2,625 matches
-
stufos și, de aceea, destul de dificil de citit și aproape imposibil de interpretat unitar. Cu siguranță, un astfel de roman (altminteri foarte bine scris, la nivelul frazei autoarea nu are nimic din șovăielile stilistice inerente unui debutant) poate face deliciul lingviștilor și naratologilor, pe marginea lui se pot organiza seminarii și se pot scrie studii savante, dar îmi este greu să îmi imaginez că el ar putea stârni interesul unui cititor de romane obișnuit. Pretextul narativ este subțire și foarte puțin
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
chestia cu vorbitul, nimic nu e mai simplu: da, eu vorbeam pentru ei, dar cum naiba să nu fac asta când erau atât de căpoși sau discreți, cum vreți să le ziceți, și nu doreau să iște vreo debandadă cu lingviști care apar la ușă ca să cerceteze fenomenul, glasuri fără chip, pițigăiate sau grave, care se plimbă dintr-o cameră în alta fără să poți atinge locul din care se aud. Aveau fobie la miracole, nu puteau pricepe cum un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
orice asemănare cu povestirea este absolut Întîmplătoare. (n.a.) 1. Mazuranić, Anton (1808‑1888) - scriitor croat. 2. Meyerhold, Vsevolad Emelievici (1874‑1942) - regizor de teatru, pedagog și actor rus. 3. Malmberg, Bertil (1889‑1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854‑1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833‑1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876‑1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880‑1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
gândisem deloc de unde le putuse învăța doctorul însuși. Desigur, desigur, aici erau prea mult lucruri la mijloc, ca să fie vorba de opera unui singur bătrân. — Foarte mult timp, continuă Fidorous, a existat o societate foarte discretă, o școală de logologiști, lingviști și caligrafi. Când m-am alăturat lor, se numeau Grupul 27, dar înainte de asta se numiseră Biroul de Limbă și Tipografie. Numele s-a schimbat de multe ori de-a lungul anilor, dar la început erau cunoscuți sub numele japonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ruscu continuă să se exprime stângaci, silnic și greu inteligibil. Ni-l închipuim la masa de scris, ținând stiloul cu o mână pusă în ghips. Folosită de el, fireasca și armonioasa limbă română arată ca o limbă artificială, creată de lingviști fără simț artistic. Dacă suntem cititori exersați, înțelegem, după un efort de descifrare, frazele încâlcite și lipsite de grație ale poetului. Dar ele nu ne emoționează: „Ce fel de răsplată să-mi dea nostalgia /... Când trăirile-mi intense până mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
eu nu am cunoscut oameni care să-l poarte În afara celor amintiți mai Înainte. Unii cred că ar avea origini slave, decurgînd din „riba, reba, rîba“, (pește) În felurite graiuri din jurul arealului românesc. Dar sunetele e, i și Î, spun lingviștii În rînd cu care Îmi permit să mă așez și eu, nu se schimbă niciodată În u În limba română. Aseme nea nume de familie, terminate În litera a și care nu coincid cu vreun substantiv comun și nici cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a schimbat în regim de mare viteză locul pentru siestă. Habar n-am de ce, am fost chemat la director, pentru a spune tot ce știu despre "operațiunea fată mare". Am făcut gimnastică la umeri. Lucra în stil mare directorul. Era lingvist, biolog, detectiv, de toate... Ia scrie tu, aici, cu litere de tipar, următorul text... Și începea să dicteze. Eu, nimic. Scrie mă, că... Eu, iar nimic. Mă gândeam și la înțeleptul sfat al Ninetei: Dacă nu știi să faci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la stabilirea noului sens, atribuit ideogramei nou formate. Oricât de straniu ar părea, soluțiile nu sunt imposibile, ba chiar, dimpotrivă, se poate constata de câtă inventivitate și ingeniozitate au dat dovadă populațiile asiatice străvechi. Pentru a nu-i supăra pe lingviști, haideți să notăm, în treacăt, că, într-adevăr, principiile acestei combinatorici nu sunt în totalitate de ordin semantic, ba chiar, în aproximativ 85 % din cazuri, există și un aspect fonetic care intervine în alegerea unui anumit component (vorbim așadar de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ursuză când îi vorbesc în română și luminoasă când îi adresez câte o propoziție în rusă. Dar cel mai grav este că nu se poate folosi sintagma limba română, ca și cum ar fi ciumată. Oamenii politici aflați la putere, toți mari lingviști, după modelul lui Stalin, au stabilit că limba română din Basarabia este o altă limbă, limba moldovenească. Iar cei care nu pot înghiți această gogomănie trebuie să vorbească, din nou, conspirativ despre limba română sau să recurgă la glotonimul lașității
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
Sorin Lavric Ca mai toate figurile deosebite ale Antichității latine, Marcus Tullius Cicero impresionează prin risipa polivalentă a înzestrărilor arătate. Om politic și jurist, filozof și istoric, orator și lingvist, cărturarul născut în 106 î. Hr. se arată nepăsător doar față de științele exacte. Oricum, dincolo de deschiderea sa enciclopedică, astăzi este privit drept principalul mijlocitor între cultura greacă și cea latină. Autorul dialogului Hortensius sive de philosophia (Hortensius sau despre filozofie) este
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
am devenit victimă, arestat și blamat" (p. 82). Fragmentul este cu atât mai bizar cu cât, până la el, nu apăruse nicio referință la vreo experiență timișoreană a personajului-narator. Alte pagini, la fel de puțin fictive sunt cele în care este deplânsă moartea lingvistului Gh. I. Tohăneanu, unul dintre profesorii de mare autoritate ai Universității din Timișoara, semnatarul unei rubrici permanente în ziarul condus de Teodor Bulza, autorul volumului O seamă de cuvinte românești (al cărui coautor este chiar semnatarul romanului Fascinație). Pentru ca autenticitatea
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
Biblia elementelor orientale în românește", studiu care nu avea să fie întrecut de un altul, pe aceeași temă, apărut peste șase decenii și semnat de H. F. Wendt. Amploarea domeniilor cercetate face ca lucrările să fie cercetate nu doar de lingviști, Istoria filologiei române, spre exemplu, fiind deopotrivă utilă etnografilor, folcloriștilor, literaților. Cea mai mare popularitate printre cititori i-a adus-o Dicționarul universal al limbii române, pe care l-a destinat "uzului contemporan", cu deosebire școlii și în care a
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
el însuși). Este ciudat cum sensul eminescian se impune, uneori, împotriva schingiuirii lui prin punctuație sau alte reguli de scriere (vedeți cum vrea poetul: de desupt, de asupra, prima oară fiind vorba de un fel de haplologie cum zic dânșii, lingviștii, pentru de dedesupt). Pe Caius Dobrescu îl înțeleg și-l accept, pentru că are dubiul textului dus până la îndoieli interioare cu fior metafizic, interpretează creând, deci frizează tragicul - dar la Gheorghe Doca este comic să urmărești coincidențele... întâmplătoare. La un moment
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
de mai sus îl privesc pe Eminescu, nu pe Gheorghe Doca, sunt observații de amănunt, nu de fond. Ba va fi trebuind să-i și mulțumim autorului că ne-a oferit prilejul să le facem. Cartea dânsului este lăudată de lingviști, asta ne-a atras către titlu; a fost lansată cu fast la țârgul național. Din păcate, lingviștii noștri au devenit tehnicieni, „specialiști" cum li se spune, s-au despărțit de filologie - dar și aceasta: este treaba dânșilor, nu a lui
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
fond. Ba va fi trebuind să-i și mulțumim autorului că ne-a oferit prilejul să le facem. Cartea dânsului este lăudată de lingviști, asta ne-a atras către titlu; a fost lansată cu fast la țârgul național. Din păcate, lingviștii noștri au devenit tehnicieni, „specialiști" cum li se spune, s-au despărțit de filologie - dar și aceasta: este treaba dânșilor, nu a lui Gheorghe Doca - și, cu atât mai puțin, a noastră. In privința d-lui Gheorghe Doca avem de-
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
unde orice supoziție era la fel de verosimilă ca alta. Nu e greu de ghicit pentru ce a ales Odobescu istoria artei și arheologia: l-a atras cîmpul larg oferit improvizației. S-a ferit însă ca de foc să devină istoric ori lingvist, precum Hasdeu, adică specialist în discipline perfect constituite și pentru care ar fi fost nevoie de ani de studiu asiduu. Or, Odobescu nu avea nici timp, nici dispoziție pentru așa ceva. Tot spre deosebire de Hasdeu, Odobescu s-a ținut departe de politică
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
Sfintele Paști, sau Învierea Domnului, sub forma peiorativa și stranie de "Pase". Site-ul creștinortodox.ro vine și clarifica această eroare , semnalând în acest timp și pericolul iminent de degenerare în erezie a conotațiilor biblice și dogmatice. În schimb, reputatul lingvist, George Pruteanu, spune că ambele forme sunt corecte. "Termenul de "Paști", are în limba română numai formă de plural pentru exprimarea corectă a multiplelor lui sensuri, din limba ebraica biblică: Chag ha’Ppesách= Sărbătoarea trecerii, sau "Ppesachim" = "a trecerilor" ( de la
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
ocupă un loc de frunte în panteonul culturii românești, fiind așezat alături de cele ale gânditorilor din stirpea lui Cantemir și Hasdeu, opera sa este una "pentru eternitate", autorul ei a avut un "orizont enciclopedic" și a fost "comparatist neîntrecut", "strălucit lingvist", în toate capitolele în cele despre anii studenției, în cele despre profesorul secundar, despre directoratul la Institutul Român de la Sofia, despre profesorul de slavistică la Universitatea din Iași (de unde a fost alungat abuziv în 1948 și n-a mai fost
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
târzii ale bilingvismului. Dacă prin sate conducători de colhozuri erau trimiși mai ales vorbitori de rusă, tractoriștii și alt personal erau instruiți în rusă, și până la urmă au iscat un hibrid de limbă pe care cei de sus, inclusiv pseudosavanții lingviști s-au grăbit s-o numească "moldovenească", în orașele bine rusificate și ruralizate dezastrul provocat de bilingvism n-a trecut nici el neobservat. Iată cam ce aud de la cunoscuții care declară ferm că limba lor (și a țării!) este româna
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
în care aspectele lumii vizibile încep să fie explicate prin procesele invizibile, de nivel subatomic, propune existența unei întregi baze mentale în creierul oricărui vorbitor (competența), a cărei existență o intuim privind la manifestările sale exterioare: vorbirea (performanța). În viziunea lingvistului american (mai nou, considerat filozof al limbii), limba este o oglindă a minții, iar structurile primeia sînt o reflectare a structurilor ascunse ale celei de-a doua. Sintaxa, sau sistemul de reguli după care orice limbă umană își organizează componentele
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
semantica similară celei formulate de Kogălniceanu (preluată probabil de la acesta): "buono", specializat pentru inanimate. Explicația etimologica definitivă, reluată apoi de dicționarele și articolele de specialitate, a dat-o Alexandru Graur, în studiul său din 1934, Leș mots tsiganes en roumain. Lingvistul făcea totuși, imprudent, o afirmație riscantă asupra circulației cuvîntului, apreciind că acesta este pe punctul de a ieși din uz și de a fi înlocuit ("actuellement, pourtant, îl semble que le moț n'est plus en faveur, să place étant
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
unei per-sonalități puternice și responsabile, cu convingeri ferme și pasiuni puternice, au înțeles ce înseamnă un reper profesional și moral, o imagine căreia nu i se poate atașa nici o umbră de compromis sau de interes mărunt. A fost un mare lingvist care lasă în urmă scrieri fundamentale, dar, mai ales, a fost un om întreg și frumos, puternic și demn.
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
tinere cu un rol tot mai pregnant în dezbaterile culturale ale momentului. Pentru a oferi o imagine cît mai coerentă asupra principalelor orientări și individualități propuse de aceasta, coordonatorii au încercat să realizeze o selecție echilibrată, incluzînd comparatiști, critici literari, lingviști, specialiști în drept, psihanaliști, teologi sau filosofi, cu toții figuri de prim-plan în domeniile lor." Cu o astfel de arcă a lui Noe în care încap, se vede bine, cele mai divergente încrengături profesionale, e greu de crezut că selecția
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
mult discutata problemă a situării lui Cantemir în raport cu barocul literar nu poate fi rezolvată decât prin abordarea stilistică. O contribuție importantă - poate cea mai importantă - (deși pusă până acum numai parțial în lumină) la cunoașterea stilului lui Cantemir îi aparține lingvistului ieșean Dragoș Modovanu, care a consacrat acestui obiectiv, timp de aproape patru decenii, începând din 1968, articole - scrise, ce-i drept, la intervale relativ mari 1) - și două cărți: Dimitrie Cantemir între Orient și Occident. Studiu de stilistică comparată, Editura
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
Mihăilescu, în Universul baroc al "Istoriei ieroglifice". între retorică și imaginar, 2002), au relevat unele din contribuțiile aferente ale lui Dragoș Moldovanu, consacrându-le analize judicioase. În cartea sa din 2002, Dragoș Moldovanu arată că istoricii și criticii literari, istoricii, lingviștii români - de la Aron Densusianu la Emil Petrovici, de la Dragoș Protopopescu la Virgil Cândea, au întâmpinat cu nedumerire și cu un concert de proteste stilul lui Cantemir: stil "bizar", "obscur", "nefiresc", "neromânesc" ș.a.m.d. 2) Ceea ce a șocat pe comentatori
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]