778 matches
-
în pământ, ca pe-o lance, și le-a spus să-ndrăznească numai să se-apropie, că au și luat-o pe coajă, să bage bine la țeastă, el nu-i fitecine, a-nvățat să se bată în Deltă, de la lipoveni, dar toată gașca lui Lupu o și luase între timp la fugă, Marius, Zolika, Puștiu, fugeau cât îi țineau picioarele, Csákány a lăsat barosul jos, lângă țeavă, spunându-mi că nu-nțelege ce s-a petrecut cu lumea asta, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ca totuși mama să aibă dreptate, și n-o să nu se mai întoarcă niciodată. Csákány și-a luat atunci mâna de pe umărul meu și mi-a spus că, dacă vreau, el poate să mi-l arate pe tata, un bătrân lipovean îl învățase odată să vadă la distanță prin oglindă, și dacă vreau, el o să încerce. Nu-i place să facă chestii d’astea, dar dacă-l rog eu, atunci o face. Știam c-ar fi trebuit să-i spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
palme. Mie mi-e dor de Efrem. ăla era un nebun adevărat. Făcea filosofie uitându-se la cranii, ca Hamlet. Pufni : Nu mă-ntreba de Hamlet, că mai multe nu știu. Am văzut și eu o poză... Nu arăta a lipovean, dar era tot așa de blond ca Efrem. Ce-o fi făcând acuma ? Mă tot întreb... Îți mai rămâne timp ? întrebă Cosmina, arătând spre mașină. — Lasă-l pe mutulică, e bun și el la casa omului. Sau te pomenești că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de idei populațiile conlocuitoare și aceasta prin presiune, cu de-a sila; românul privește c-un stoicism neschimbat biserica catolică, atât de veche în Moldova, și nu i-a venit în minte să silească pe catolici de a deveni orientali; lipovenii fug din Rusia și trăiesc nesupărați în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanții, evreii, toți sunt față și pot spune dacă guvernele românești au oprit vro biserică sau vro școală armenească, protestantă sau evreiască. Nici una. Ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fie bine stabilit - nu cer privilegii, prerogative; ei cer în Ungaria cel puțin aplicarea conștiințioasă a legei pozitive a naționalităților, în Bucovina nu cer decât esercițiul liber al confesiei lor, autonomia bisericei lor; o autonomie pe care-o au evreii, lipovenii, calvinii, nemaivorbind deloc de puternica poziție a bisericei catolice; dacă, c-un cuvânt, se poate cere să ni vărsăm sângele pentru a asigura contra mișcărei slave supremația simulacrului de civilizație evreiască din Austro-Ungaria. După tonul cu care vorbim, s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
are dreptul de a-și exercita cultul după credința ei, a-și conduce școlile sale, a stăpâni și întrebuința fondurile și averile sale bisericești și școlare după trebuința și dorința ei". Și într-adevăr, acest articol se și aplică - pentru lipoveni și evrei, pentru români nu. De douăzeci și șase de ani românii bucovineni se primblă de la Ana la Caiafa, pe la naltele scaune, cum zic ei, pentru a putea exercita un drept garantat de constituție și de 26 ani îmblă în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privirea școlilor lor unui regim escepțional, și aceasta pentru ca în ele să se păstreze limba de propunere germană. 3. Arhiereii, după scriptură și canoanele bisericii răsăritene, se aleg; în Bucovina arhipăstorul e numit de-a dreptul, pe când în aceeași țară lipovenii își aleg pe vlădica lor de la Fântâna Albă, și evreii își aleg rabinii. Numai românii și în această privire, sunt tratați în mod escepțional. {EminescuOpIX 258} E de prisos să mai vorbim despre înființarea cu scopuri politice a așa numitei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor bazate pe caracteristici de vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau petrecerea timpului liber. Oricum, a fi membru într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unor dispoziții legale, anumite categorii sociale, în special minoritățile naționale, nu întrunesc numărul de voturi necesare mandatului, dar primesc reprezentare în parlament. Și în România sistemul constituțional prevede că, în afară de minoritatea maghiară, toate celelalte minorități naționale, sârbi, cehi, slovaci, ruși, lipoveni, greci, albanezi, bulgari, polonezi, ucrainieni etc., deși nu întrunesc numărul de voturi necesare mandatului sunt reprezentați în Parlament, în Camera Deputaților 9. Numirea în totalitate a membrilor parlamentului nu mai este astăzi o problemă de actualitate, sau cel puțin aceasta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fie curmat, în Evul Mediu, de invaziile migratoare. Cu timpul, au decăzut, ajungând simple sate pescărești. Pentru Constanța, situația avea să rămână neschimbată sub lunga stăpânire otomană. În plină epocă modernă, Constanța era un sat care aduna români și ruși lipoveni, iar, alături, ființa o simplă mahala turcească cu populație adusă din Anatolia (Anadol chioi). Capitala sangeacului (regiunii) era la Silistra, iar centre de caza (raion) se aflau la Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Hârșova, Cernavodă, Medgidia și Mangalia. Mai târziu, creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cât mai apropiate de locul de obârșie unde să se poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se găsesc regiuni biogeografice diverse care au permis statornicirea, de-a lungul istoriei, a multor neamuri. Nu întâmplător, de pildă, o parte a rușilor lipoveni, provenită din zona Donului și a Niprului, unde se îndeletnicea cu pescuitul, s-a refugiat, din calea prigoanei, în Delta Dunării. Traseul sud est nu are sens prin el însuși, mai ales din punct de vedere comercial. Nu face decât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai multe valuri, a rutenilor din Polonia și a migrării romilor (țiganilor) din nordul Indiei spre Imperiul bizantin (Hg R1b este definitoriu pentru armeni, Hg R1a, pentru ucraineni, iar pentru romi Hg H). În perioada modernă, a urmat curgerea rușilor lipoveni și a evreilor (o componentă R1a importantă există la ruși lipoveni, dar și la evrei ca descendenți ai khazarilor, populație turcofonă, unde sunt amestecate Hg R1a și Q) 84. Pe linie maternă, în marea etnogenezei noastre, străbătute de valuri zbuciumate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țiganilor) din nordul Indiei spre Imperiul bizantin (Hg R1b este definitoriu pentru armeni, Hg R1a, pentru ucraineni, iar pentru romi Hg H). În perioada modernă, a urmat curgerea rușilor lipoveni și a evreilor (o componentă R1a importantă există la ruși lipoveni, dar și la evrei ca descendenți ai khazarilor, populație turcofonă, unde sunt amestecate Hg R1a și Q) 84. Pe linie maternă, în marea etnogenezei noastre, străbătute de valuri zbuciumate, în spuma cărora se ascund mitocondrii, s-au vărsat, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acarete. Am avut și încă aveam ploaie, care n-ar trebui de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache m-au rugat să-l duc pînă la țară, pentru că are să tragă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
brațele Chilia și Sulina, în apropierea pădurii Letea, declarată rezervație naturală datorită vegetației cu aspect tropical. Ea era formată din mai multe închisori, după cum urmează: 1. Periprava, lagărul central și centrul administrației Ministerului de Interne. Aflată lângă un sat de lipoveni, se găsea la 5 km de Chilia Veche și la 24 km de vărsarea brațului în Marea Neagră. De aici se dirija teroarea în toată delta. Administrația lagărului central Periprava a primit în acești ani numele codificat de „Formațiunea 0830
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de soartă ne numărau și ne calculau norma pe ziua respectivă. Opt snopi de fiecare deținut, de tăiat, legat și cărat la grind. Imposibil de realizat”. Și mai departe acesta concluzionează: „Deveniserăm niște fiare. De la 5
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
perimetrul grădinii publice, unde umbrele nopții călăuzeau fiecare sărut al liceenilor, dar și calitatea și influența culturii evreiești (mulți spectatori ai teatrului și ai filarmonicii, ca și profesoarele mele de limba română aparțineau acestei minorități), precum și a celei grecești și lipovene, care, din motive diferite aveau comunități stabile în urbea mea. În 11 septembrie 1947, la ora prânzului, în plin soare, într-o lume speriată, flămândă, năpăstuită, mama mea, Maria, mă arăta vieții, firav și neajutorat. Cei din jurul meu spuneau că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sistemul competițional întrucât era trucat. Când vâslea purtând în lotca-i patru persoane, deplasarea era perfect uniformă, fără nici un balans, te-ai fi crezut pe spatele unei păsări zburând lin, într-o zi liniștită. 65 Mai cunoscuți sub denumirea de Lipoveni, confundați de LP cu o fracțiune practicând automutilarea ("scopiții"), lucru comun printre majoritarii mândri de volumul cojon-ial și de vigoarea vergii din dotare (a se vedea în romanul lui Apostol Gurău, Defonia, în care prozatorul dunărean preia toate clișeele reducționiste
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
subiect medieval sunt adaptabile unei clădiri cu aspect seniorial cum este Castelul Peleș, însă în București, de-a lungul Căii Victoriei, ele sunt o anomalie. Altfel, Calea Victoriei, constituie un excelent depozit de subiecte pentru artele decorative. Pe stradă trec birjari lipoveni, precupeți ("precoupetz") olteni, "briquetiers" bulgari, tot acest amestec ar trebui să insufle un stil nou, motive noi artelor decorative românești: "De altfel, tipurile sunt superbe, înfățișările lor sunt adesea eroice și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest pitoresc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din România, Comunitatea Creștină a Etniei Romilor din România, Comunitatea Elenă din Iași, Comunitatea Elenă din Prahova, Comunitatea Etniei Romilor din România, Comunitatea Italiană din Prahova, Comunitatea Italiană din România, Comunitatea Italienilor din Galați, Comunitatea Italienilor din Pitești, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Comunitatea Turcă din România, Convenția Creștină a Etniei Romilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Federația Etnică a Romilor, Federația Italienilor din România (și Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care aduceau în coșurile sau vasele lor tot felul de produse - de la zarzavaturi, fructe, pește, iaurt și găini, la gaz, oțet, flori ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci, lipoveni, dar și balcanicii - mai ales cetățeni bulgari, albanezi, greci, sârbi -, care puneau în vânzare bijuterii și diferite zaharicale sau băuturi răcoritoare, ce făceau deliciul copiilor: bragă, pistil, salep - un fel de bragă fierbinte -, limonadă, înghețată, alviță ș.a. Peisajul era întregit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru viitorul șef de cabinet de la Ministerul Lucrărilor Publice sau șef birou presă la Ministerul de interne: în martie 1907 încredințează prietenului de la Paris informația: "Țăranii organizați în bande de huligani au prădat un orășel întreg sub comanda unui popă lipovean [...] și au bătut chiar pe soldați. E ceva fin!" Asta va să zică o atitudine de estet! Corespondența cu prietenul Boicescu se desfășoară între 1901-1908; scrisorile sînt expediate către Paris din Sinaia, Berlin, București de la adrese de pe străzile Crîngași, Miron Costin, Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-o încetișor dezlegați de jurăminte, îmbrățișați, împletind aripi eclectice, pândind și aspirând la prinderea reginei peștilor... rândunica de mare; noi, muritorii avem ocazia o singură dată în viață să-i cercetăm privirea aprinsă și dinții încleștați a moarte! La cherhana, lipovenii îi așteptau să-și arate marfa ascunsă de ochii binevoitori ai șefilor; amețiți în aroma aspră a viitoarelor prăzi le căzuse ca nadă-n plus victimele: peștii solzoși, argintii de un colorit indescifrabil aruncând iridescențe inegalabile. Ca de fiecare dată
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
așezare atestată documentar, poate fi semnalată, în anul 1401, când, la 28 iunie, domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, emite un act de danie în care, printre martori figurează și un boier, pe nume Negrea din Bârlad. Același domnitor acordă negustorilor lipoveni, la 6 octombrie 1408, un privilegiu comercial în care, de asemenea, este pomenit numele Bârladului. Și alte documente, din perioada imediat următoare, vin să confirme existența Bârladului. Se poate aprecia că geneza orașului Bârlad s-a desfășurat într-o perioadă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]