192,981 matches
-
mult mai numeroase decît avea el știință. Doar în a doua jumătate a lunii august, am avut astfel de ecouri (care ne onorează, indiferent dacă ne sînt favorabile ori nu) în ĂLA, Observator cultural (trei), Cotidianul, Dilemă (două), Cronică, Viața literară (două, unul din iulie), Apostrof. Luminița de la capătul tunelului lui Fanus Neagu După o binemeritata vacanță, a reapărut LUCEAFĂRUL cu nr. 31. Dintre lucrurile interesante pe care le descoperim în paginile sale, cel mai... interesant este interviul acordat de către dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
După o binemeritata vacanță, a reapărut LUCEAFĂRUL cu nr. 31. Dintre lucrurile interesante pe care le descoperim în paginile sale, cel mai... interesant este interviul acordat de către dl Fanus Neagu redactorului-sef al revistei. Dl Neagu declară: "Mie unuia critică literară nu-mi produce mari voluptăți intelectuale, irealitatea și fascinația plutirii criticilor în visul androgin al puterii lor [...] mă lasă nepăsător și rece." Dar, chiar în același aliniat, dl Neagu își uită subit recea nepăsare și se înfierbînta împotriva unui pretins
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
intelectuale, irealitatea și fascinația plutirii criticilor în visul androgin al puterii lor [...] mă lasă nepăsător și rece." Dar, chiar în același aliniat, dl Neagu își uită subit recea nepăsare și se înfierbînta împotriva unui pretins grup condus de directorul României literare care, iconoclast și veninos, a pus gînd rău tuturor marilor scriitori contemporani, atacînd "genii tutelare" precum Sadoveanu, Călinescu, Eminescu, Vianu, "concertat cu furia dezlănțuita peste hotare împotriva lui Eliade, Cioran, Noica, prelungite cu asaltul gîfîit împotriva lui M. Preda, E.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
vă rog, stilul cu o bine stabilită reputație al d-lui Neagu!). Ce ar fi de spus în legătură cu delirul de persecuție al prozatorului? Doar că nu inexistentă grupare cu pricina îl va executa, dacă îl va executa vreodată, ci istoria literară. Mult mai nebună, domnișoara asta, decît Luminița de la capătul tunelului d-lui Neagu! Un ziar verticalizat și o televiziune în picaj Mai curînd din motive de schimbare a formatului, JURNALUL NAȚIONAL a devenit primul ziar vertical din România. Prin comparație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi. Îndârjirea unora în a nu reconsidera literatura de până în 1989 ține mai mult de o motivație interioară, sentimentală, explicabilă numai până la un punct. Fiind și prozatoare, Maria-Luiza Cristescu vorbește despre autoimputare, deși simte prea bine că ceva nu
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
care e adunată o întreagă viața de poet, al cărei parcurs îl putem urmări grație unui editor curajos și cam nepăsător față de propria afacere. Este cazul volumului Benedictus al lui Mihai Ursachi, scriitor de mare rafinament și de certă valoare literară, oarecum marginalizat în haosul de azi, un scriitor pe care generația tînără de cititori, dacă l-ar cunoaște, ar paria cu siguranță. Am scris de curînd despre un alt volum care adună opera de pînă azi a unui poet, Zestrea
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
dus pe Mihai Ursachi pe țărmul Pacificului unde a fost angajat salvamar, apoi profesor universitar, pentru că apoi să se întoarcă în România. Și nu orice Românie, ci un colț plin de personalitate al acestei Românii, plin de personalitate, de istorie literară și în același timp de derizoriu: Ticaul, mahalaua celebra a Iașilor. Nici o motivație nu e de găsit în poezie pentru toate aceste tribulații, lucru rar în istoria noastră literară. Poezia se ține singură, cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
plin de personalitate al acestei Românii, plin de personalitate, de istorie literară și în același timp de derizoriu: Ticaul, mahalaua celebra a Iașilor. Nici o motivație nu e de găsit în poezie pentru toate aceste tribulații, lucru rar în istoria noastră literară. Poezia se ține singură, cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe care n-a folosit-o niciodată pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Mihai CANCIOVICI Pare lesne de înțeles de ce o antologie de eseuri biografice și de critică literară cu un asemenea titlu și, pe deasupra, publicată în luna aprilie a acestui an, la doar cîteva luni de la moartea "Nobelului" Cămilo José Cela (17 ianuarie 2002), a stîrnit scandal în viață literară spaniolă. Cu toate acestea, este greu de imaginat
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
o antologie de eseuri biografice și de critică literară cu un asemenea titlu și, pe deasupra, publicată în luna aprilie a acestui an, la doar cîteva luni de la moartea "Nobelului" Cămilo José Cela (17 ianuarie 2002), a stîrnit scandal în viață literară spaniolă. Cu toate acestea, este greu de imaginat cum Francisco Umbral - autorul cărții în discuție - mai poate indigna încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Ni se mai spune că omul care avea să fie înnobilat de Regele Spaniei cu rangul de Marchiz de Iria Fla-via profita fără scrupule de pe urma prietenilor săi bancheri (ceea ce nu e neapărat un lucru condamnabil), pentru a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
altă parte, autorul nu se arătă zgîrcit în adjective laudative, nu ezită să-l numească pe Cămilo José Cela "geniu", subliniindu-i talentul lingvistic de excepție și laconismul discursului, care lasă, din fericire, "nemoralizat" universul românesc. E apreciată îndrăzneala experimentelor literare, cum ar fi realismul atroce, dus pînă la suprarealism, din Familia lui Pascual Duarte, ori introducerea în literatura spaniolă a "simultaneismului" (tratarea, în paralel, a unor scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
pe care scriitorul galisian a trimis-o, în 1938, poliției secrete franchiste, pentru a-și oferi serviciile. Nu se cunoaște vreun răspuns din partea autorităților la respectiva misiva, nici nu există probe ale vreunei activități de "turnător" a emitentului. în lumea literară spaniolă circulă o interpretare în apărarea lui Cela, si anume aceea potrivit căreia scrisoarea cu pricina ar fi fost o stratagema a lui "don Cămilo", pentru a se pune la adăpost de o eventuală acuzație de dizidenta, din partea regimului. în
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
autoportret în oglindă" al lui Francisco Umbral. Un autoportret ambiguu, în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul amintit mai sus. "Cămilo José trăiește senzația literară că se prelungește întrucîtva în mine", afirma Umbral însuși, atribuind maestrului gîndul secret al discipolului.
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Nicolae Manolescu A murit Chiper Ivasiuc, soția romancierului dispărut la cutremurul din 1977, ea însăși prozator și reporter, leneșa autoare a unei singure cărți, personalitate cunoscută a lumii noastre literare din ultimele decenii. Deși era de un sfert de veac bolnavă, moartea Țiței ne-a luat prin surprindere. Era atît de plină de viață, de atentă la ce se întîmplă, pe scurt, de prezență, încît numai cu greu cineva care
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
excelentelor interviuri din Dilemă anilor din urmă. Țîța era un povestitor înnăscut. Istoriile ei, cu oameni celebri sau cu anonimi, cu trecutul Bucureștiului pe care il stăpînea cum numai regretată noastră colega, Andriana Fianu, o mai făcea, cu pitorești evenimente literare, erau captivante. Avea o memorie, îndeosebi a amănuntului, fără egal. Dacă citise o dată o carte, n-o mai uita. Pe vremea cînd scriam studiul despre Sadoveanu, am avut multe discuții cu ea despre un autor pe care-l știa pe
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
Cele două fete se apropie una de cealaltă în plimbările nsfîrșite prin centrul Bucureștiului. Erotismul lor nu depășește faza primară a unei strîngeri în brațe înfricoșate în fața unei lumi străine. Bărbații sînt caracterizați schematic, sînt tratați cu un amuzant "sictir literar", sînt ignorați tocmai ei, cei în jurul cărora s-au scris întotdeauna cărțile. Apropierea fizică este frățească, erotismul este un construct aproape livresc al naratorului. Aud zgomotul înfundat al apei care mătură urina din vas și gîndul mi se comută, ca
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
remarcă (orice scriitor lucid își pregătește terenul). "Legături bolnăvicioase" (ce titlu nefericit! un titlu care condamnă din start relația dintre cele două femei, care demască o viziune sexistă asupra poveștii...) nu desemnează deocamdată un autor important, ci un simplu fenomen literar. Ați vrut proză scrisă de tineri, poftiți de vă înfruptați! Deocamdată așa arată. Droguri Alexandru Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi." Trecerea de la "caiețel" la mesajul dur, direct, la slogan, la scrierea clișeistică (înjurăturile, refrenele unor melodii, repetarea unor scene de film, ritualul de fiecare zi al dependentului în căutarea dozei), iată o mișcare literară interesantă. Personajul lui Vaculovski este un tînăr din Republica Moldova venit la studii într-o Românie care îl dezamăgește. Cuvintele "de peste Prut" fac nu de puține ori savoarea textului (cartea ar fi meritat și un glosar pentru argoul moldovenesc). Iar apoi
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
grafittiului, puterea hip-hop-ului sau a rock-ului alternativ. Vaculovski pare a crede că e de ajuns să consumi o astfel de cultură ca să fii "ales", ca să fii aparte. Și într-un fel are dreptate, cît timp nu ai și pretenții literare, cît timp nu publici și nu scrii, totuși, în "caiețel". Deocamdată Alexandru se pune la punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
conduce la selectarea câtorva teme mari, asupra cărora, insistând, încerc să le arăt și deosebita valoare. Alexandru Busuioceanu este pasionat cititor care, oricât și-ar impune o anumită disciplină, este parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză, lăudând cultura franceză pentru claritate și repudiindu-i superficialitatea, Coranul, poezia belgiană, gândirea germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Dosarul cu numărul 120, al cărui conținut este format din acest Jurnal, intitulat Caiete de miezul nopții. Fragmente au mai fost publicate în revista "Magazin istoric", în patru numere ale anului 1995, de Ioan Lăcustă, iar de către Popescu-Cadem în "Jurnalul literar", din aprilie 2000 până în martie 2001. Dl C. Popescu-Cadem și-a consacrat doi ani și jumătate din viață pentru a face cunoscută o prezență românească de prim ordin pe scara valorilor umane, în acest jurnal, autentic autoportret: "Din ce în
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
aduc aminte mai mult de suferințele lui Pârvan din ultimii lui ani când a scris lucrurile cele mai de seamă. Să mă socotesc oare norocos pentru suferințele mele de azi?" Alexandru Busuioceanu - Caietele de miezul nopții (Jurnal 1939-1957), Editura "Jurnalul literar", București, 2001, 254 pag.
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
cinstea de a fi cântat în concertul de deschidere a Festivalului enescian, în compania cunoscutului colectiv simfonic francez Orchestre de Paris aflată sub conducerea dirijorului Christoph Eschembach. Alexandru Tomescu a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu pentru România literară. Dumitru Avakian: Care pot fi astăzi condițiile afirmării unui muzician performer, acum în anii de început ai secolului XXI, într-o lume aflată în plin proces de globalizare, societate în care informațiile și valorile cunosc o circulație amețitoare, greu de
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
cititul reprezintă una dintre legăturile cu limba română, cu casa. Sunt cărți care mă pasionează; unele îmi schimbă starea de spirit, îmi schimbă felul de a vedea lucrurile. Am citit aproape tot ce a scris Mircea Eliade; nu numai lucrările literare. Avem anume apropieri. Nici Eliade nu-și găsea timp pe măsura proiectelor pe care le avea de îndeplinit; de la el am deprins pasiunea căutării. La Arghezi m-a frapat eleganța ordonării cuvintelor; se simte că le stăpânește așa cum un muzician
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]