516 matches
-
în sediul acestui partid și că nu cultiv relațiile cu oamenii politici, plus că de-abia îmi legasem cariera în Germania, la toate ofertele am spus nu. Până când, plecând de la una din vizitele de weekend la București, după ce tocmai auzisem litaniile și plângerile lor, iau pe aeroport un Evenimentul zilei, în care scria că Elena BĂsescu va candida la europarlamentare. Eu vor‑ bisem trei zile cu toată lumea care era apropiată de ches‑ tiunea aceasta și nimeni nu-mi spusese niciun cuvânt
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui se îngână cu o cântare gravă, tărăgănată, ce urcă parcă din afundul pământului... Departe, printre arbori, călcând ușor, se prelinge un cortegiu de călugări cu lumânări aprinse, cădelnițând, sfințind câmpia cu "Cântarea pentru prohodul morților". Se duc ușor-ușor, dar litania lor va dăinui mult timp, de departe, în surdină, grav, trist, ca orice cântare pentru mort, mai departe... și mai departe... până se pierde undeva departe... departe... Din grămada de cadavre, se ițește capul unui bătrân, un țăran-oștean, o arătare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rând, mai erau introduși și alții în cabine. În tot acest timp, cu unele întreruperi (datorate, pe cât se părea, intervenției purtătorilor de cizme), se făcea auzit un glas de femeie tânără care cânta, plângea, cânta iar, ca un fel de litanie : „Rodiica mamii... fetiița mamii... iubiiita mamii...”. Din când în când și râdea, un râs ciudat. Purtătorii de cizme renunțaseră, probabil, să o mai oprească. Așa l-am cunoscut pe doctorul Voiculescu. Nichita Stănescu Motive asupra cărora prefer să nu insist
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decât o atitudine binevoitoare, orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire mirabilă“. Spiritul critic este total abolit. Desigur, procedând astfel, nu putem decât săi îndepărtăm pe telespectatori de cultură. În primul rând, litania adulatoare este extrem de plictisitoare și chiar și cei interesați de „sărbătorile spiritului“ vor prefera să schimbe canalul (nici măcar oamenii de cultură nu se mai uită la emisiunile culturale de astăzi - decât doar, eventual, dacă se vorbește despre ei). Apoi, dacă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în Pontificium Collegium Germanicum erau obligatorii: rugăciunea în comun de dimineață și seară în tăcere în capelă și Adoratio, adorația după prânz și cină, care începeau și se terminau în sala de mese cu rugăciunea de mulțumire. Înainte de cină erau litaniile, iar uneori se adăugau și vesperele cântate sau completoriul. Într-adevăr, nu se poate spune că rugăciunea, pe lângă studiu, era puțină; aceasta este de altfel și practica fiecărui ordin contemplativ. Rugăciunea poate fi ușor de făcut, dar meditația? Aceasta trebuie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
câți deținuți palestinieni este schimbat un soldat israelian capturat? Contra a o mie, a zece mii, a o sută de mii? Diplomația își are propriile reguli de calcul. Indici, procentaje, indicatori: cifrele umplu etajerele, își răspund prompt unele altora, inspiră editoriale. Litanii sub formă de înșiruiri de cifre. Cinci sute patruzeci și șase de baraje în teritorii. Douăzeci de mii de dolari per capita în vest, șapte sute cincizeci la est de linia verde. O sută de mii de copaci doborâți. Zece mii de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin 330, când această nouă credință bazată pe adorația unui vagabond celest și care visa să ne descleieze din existența terestră și-a făcut apariția. Nicio mențiune referitoare la vreo țară sfântă, la Aghia ghè, în Evanghelii, în vreme ce Adamat qodesh, litania evreiască, este prezentă încă din Exod și e reluată apoi ca leitmotiv la Iosua, Zaharia etc. Un evreu credincios e diminuat dacă părăsește Eretz Israel și, dimpotrivă, crește atunci când "urcă". Nu și creștinul. Substantivă pentru fratele mai mare, geografia sacră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
imperii*. Când istoria își reia cu încăpățânare ciclul, nimeni nu inovează dar, cel puțin, nimic nu se perimează, și acest lucru constituie un avantaj. Anul liturgic este ca roata morii, și fiecare secol așișderea. Când citesc în paginile lui Flaubert litaniile călugărilor catolici copleșiți de birurile impuse de nu știu care pașă, parcă le aud pe cele ale gazdelor mele de ieri, când dominicanul din epocă se plângea că "bacșișul și bâta sunt temeliile lumii arabe", parcă-l aud pe deputatul de azi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
B. nu întârzie să-l facă. Destrămare și Unitate sunt cele două stări matriciale locuite de suflet și, respectiv, de umbră, din centrul cărora provin deopotrivă forța și neliniștea fără margini a gândului poetic. În ciuda multelor aparențe (serafismul, tonalitățile de litanie, lamentoul perpetuat din rațiuni (auto)persuasive, diafanul, vegetalul și irizațiile angelice), poezia nu se edifică exclusiv din pasivități, langori și contemplații, ci și dintr-o covârșitoare energie a ipostazierii: „De ce să nu desfid surâsul, plânsul,/ Ca pe-ale clipei stranii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
asociații religioase) venite din partea laicilor sau a clericilor de orice rang (cap. 20-25). Cele două articole din Apendice prezintă istoricul canonizării Sf. Ioan Calabria și actualitatea Operei acestuia. În final am adăugat din proprie inițiativă și câteva rugăciuni și o litanie a Divinei Providențe spre folosul sufletesc al cititorilor interesați. Viața Sfântului Ioan Calabria, simplă și smerită, contrară vanității și apariției deșarte, ne vorbește despre o serie de inițiative profunde, bazate pe rugăciune și încredere în Dumnezeu, inițiative ce depășesc capacitatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a hrăni sutele de persoane care trăiau în Casă au fost enorme. De multe ori lipsea literal pâinea și mămăliga. Cu câtă fervoare și trepidație băieții recitau pe la ora prânzului Coronița Providenței: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu, ajută-ne!». O litanie lungă ce începea pe un ton de suplicație și se transforma crescând într-un strigăt de ajutor. Solistul începea cu invocația: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu», și un cor de sute de băieți flămânzi tuna: «Ajută-ne!». Iar Providența sosea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care au urmat, în timpul cărora trupul a rămas expus publicului, pare de necrezut. O febră paroxistică a lovit acea lume sărmană. Chiar și acei enoriași, care cândva se arătaseră ostili sau indiferenți, s-au lăsat implicați în durerea generală. O litanie de laude și de fapte a fost descrisă în fața trupului, de parcă se celebra o purificare colectivă. Toți simțeau nevoia să facă publice beneficiile primite. În ziua înmormântării sale acel furnicar uman a rămas pietrificat în durere și în plâns. Nenumăratele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nelegiuit. Dimpotrivă, omul este creatura pe care îngerii o invidiază, dacă ar putea să invidieze. Sus inimile! Poate că uneori, ar ajuta mai mult dacă ne-am aminti aceste lucruri». Apoi, îi mulțumește lui don Calabria pentru că i-a trimis litaniile umilinței, o rugăciune pe care frații religioși din Verona o recitau în practicile lor de devoțiune individuală. «Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste litanii compuse de cardinalul Mery. Dar dumneavoastră știați că toate ispitele împotriva cărora se ruga litania îmi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dacă ne-am aminti aceste lucruri». Apoi, îi mulțumește lui don Calabria pentru că i-a trimis litaniile umilinței, o rugăciune pe care frații religioși din Verona o recitau în practicile lor de devoțiune individuală. «Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste litanii compuse de cardinalul Mery. Dar dumneavoastră știați că toate ispitele împotriva cărora se ruga litania îmi sunt foarte cunoscute și încă de multă vreme? De dorința de a fi stimat - De teama de a fi refuzat... Oh, dumneavoastră ați înțeles
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trimis litaniile umilinței, o rugăciune pe care frații religioși din Verona o recitau în practicile lor de devoțiune individuală. «Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste litanii compuse de cardinalul Mery. Dar dumneavoastră știați că toate ispitele împotriva cărora se ruga litania îmi sunt foarte cunoscute și încă de multă vreme? De dorința de a fi stimat - De teama de a fi refuzat... Oh, dumneavoastră ați înțeles imediat! Să ne rugăm reciproc. Vă salut. C. S. Lewis». Nu e politicos să răscolim
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
plăci comemorative care să consemneze aceste dispariții. Elevii de la Buckley (școala particulară la care mergeau Robby și Sarah) au fost încurajați să compună e-mailuri cu condoleanțe pentru părinții nemângâiați. Iar datoria noastră era să repetăm cu copiii noștri cunoscuta litanie: nu vorbiți cu necunoscuți, nu-l băgați în seamă pe domul bine îmbrăcat cu voce blândă care dorește să fie ajutat să-și caute cățelușul pierdut; „Strigă și Somează“ și „Ține Bine Minte Drumul spre Școală“ și „Evită Clovnul“. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
propovăduind cinstea, munca, dezinteresarea și jertfa către țară, ca și cum prin atâta vorbărie s-ar schimba deodată menta litatea și mersul statului. Lumea este agasată, nu mai citește ce a auzit dimineața la radio și închide radio[-ul] când acesta reîncepe litania pentru a doua, a treia, a patra oară, precum aruncă ziarul când vede nenumăratele portrete ale lui Corneliu Codreanu, ridicat la rangul de erou național, și pe ale ilustrului său tată Zelinski, pe ale lui Horia Sima și Co. A
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sau altul, își desface cocul lăsând părul să curgă liber pe umeri și-l flutură cu o smuncitură scurtă, Ce vină are copilul acesta al nimănui? Dacă trăiește copilul Boris va fi al meu, dacă nu, îl pierd, Și o litanie de cuvinte murmurate rusești, pare că nici nu mai e conștientă de prezența mea în încăpere, Ușa de la intrare, Boris în prag cu pachetele din care ies cu ușurință gâturile lungi ale unor sticle de băutură, Ciao! M-ai găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Castelul Furuwatari, locul nașterii sale, la Nagoya. Nakatsukasa era un vasal foarte loial, dar Nobunaga Îl găsea stângaci și plicticos. Murmura: — A, Înțeleg, bătrâne, Înțeleg... Și Îi Întorcea spatele. Nu-l asculta, Însă bătrânul continua, ca și cum ar fi repetat o litanie: — Amintiți-vă de onoratul dumneavoastră tată. Pentru a apăra Owari, lupta pe hotarul de la miazănoapte dimineața și Înfrunta năvala dinspre răsărit seara. Erau puține și rare zilele În care Își scotea armura și-și petrecea timpul cu copiii săi. În pofida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și carii nu l-au știut, ci numai de numele lui au auzit, pentru multă înțelepciune și bunătate ce făcea în toate părțile”. Sunt adunate aici, într-o aglomerare pe care repetițiile anaforice o ritmează obsedant, cadențându-i fluxul de litanie, toate calitățile care făcuseră și urmau să facă gloria perenă a marelui bărbat. „Recapitularea” aceasta - prin care Anonimul Cantacuzinilor se singularizează între cronicarii secolului al XVII-lea - esențializează, asociind repetiția, insistența și plasticitatea, secvențe evenimențiale existente în text care putea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
implacabilului întâmplării. "N-am noroc" sunt cuvintele fatidice pronunțate de popă, care sintetizează deznodământul. O pace stranie descinde asupra vulcanului de pasiuni alienante în momentul în care ochiul naratorului, asemenea unui obiectiv fotografic, închide tabloul hibernal, lăsând doar sunetele unei litanii straniu intonate de protagonist să răsune, mai departe, în urechile tulburate ale martorilor: "Zdrobit de luptă și de gânduri, omul se așeză încet pe pat și privi lung asupra celui țintuit jos, care cânta-nainte, legănându-și încet capul, pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ființe bastarde imagini tranzistorizate/ și bineînțeles Maestrul dar ca și absent” (Veto!). Mult mai relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996), alcătuit de prietenii poetului, incluzând versuri din perioada 1972-1979. Se remarcă aceeași litanie/confesiune a unui exclus nostalgic și, pe lângă obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o poezie-reportaj evocând un timp pierdut și, totodată, iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
Uimit și copleșit, pustnicul se gîndește că poate, în ochiul divin, lumea toată se înfățișează ca acest cuib. Am ascultat zilele trecute un C.D. cu muzică religioasă sufită. O voce de derviș îl laudă pe Allah cel unic, într-o litanie fără început și fără sfîrșit. O mînă bate într-o tobă de piele ritmul inimii. Un nai (în turcă, ney) modulează la infinit o melodie suavă. Nu e nevoie de cuvinte ca să înțelegi că melodia naiului exprimă încercarea sufletului de
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]