1,692 matches
-
Culte “asigură relațiile Statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România” și “sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare și funcționare a acestora, în vederea participării lor la viața socială și spirituală a țării, și mediază situațiile litigioase”. Cu alte cuvinte, creează cadrul optim pentru acțiunea socială a Bisericii. Limitele competențelor noastre provin din aceea că Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte recunoscute din țara noastră pot interacționa direct cu instituțiile Statului, fără a fi obligate să recurgă
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
Culte “asigură relațiile Statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România” și “sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare și funcționare a acestora, în vederea participării lor la viața socială și spirituală a țării, și mediază situațiile litigioase”. Cu alte cuvinte, creează cadrul optim pentru acțiunea socială a Bisericii. Limitele competențelor noastre provin din aceea că Biserica Ortodoxă și celelalte culte recunoscute din țara noastră pot interacționa direct cu instituțiile Statului, fără a fi obligate să recurgă la
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
lacrimi și nu a mai fost în stare să scoată o vorbă ori să gândească coerent la ceva. Scotocea pierdută în geantă după batistă, uitând că o avea pe birou în fața sa. După câteva zile, profitând de existența unor probleme litigioase ale firmei, a luat dosarul în brațe și a mers la patron să-i explice și să-i ceară voie să se consulte cu avocatul firmei. - Da, știam! au fost primele cuvinte ale acestuia, după ce a întrerupt-o pe fată
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
actului normativ incident în litigiu este necesar legată de limitele învestirii și este rolul exclusiv al instanței care soluționează litigiul, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, aceasta fiind obligată să stabilească legea aplicabilă raportului juridic litigios. ... 87. Verificând premisele sesizării, determinate de circumstanțele litigiului, se constată că, prin modalitatea de formulare a întrebării, instanța de trimitere nu pune în discuție interpretarea unei anume norme de drept, ci tocmai identificarea dispozițiilor legale aplicabile, respectiv art. II alin.
DECIZIA nr. 83 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293101]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 19 septembrie 2017), pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate
DECIZIA nr. 83 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293101]
-
vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 22. Completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în dosarele nr. 3.496/3/2024 și nr. 3.623/3/2024 nu și-au exprimat punctele de vedere asupra chestiunii litigioase. ... 23. Instanța de trimitere din Dosarul nr. 3.496/3/2024 nu a suplinit lipsurile încheierii de sesizare, deși prin Adresa emisă la 31 iulie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la care s-a revenit la data de 5
DECIZIA nr. 55 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292478]
-
natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 24. Instanța de trimitere a reținut că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei. Astfel, chestiunea litigioasă dedusă judecății este aceea a aplicării cumulului de sporuri, respectiv a sporului prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. e) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu pct. 1 lit. c) din anexa nr.
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]
-
soluționare a cauzei deduse judecății, întrucât, în funcție de stabilirea includerii sau neincluderii plafonului prevăzut de dispozițiile legale menționate în condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, instanța de trimitere va putea dezlega raportul juridic litigios și va stabili în ce măsură drepturile salariale pretinse de reclamantă sunt sau nu cuvenite acesteia, în condițiile în care datele speței relevă faptul că salariatei nu i s-a recunoscut sporul menționat pentru motivul că, la nivelul biroului în
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
judecății, întrucât, în funcție de stabilirea includerii sau neincluderii plafonului legal, prevăzut de dispozițiile legale menționate, în condițiile de acordare a sporului pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, instanța de trimitere va putea dezlega raportul juridic litigios și va stabili în ce măsură actul administrativ contestat este unul legal, respectiv în ce măsură drepturile salariale pretinse de reclamantă sunt sau nu cuvenite acesteia, în condițiile în care datele speței relevă faptul că actul administrativ contestat, prin care
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că nu este îndeplinită condiția în discuție atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă (Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023), ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
62. Jurisprudența verificată, dar și punctele de vedere teoretice exprimate de instanțele judecătorești relevă existența unei chestiuni de drept ce este de natură a constitui izvorul unei practici neunitare, astfel că este necesară intervenția instanței supreme pentru a clarifica problematica litigioasă reprezentată de aplicabilitatea dispozițiilor art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 în privința personalului ce face parte din autoritatea judecătorească. ... 63. Referitor la condiția ca Înalta Curte să nu fi statuat asupra chestiunii de drept aflate în discuție, se reține
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294687]
-
necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum și a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp. ... 63. De altfel, chestiunea litigioasă referitoare la dreptul pensionarilor militari la actualizarea și indexarea pensiilor, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în temeiul dispozițiilor legale în vigoare anterior adoptării acestui act normativ, a fost analizată de Curtea
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare și salarizare aferente raportului juridic individual de muncă litigios, în condițiile în care salariatul și instituția angajatoare se prevalează fiecare de unul din cele două sisteme de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). ... 72. Or, acesta este atributul instanței
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). ... 72. Or, acesta este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, de a da calificare raportului juridic individual de muncă litigios, pe baza elementelor rezultate punctual din situația de fapt a pricinii, în funcție de care să facă aplicarea cadrul normativ incident în materie de încadrare și salarizare a respectivului angajat, printr-o interpretare corelată și adecvată a tuturor normelor de
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere (paragraful 103 al Deciziei nr. 63 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1156 din 29 noiembrie 2022). ... 78. Argumentele expuse în cele ce
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită în realitate o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
În același timp, întrucât prin contestația formulată împotriva deciziei de invalidare se urmărește, cum s-a arătat, recunoașterea dreptului de creanță (având ca obiect punctele compensatorii), este firesc ca la determinarea acestuia instanța să aibă în vedere, în rezolvarea raportului litigios, criterii actuale, pe baza cărora să se realizeze o determinare în prezent a întinderii dreptului. De aceea, trimiterea la grila notarială din conținutul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 nu poate fi înțeleasă decât în sensul grilei anterioare
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 66. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnică, neclară), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
56. Sesizarea de față reproduce obiectul acțiunii cu care este învestită instanța de trimitere, privind stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare, prin includerea unui spor recunoscut altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive, vizând tranșarea aspectelor litigioase aflate pe rolul acesteia. ... 57. Rezultă neîndoielnic din conținutul încheierii caracterul deficitar al sesizării ce nu cuprinde nicio motivare a îndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența chestiunii de drept reale și veritabile, ci se rezumă la o prezentare a
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
poate fi dată prin activarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie să fie una de principiu, prin interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă ori rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei. ... 62. Având în vedere cele menționate, conținutul încheierilor de sesizare și dispozițiile legale aplicabile, întrebările reformulate sunt următoarele: În interpretarea și aplicarea art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II anexa
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizării. ... 51. De altfel, chestiunea litigioasă referitoare la eventuala discriminare dintre specialiștii IT și alte categorii de specialiști din sistemul judiciar instituită prin modalitatea de salarizare a celor dintâi a fost analizată de Curtea Constituțională în mai multe rânduri. Excepția de neconstituționalitate, sub aspectul criticilor de
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
neunitară. ... 68. Sesizările reproduc obiectul acțiunilor cu care sunt învestite instanțele de trimitere, privind stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare, prin includerea unor drepturi salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive, vizând tranșarea aspectelor litigioase aflate pe rolul acestora. ... 69. Rezultă neîndoielnic din conținutul încheierilor caracterul deficitar al sesizărilor ce nu cuprind nicio motivare a îndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența chestiunii de drept reale și veritabile, ci se rezumă la o prezentare a
DECIZIA nr. 71 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293108]
-
în vedere obiectul acțiunii, motivele de apel formulate și dispozițiile imperative ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a constatat că litigiul privește stabilirea și plata drepturilor de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, iar asupra chestiunii litigioase privind dreptul personalului asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Ministerului Justiției la beneficiul diurnei de detașare în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, stabilită potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 13 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295114]
-
a cărei lămurire se cere întrucât, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat să se dispună acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare începând cu 31 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a regulamentului-cadru amintit, iar dezlegarea aspectelor litigioase din prezenta cauză ține exclusiv de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor anterior menționate, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
al Magistraturii, pentru ca decizia finală să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reclamantul acționează ca titular al unei petiții, iar nu ca titular al acțiunii disciplinare, iar accesul la justiție este pe deplin respectat, deoarece actul administrativ unilateral litigios este supus unui control al instanței de contencios administrativ. Petentul nu are un drept de exercitare a acțiunii disciplinare, ci doar un drept de a obține soluționarea în condiții de legalitate a sesizării sale. ... CURTEA, având în vedere actele și
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]