1,076 matches
-
și cărbunele -, a trezit Naturii nostalgia trecutului, acela În care noi nu existam Încă, iar asta se cheamă efectul de seră care pare să ne Încolțească, cel care va ridica nivelul oceanelor, transformând În fund de mare mulțime de câmpii litorale. Dar În alt mileniu... A descoperit ce mănâncă plantele. Și le-a dat Îngrășăminte. Nu din iubire, ci din egoism. Dar s’a grăbit, aflând abia pe urmă că ele nu-l folosesc pe tot, și asta nu pentru că nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de evacuare cu temperaturi ridicate, surse de zgomot și poluare estetică. Capitolul 2 Factori supuși protecției 1. În cazul stațiunilor balneare și balneoclimatice sînt supuși protecției următorii factori terapeutici: - sursele de ape minerale; - lacurile terapeutice; - faleză, plaja mării și apele litorale marine și lacustre; - nămolurile terapeutice; - gazele terapeutice; - aerul; - cadrul natural aferent stațiunii. 2. În afara acestor factori, protecția trebuie depusă și asupra surselor de apă potabilă, asupra solului, vegetației și instalațiilor și clădirilor de deservire aflate în strânsă relație cu factorii
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]
-
Zona externă de restricție A. Zona internă de regim sever. Această zonă constituie un areal relativ restrâns care include următorii factori: - sursele de ape minerale captate sau necaptate; - lacurile și ocnițele terapeutice; - nămolul și gazele terapeutice (mofete); - plajă și apele litorale marine; - instalațiile și construcțiile de deservire a bazelor de tratament; - sursele de apă potabilă; - drumurile și aleile de acces. Zona internă de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexă. B. Zona externă de restricție. Această zonă cuprinde
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]
-
de evacuare cu temperaturi ridicate, surse de zgomot și poluare estetică. Capitolul 2 Factori supuși protecției 1. În cazul stațiunilor balneare și balneoclimatice sînt supuși protecției următorii factori terapeutici: - sursele de ape minerale; - lacurile terapeutice; - faleză, plaja mării și apele litorale marine și lacustre; - nămolurile terapeutice; - gazele terapeutice; - aerul; - cadrul natural aferent stațiunii. 2. În afara acestor factori, protecția trebuie depusă și asupra surselor de apă potabilă, asupra solului, vegetației și instalațiilor și clădirilor de deservire aflate în strânsă relație cu factorii
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
Zona externă de restricție A. Zona internă de regim sever. Această zonă constituie un areal relativ restrâns care include următorii factori: - sursele de ape minerale captate sau necaptate; - lacurile și ocnițele terapeutice; - nămolul și gazele terapeutice (mofete); - plajă și apele litorale marine; - instalațiile și construcțiile de deservire a bazelor de tratament; - sursele de apă potabilă; - drumurile și aleile de acces. Zona internă de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexă. B. Zona externă de restricție. Această zonă cuprinde
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
G.Bannister (1830), George Grey (1837) și inginerul hotarnic Augustus Gregory (1848), care au cercetat regiuni Întinse, În interiorul continentului, fără să găsească decât puține locuri pentru agricultură și creșterea vitelor. John Edward Eyre Întreprinde călătorii În sud estul Australiei, zona litorală a Golfului Spencer (1839), descoperind culmile Flinders și Gawler, lacul sărat Torrens, și În final cel mai mare lac din Australia meridională (1840 1841)135. Despre marele lac, care-i va purta numele, John Eyre scria În 1840: „Am găsit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru generațiile viitoare! Ce spirit malefic ne Îndeamnă la autodistrugerea Paradisului nostru terestru? De ce, de ce?! 181 Noaptea acoperă pământul cu negrele-i aripi, curând, un greier cântă-ntruna, fără de răgaz... LUXURIANTA PĂDURE TROPICALĂ Pădurea tropicală din zona Cairns Învăluie dealurile litorale ca o mantie verde protectoare, constituind una dintre numeroasele obiective ale Australiei Înscrise pe lista Patrimoniului Universal (1988). Este o dimineață senină, cu soare blând care-și Împrăștie cu dărnicie razele mângâietoare, prin frunzișul de palmieri, eucalipți și bambuși. Circa
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În vreme ce terenurile de la est, mai aride, sunt acoperite de smocuri de iarbă pe care le pasc vara turmele de oi de pe podișuri. Spre sud-vest, munții se termină printr-o zonă de fiorduri (Fiordland), care spre vest domină o Îngustă câmpie litorală (Westland Plain), iar spre est o câmpie mai largă (Canterbury Plain). Ghețarii au săpat văi adânci, cu pereți abrupți, cu un milion de ani În urmă. Când gheața s-a topit, Marea Tasman i a luat locul. Vârful Mitre (1691
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
902.000 locuitori (locul 46) 631. Relieful este constituit din două sectoare separate, unul continental (Malaysia), corespunzând părții sudice a Peninsulei Malacca, străbătut de un lanț muntos cu vârful Gunung Tahan, mărginit la vest și la est de câmpii joase litorale și altul insular (Sarawak și Sabah) ocupând partea de nord-vest a insulei Kalimantan/Borneo, format din munți Înalți (vârful Gunung Kinabalu, 4101 m) pe teritoriul Sabahului, munți de Înălțime medie și o câmpie litorală aluvială În Sarawak. Strâmtoarea Malacca, ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și la est de câmpii joase litorale și altul insular (Sarawak și Sabah) ocupând partea de nord-vest a insulei Kalimantan/Borneo, format din munți Înalți (vârful Gunung Kinabalu, 4101 m) pe teritoriul Sabahului, munți de Înălțime medie și o câmpie litorală aluvială În Sarawak. Strâmtoarea Malacca, ce se Întinde Între Sumatra și Malaysia, este cea mai importantă linie maritimă din lume. 631 Cele două regiuni separate (continentală și insulară) se află la o distanță de 650 km (H.Matei, S.Negruț
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vis. Cele mai frumoase destinații turistice din lume, Editura Aquila, 2008, p.147-148. 772 Smithsonian, Terra, p. 191; vezi și Marea Enciclopedie a statelor lumii, p.68-69. 609 În continuarea munților se găsesc mici depresiuni și fâșii Înguste de câmpii litorale. Dealurile conice, În număr de 1268, cu versanți abrupți se ridică parcă din pământ, umăr la umăr pe insula Bohol (arhipelagul Visaya), supranumite Dealurile de Ciocolată, deoarece ierburile din anotimpul uscat (februariemai) sunt arse de soare, Încât colinele par Învelite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
general, diagnosticarea afecțiunilor asociate concomitente care ar putea fi contraindicate pentru stațiunile în care se tratează boala principală (7). Balneoterapia (sau balneoclimatologia) folosește ca arsenal terapeutic factorii naturali reprezentați de climat, ape minerale, lacuri, nămoluri, gaze terapeutice, plaja și apele litorale marine. Climatul este fondul pe care se desfășoară activitatea organismului uman și el poate apărea ca un factor pozitiv sau negativ în cadrul tratamentelor balneare. Apa minerală naturală conține săruri minerale, microelemente și alte substanțe într-o compoziție constantă raportată la
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
sever B. Zona externă de restricție. A. Zona internă de regim sever constituie un areal relativ restrâns, care include următorii factori: - sursele de ape minerale captate sau necaptate; - lacurile și ocnițele terapeutice; - nămolurile și gazele terapeutice (mofete); - plaja și apele litorale marine;instalațiile și construcțiile de deservire a bazelor de tratament; - sursele de apă potabilă;drumurile și aleile de acces; Zona internă de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabele. B. Zona externă de restricție Această zonă cuprinde teritoriul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează: a) în apele colinare, de șes, în Dunăre și în delta să, pe durata a 60 de zile, în perioada 22 aprilie - 20 iunie inclusiv; ... b) în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale, pe durata de 90 de zile, în perioada 8 aprilie - 6 iulie inclusiv; ... c) în fața gurii Dunării - meleaua Sfântu Gheorghe, până la Ciotic - pe durata a 122 de zile, în perioada 1 aprilie - 31 iulie inclusiv; ... d) se interzice pescuitul în
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
pescuit se interzice: a) utilizarea setcilor, avelor, de orice tip, si a ohanelor cu latura ochiului de plasă mai mică de 100 mm, în zona litoralului marin; ... b) folosirea setcilor și avelor, de orice tip, în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pescuitul electric și cu materiale explozive, precum și prin utilizarea de substanțe toxice sau narcotice de orice fel; ... d) folosirea setcilor și avelor tractate în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" ( cu exceptia pescuitului în Dunăre și în brațele sale principale: Chilia
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
canale, girle, sahale, a bazinelor naturale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... g) se interzice pescuitul cu năvodul, după cum urmează: ... - în perioada 15 aprilie - 15 septembrie în Delta Dunării; - în perioada 8 aprilie - 1 octombrie în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale. Articolul 4 Este interzis pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii sub dimensiunile: știuca - 40 cm; biban - 12 cm; avat - 30 cm și somn - 50
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
naturale; ... d) a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la uneltele destinate pescuitului în zona litoralului românesc al Mării Negre; ... e) a = 40 mm, respectiv 2a = 80, la camerele de prindere a vintirelor și talienelor utilizate în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale; ... f) pentru Complexul Razim-Sinoe se interzice folosirea năvoadelor cu dimensiunile ochiurilor de plasă mai mici de: ... * a = 40 mm pe latura (matița), în perioada 1 octombrie - 31 decembrie; * a = 50 mm pe latura (matița), până la 1 aprilie, iar pentru 1997
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
și inovare institutul efectuează cercetări fundamentale și aplicative pe următoarele direcții principale: - structura, funcționarea și evoluția ecosistemelor marine; - productivitatea biologică a ecosistemelor marine și paramarine; - evaluarea și monitoringul factorilor de mediu și ale biodiversității din zona costiera și a lacurilor litorale; - evaluarea și prognoză resurselor vii marine; - modelarea proceselor de bază în funcționarea ecosistemelor marine; - modificări ale mediului sub influența factorilor antropici și impactul acestor modificări asupra resurselor naturale și biodiversității; - procese de bază în sistemul climatic, în special la interfață
HOTĂRÂRE nr. 686 din 23 august 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125240_a_126569]
-
marine; - modificări ale mediului sub influența factorilor antropici și impactul acestor modificări asupra resurselor naturale și biodiversității; - procese de bază în sistemul climatic, în special la interfață uscat-ocean-atmosfera; - reabilitarea și protecția prin tehnologii integrate a zonei costiere și limitarea abraziunii litorale; - renaturarea și reabilitarea ecosistemelor marine și paramarine, modificate prin intervenții antropice inadecvate; - redresarea ecologică a populațiilor unor organisme marine aflate în declin; - perfecționarea tehnicilor și a tehnologiilor de investigare a mediului marin și de protecție a habitatelor în situații de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 23 august 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125240_a_126569]
-
acvatice, după cum urmează: 1. în apele colinare și de șes, în Dunăre, în Delta Dunării și în Golful Musura, pe o durată de 60 de zile, în perioada 12 aprilie-10 iunie inclusiv; 2. în Complexul Razim - Sinoe și în lacurile litorale, în perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv; 3. în fața gurilor Dunării - meleaua Sfîntu Gheorghe, până la Ciotic, pe o durată de 122 de zile, în perioada 1 aprilie-31 iulie inclusiv. Articolul 2 Se instituie zone de cruțare a peștelui, prin interzicerea pescuitului
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
tip și a ohanelor cu latura ochiului de plasă sub 100 mm, în zona litoralului marin, cu excepția Golfului Musura din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; 2. folosirea setcilor și a avelor de orice tip în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; 3. pescuitul electric și cu materiale explozive, precum și prin utilizarea de substanțe toxice sau narcotice de orice fel; 4. folosirea setcilor și a avelor, tractate în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția pescuitului în
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
Biosferei "Delta Dunării"; 7. se interzice pescuitul cu năvodul în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", după cum urmează: a) în perioada 14 aprilie - 15 septembrie în Delta Dunării; ... b) în perioada 1 aprilie - 1 octombrie, în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale; ... 8. se interzice pescuitul cu setci și cu ave confecționate din fire monofilament. Articolul 6 Este interzis pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii care
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la uneltele destinate pescuitului în zona Litoralului românesc al Mării Negre; 5. a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la camerele de prindere ale vintirelor și talienelor utilizate în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale; 6. pentru Complexul Razim-Sinoe se interzice folosirea năvoadelor care au dimensiunile ochiurilor de plasă mai mici de: a) a = 40 mm pe latura (la matița), în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 1999; ... b) a = 50 mm pe latura (la matița
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
în râul Tisa: ... - pentru zona de frontieră cu Ucraina, pe o durată de 52 de zile, în perioada 30 martie - 21 mai inclusiv. Articolul 9 Prohibiția pescuitului sturionilor în anii 1999 și 2000 se stabilește după cum urmează: 1. în zona litorala a Mării Negre, în perioada 15 februarie - 15 mai; 2. în sectorul Marea Neagră - Cotu Pisicii (Mm 76), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 15 mai; 3. în sectorul Cotu Pisicii (Mm 76) - Chiciu-Ostrov (km 374,5
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]
-
optime. 2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări etc.). 2.3. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de terenuri instabile, măsuri de reconstrucție ecologică, reîmpăduriri, reinundari etc. 2.4. Delimitarea orientativa a zonelor ecologic fragile (montane, deltaice, litorale). 2.5. Delimitarea zonelor protejate și măsurile generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit. 2.6. Alte măsuri și propuneri necesare pentru protecția mediului și a patrimoniului, pentru prevenirea și combaterea riscurilor naturale și pentru valorificarea, refacerea și regenerarea resurselor
ORDIN nr. 214/RT din 15 martie 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124121_a_125450]