes, 2007) și co-editor al volumului de studii Patrimoniu național și modernizare în societatea românească: instituții, actori, strategii (2009), împreună cu Dumitru Ivănescu. A susținut, în 2008, teza de doctorat Istorie și politici educative în România secolului XX: modele, inovații, practici (coordonată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
247-271. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Editura Albatros, București, 1988. Chartier, Roger, Lecturi și cititori în Franța Vechiului Regim, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1997. Cheșuț, Cristian, Designul grafic și literatura română pentru copii, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008. Chiper, Mihai, Memoria culturală istoria și implicațiile unui concept, în "Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", tom XLVII, 2010, pp. 119-142. Comité International des Sciences Historiques, XVe Congrès International des Sciences Historiques, Bucarest, 10-17 août 1980, Actes IV
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Istoria nu face pași înapoi ( Logica istoriei împotriva Dictatului de la Viena), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986. Mihalache, Andi, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003. Idem, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007. Mihalache, Cătălina, Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acest caz a apelat la un stil diferit, de o "factură naturalistă, cu apropieri stilistice evidente de un atlas zoologic [...] în care reprezentările cu caracter simbolic lipsesc aproape în totalitate" (Cristian Cheșuț, Designul grafic și literatura română pentru copii, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008, pp. 74-75). Peste ani, și-a ilustrat propria culegere de povestiri istorice (Legendele românilor, Editura Teora, București, 1999), ceea ce i-a permis să reia aceleași teme, dar cu accent declarat pe ilustrație, nu pe text. Astfel a ajuns
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
antrenat, vezi Al. Zub, Posteritatea lui Cuza Vodă, în Leonid Boicu, Gheorghe Platon, Alexandru Zub (coord.) Cuza Vodă in memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, pp. 581-626 și Andi Mihalache, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, pp. 150-199). Cronologic, cel puțin, gestul festiv proiectat de Haret pare să fi anticipat aceste acțiuni omagiale și, indirect, să fi contribuit la susținerea lor ulterioară. Dar reinvestirea zilei unirii cu o doză suplimentară de militantism se datorează
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]