KorAP: Find »[drukola/base=linguistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...19 >

472 matches

Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404

Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au dat naștere progresele științei. Ea ne va servi drept punct de plecare în expunerea ce urmeaza" (Șăineanu, 1887/1999, p. 6). Mai departe

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă un loc intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei pe de o parte, fenomenele și legile vegetațiunei pe de alta, iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate fi medicală sau agricolă, dacă se apucă cineva a trage din analisa cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei. Cât de interesante șanț, de

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
instructiva poate fi, ca să dăm un alt exemplu, urmărirea termenilor plugărești și păstorești în limba română, cei de'ntâi în mare parte post-romani, ceilalți aproape toți români și chiar ante-romani! Oricum însă, asemeni cercetări, fie cât de prețioase, nu aparțin Linguisticei în sine, ci numai Linguisticei în aplicațiune [4]. Raportul între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată" se resumă în următoarea figură: Numai prin Linguistica pură, începând de la puncturile α-β, poate cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
un alt exemplu, urmărirea termenilor plugărești și păstorești în limba română, cei de'ntâi în mare parte post-romani, ceilalți aproape toți români și chiar ante-romani! Oricum însă, asemeni cercetări, fie cât de prețioase, nu aparțin Linguisticei în sine, ci numai Linguisticei în aplicațiune [4]. Raportul între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată" se resumă în următoarea figură: Numai prin Linguistica pură, începând de la puncturile α-β, poate cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile a, b, c etc., în

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
cineva să treacă la Linguistica aplicată, punându-se aci, prin puncturile a, b, c etc., în comunicațiune cu diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
aci, prin puncturile a, b, c etc., în comunicațiune cu diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca Whitney de exemplu, că nu e nevoie "de a se indică diferitele părți ale Științei limbei și a se precisă hotarele și relațiunile lor reciproce"4. O asemenea Linguistica indivisă seamănă cu o Exposițiune Universală

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
Mai întâi de toate observa foarte bine Baudouin de Courtenay trebuie să deosebim Linguistica pură, al cârii obiect este însăși limba, ca summa unor fenomene omogene din complexul manifestațiunilor vieței umane, de cătră Linguistica aplicată, având de obiect adaptarea resultatelor Linguisticei pure la cestiuni din sfera altor științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a nu da gramaticei comparative și clasificațiunii limbilor aceeași posițiune independinte, pe care o vedem acordată Linguisticei filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum eclectica a "Linguisticei pure". Împărțirea cea mai curioasă ni se pare a fi acea propusă de Steinthal. În Universitățile germane ființând obișnuit câte o catedră pentru principiele Științei limbei, sub numele de Linguistica generală (allgemeine Sprachwissenschaft), pe lângă care figurează mai multe catedre pentru

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
numite prin antitesă Linguistica specială (besondere Sprachwissenschaft), Steinthal a crezut de cuviință a îmbrățișa această divisiune curat pedagogica, comoda într-o programa scolastica, dar lipsită de orice temei științific. Așa-zisa "Linguistica specială" este o simplă localisare a așa-zisei "Linguistice generale". Ea nu formează și nu poate formă o ramură separată, după cum nu este o ramură separată din Botanica floră României sau acea a Brasiliei. Precum fiecare floră specială represintă până la un punct întreaga floră generală, în același mod fiecare

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
et de la structure des langues"16. Și cu o pagină mai jos, el se grăbește a lămuri că "structura limbilor" este morfologia. Această ciudată împărțire e cu mult mai îngustă decât chiar cea veche a lui Rapp, care deosebia totalitatea Linguisticei în "Fisica gramaticala" (Physik der Grammatik) și în "teleologia gramatologică" (Teleologie der grammatischen Wissenschaft), înțelegând sub cea de'ntâi Fonetica și prosodia, sub cealaltă morfologia și sintaxa 17. Să ne întoarcem însă la Schleicher. Divisiunea în patru ne dă prea

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri ni se presintă de asemenea sub două aspecturi: sub cel fluid, ca "cuvânt

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
dialectal, ba până și grupurile dialectale ne sunt cunoscute mai adesea prin vreun singur dialect, răsfrânt și acela numai în oglindă cea înșelătoare a limbei literare; unde limba onomastica e redusă la cea mai mica expresiune; unde studiul circulațiunii elementelor linguistice, în loc de a ne lumină, adesea ne rătăcește. Calea cealaltă șanț limbile moderne" (Hașdeu, 1881/1984, pp. 84-85). Pentru o metaforă similară, vezi Robins, 2003, pp. 265-266. [2] Hașdeu era foarte atent la termenii utilizați; vezi, de pildă, locul unde discuta

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
3. It is this very "just and fruitful" idea which C. Poghirc could not have observed 45 years ago that I intend to deal with în this exegetic material. It is about Hasdeu's proposal regarding the institution of a linguistic science, namely noematology, a proposal which anticipates another scientific project, a more recent one, skeology, which belongs to Eugenio Coseriu, another Romanian genius. Aș it usually happens în this kind of research (and mainly because Coseriu's theory is only

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
that is în this case skeology. 1. Eugenio Coseriu often refers to the necessity of constituting a field whose aim is to determine the contribution of "the knowledge of things" to speech. Thus, he proposed the name of skeologie lingvistică (linguistic skeology), deriving from the Greek word σκεῦος, which means 'thing or instrument' (see, for instance, Coseriu 1992: 148). 1.1. Although this science is still a desideratum, we will, however, find în Coseriu's work numerous examples connected to this

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
skeology), deriving from the Greek word σκεῦος, which means 'thing or instrument' (see, for instance, Coseriu 1992: 148). 1.1. Although this science is still a desideratum, we will, however, find în Coseriu's work numerous examples connected to this linguistic skeology, namely în the places în which the scholar presents some of the confusions that different linguists make between words and things, between the knowledge of language and the knowledge of things (or of the beliefs and ideas either true

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
to the six sciences mentioned above onomatology, which, în his opinion, should deal with proper nouns 7. În any case, at the end of his article, the Romanian scholar is în the position to make another diagram, în which the linguistic sciences previously delimited are more clearly placed (according to either the physical or psychical factor). I have not intended here to assess the accuracy of this. However, I have remarked that Hasdeu's effort for coherence and unitary systematization is

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
texto. It seems it does not (or at least only partially). None of the things stated by Hașdeu (and Bréal) entitles uș to support such a hypothesis. At Coseriu, on the other hand, the objects of text linguistics and of linguistic skeology are clearly delimitated. This does not mean that the two "objects" exclude each other. On the contrary! În the complex reality of speech, the meaning (of a literary text, for instance) cannot be born or revealed without the aid

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
În an introduction to an unfinished history of the Romanian language, entitled Principie de linguistica [Principles of Linguistics], published în 1881, B.P. Hașdeu, ăn important Romanian linguist who deserves better appreciation for his contributions was making a synthesis of the linguistic ideas written up to that moment. He referred, among other things, to A. Schleicher and other advocates of "naturalistic" linguistic conception and declared that such a belief ("that linguistics, to a certain extent, separated from the rest of philology, would

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
1881, B.P. Hașdeu, ăn important Romanian linguist who deserves better appreciation for his contributions was making a synthesis of the linguistic ideas written up to that moment. He referred, among other things, to A. Schleicher and other advocates of "naturalistic" linguistic conception and declared that such a belief ("that linguistics, to a certain extent, separated from the rest of philology, would be a natural or biological science, aș botany, for example"1) "can only have an anecdotal importance these days. Linguistics

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
with is a special one (neither natural, nor formal, but "social"5); it is the object taken into account, not the methods used, that confer specificity to any science. 1.2. It is doubtless that the most dangerous thing for linguistic science is that of considering language aș something else than it really is (aș A. Darmesteter, for example, used to do). According to Hașdeu, the peril consisted în the wrong framing of linguistics among the other sciences because of the

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]