1,673 matches
-
dans. Eram o persoană fără adăpost, însă i-am spus: «Asta trebuie să fac». După câteva luni, am primit un contract de dansatoare în Europa. Când m-am întors (în Statele Unite, n.r.), am primit propunerea de a juca în «In Living Color». Am devenit membră a trupei de dansatoare Fly Girl și m-am mutat la Los Angeles. Toate aceste lucruri s-au întâmplat pe parcursul unui singur an", a dezvăluit vedeta americană. Jennifer Lopez, în vârstă de 43 de ani, a
Jennifer Lopez: Am fost o persoană fără adăpost by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71990_a_73315]
-
unui singur an", a dezvăluit vedeta americană. Jennifer Lopez, în vârstă de 43 de ani, a devenit celebră în calitate de actriță, înainte de a deveni o vedetă a muzicii pop. De când a devenit cunoscută în anii 1990 cu rolul din sitcomul "In Living Color", Jennifer Lopez a devenit un star de talie mondială, remarcându-se în filme precum "Selena", "Trenul cu bani", "Anaconda", "Eu cu cine mă mărit?", "Camerista/ Maid in Manhattan", "Plan de rezervă" și "Pregătește-te, că vine!". În plan muzical
Jennifer Lopez: Am fost o persoană fără adăpost by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71990_a_73315]
-
de altfel la istorici și politologi francezi. Cu literatura nu avusese niciodată o bună întâlnire. Afară de epistole ocazionale, scrise cu haz, nu știam să fi produs vreodată ceva. Știam că seara, târziu, îi plăcea să facă focul în căminul din living și să se uite la jocul flăcărilor, sorbind un Côtes du Rhône și trăgând dintr-o pipă. Dar nu știam că se apucase de scris. L-am întrebat de unde i se trage. "Am scris pentru că mi se părea că am
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
se tot scumpește, se cam termină, prețul alimentelor crește, pretutindeni. Noul nostru Maserati consumă, cei trei sute de cai putere pretind, un metru pătrat de construcție costă o mie opt sute de euro - va trebui să renunțăm la cel de al treilea living, nu vom achiziționa o barcă nouă nici în 2008 și dacă am schimbat euro pe lei, acum vom schimba lei pe euro. Cumva, o vom scoate noi la capăt! Deci nu vom agăța de lampa din pod o frânghie, nu
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
California Dreamin' (nesfîrșit) (2007) în regia lui Cristian Nemescu, producător: Andrei Boncea. François Truffaut spunea că "Un film trebuie să spună ceva despre autorul său și ceva despre cinematograf". În egală măsură, filmul suedezului Roy Andersson, Du Levande (You, the Living, 2006)care a primit alături de filmul lui Cristian Nemescu, premiul criticii ex-aequo, vorbește despre un regizor cu o tehnică desăvîrșită, minuțios și sceptic, cît și despre comedia umană, într-o notă de apocalipsă veselă, un laitmotiv al filmului fiind chiar
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
din sticlă și inox. „Poți să vizitezi toată casa, poate vezi ceva În neregulă. În frigider găsești bere, pepsi și vin” Semnat: „G”. A admirat parchetul stratificat, faianța și gresia din import, elemente foarte rare, arcadele și lipsa ușilor din living, acvariul care l-a fascinat și nișele cu tablouri luminoase din pereți. A auzit soneria muzicală și nu a știut cum să reacționeze, nu avea nicio indicație În acest sens. Pe când se gândea dacă să deschidă sau nu, se auzi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-mi că ai fost elevul meu cel mai bun, nu te sfii, este un dar și un test foarte util pentru noi doi, sigur din rațiuni cu totul și cu totul diferite! În timp ce cele două zeități pământene se retrăgeau În living, Rică Olaru credea că murise și acum Întâlnește În cer un adevărat Înger. Se frecă la ochi și Înaintă către frumoasa făptură ce-i Întinsese poate cea mai delicată mână. Îmbrăcată cu ceva foarte străveziu, Ada, pentru că ea era, Îl
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
era, Îl cuprinse pe după gât, exact ca atunci și-l sărută pătimaș iar el desluși niște frumoase vorbe de alint și Întrebări monosilabice nearticulate Înnecate În sughițuri și oftaturi. Trecuseră aproape două ore când cei doi Își făcură apariția În living-ul somptuos. Erau așteptați iar G se grăbi să spună: Știm că ai fost și Încă mai ești surprins și de aceea cred că sunt obligată să mă explic. Mai cred că am exagerat dar scopul meu a fost unul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
000. — Mi se pare corect. Ce faceți cu spectatorii, dacă nu mor? — Ne cerem scuze, n-ar fi prima oară. Batem palma? Ce-ar trebui să fac în show-ul ăsta? — Nimic. Noi instalăm niște camere de luat vederi în living, în baie, în dormitor... — N-am dormitor, stau într-o garsonieră. — Vedeți, o să vă prindă bine banii ăștia, vă mutați la două camere. Și, la cum merge piața imobiliară, parcă văd că vă luați trei camere. Lionel își face toate
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Paris. Bourdieu, P. (1989), „Social space and symbolic power”, în Sociological Theory, nr. 7(1). Bourdieu, P.; Wacquant, L.J.D. (1992), An invitation to reflexive sociology, The University of Chicago Press, Chicago. CASPIS (Comisia Anti-sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale), „Poverty and living standard dynamics during the 1998-2001 period”, decembrie, www.caspis.ro/english/press.htm. Castelloe, P.; Gamble, D.N. (2005), „Participatory methods in community practice. Popular education and participatory rural appraisal”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încerca produsele și noroc că a doua zi nepoata mea a venit din nou la mine cu un arsenal de informații și schema mea de program Forever. Am decis să iau produsele și am făcut prima mea comandă la Forever Living Products of America. Am început o detoxifiere a organismului meu cu mult curaj, dar fără mare încredere. Mă simțem un pic cam ciudat, se înt=mpla ceva extraordinar în corpul meu dar nu-mi dădeam seama. Corpul meu era spălat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
o energie pozitivă de unde am reușit să-mi alimentez și să-mi încarc bateriile descărcate, și acum, după mai bine de cinci ani, îmi încarc bateriile și ajut și pe alții să și le încarce de la această minunată priză (Forever Living Products). Fiecare dintre voi, cei care considerați că vi s-au descărcat bateriile, încercați să vă găsiți o priză de unde să vă puteți încărca, indiferent ce cale veți urma pentru că toți suntem liberi să alegem calea sau priza, important este
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mine dacă nu aș fi reușit să mă eliberez de acea entitate dureroasă, care stătea cu chirie în corpul meu. Tot ce am scris și voi scrie în continuare, nu ar fi fost posibile dacă nu lăsam vântul prielnic (Forever Living Products) să mă ducă în direcția bună, de acolo a început totul, de la acele minunate produse și de la acei minunați prieteni pe care i-am întâlnit în cadrul Companiei. Ei m-au ajutat necondiționat și au contribuit la revenirea mea pe
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
realizat de trei camere, una focalizată pe Peter, una pe Katia și o alta pe tandem, astfel încît duelul verbal al celor doi este urmărit ca un permanent joc de poziție, compartimentat în funcție de stare, de la dormitor la bucătărie coprezente în jurul livingului. De altfel, ironiile plutesc în aer din prima clipă, Peter merge să-și viziteze fratele, Robert, internat probabil într-o instituție de profil, - geamurile pe fundal sunt protejate cu sîrmă -, iar acesta pare afectat de o depresie gravă, în timp ce Peter
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
valet și se știa că nici clopoțelul nu prea suna. Dar la pupitrul recepției domnul Kalebgian Înfrunta inerția În haina lui bine croită. — Kalebgian, a sosit domnul Myatt? — Nu, domnule, trenul are Întârziere. Doriți să așteptați? Și-a reținut un living? — Oh, evident! Aici, băiete, condu-l pe domnul În Încăperea domnului Myatt. — Dă-i cartea mea de vizită când sosește. Cele două americance deciseră să nu-i dea domnului Kalebgian o cutie de rahat Deliciul turcesc, dar el fusese atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
trei oameni pe plajă. Ce-ar fi să vii la mine acasă? — Mi-ar face mare plăcere, i-am răspuns, ridicându-mă de pe șezlong. — Am putea lua prânzul și să ne petrecem toată după-amiaza Împreună. Casa are cel mai tare living săpat În piatră. Mortal, nu alta, spuse ea, strângându-și sacul și punându-și sandalele aurii din piele. În Careyes este o idee general acceptată că lipsa unui salon de primire săpat În piatră Înseamnă moarte din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Plaza, să zicem. Iedera sufoca panseluțele. Niște vițe se agățaseră de o latură a fațadei de cărămidă și continuau să se ridice. Nu a observat nimeni. Plouase mult. Nu a observat nimeni până când, într-o dimineață, locatarii din Park Senior Living Center au găsit ușile de la intrarea în hol zăvorâte de iederă. În aceeași zi, peretele sudic al cinematografului Fremont, un zid de cărămidă și beton gros de un metru, s-a prăbușit peste o sală plină până la refuz. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dintotdeauna. Bietul Bull! Neștiind ce să facă, îmbrățișa frigiderul sau se așeza cu fundul pe termostatul defect. Bântuia văicărindu-se pe coridor, în sus și-n jos; sfărâmă cu lovituri de picior telefonul și scăunelul lui Chippendale. Intră apoi în livingul portocaliu și se jelui statuii cerbului, de parcă ar fi fost vreun idol nordic, un zeu al pădurii cu un copac în loc de sculă, capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de Frankfurt. Drumul îl străbătură repede, sporovăind în continuare vrute și nevrute. - Credeam că stai într-un apartament, zise Christine, uimită, când ajunseră în dreptul casei lui. Care era într-adevăr mare, deși avea numai patru camere. Una dintre ele era însă un living de vreo 80 de metri pătrați, dacă nu chiar mai mult. Se instalară în canapelele negre de piele care erau mândria lui Andreas, în fața a două pahare de vin alb. Andreas aprinse focul în cămin, după care se scuză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pahare de vin alb. Andreas aprinse focul în cămin, după care se scuză și merse la toaletă. Nu pentru că ar fi avut nevoie, ci ca să ia câteva prezervative, pe care le băgă în buzunarul din față de la pantaloni. Întors în living, se așeză lângă Christine și, cu un gest simplu, aproape pur, îi luă capul între mâini și o sărută. Se sărutară în continuare, ore în șir, încet, dar cu convingere, într-o îmbrățișare caldă, umană. Când în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să mă dezbraci? a zis. Sunt frântă. I-am scos pe rând pufoaica, bocancii, pantalonii, pulovărul, tricoul și ciorapii și am aruncat plapuma peste ea. Ciorapii erau uzi, deci i-am pus pe calorifer. Sonia adormise. M-am dus în living și am aprins televizorul, să văd o știre. Toate posturile o dădeau pe aceeași: Anul Nou a fost sărbătorit în o mie de țări, în orașul Cumva au explodat trei miliarde de pocnitori, președinți și șefi de stat din toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
noastre, îi zisese într-o seară lui Shuoke, se îmbracă ca niște curve. Se și poartă ca niște curve. Pe vremuri...) și urcă trei etaje cu liftul. Shuoke locuia într-un apartament scump și mare (adică mare pentru el). Un living, un dormitor, o bucătărioară (kitchenette) și o baie cu cadă și veceu. În respectiva baie și intră, se spălă pe mâini și se așeză pe veceu, care era probabil cel mai scump obiect din apartament. Un Kigano Ito VXA -T
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
duminică dimineață și îmi făceam clătite când a sunat telefonul. Am pus polonicul pe care tocmai îl umplusem cu aluat înapoi în oală, am dat tigaia la o parte de pe foc, mi-am șters mâna de șorț, am fugit în living și am ridicat receptorul. - Ce faci, Ciobane? zise persoana de la capătul celălalt al liniei, dezvăluindu-și astfel și identitatea. Deoarece un singur om îmi spunea așa: prietenul meu Mihai Iveșteanu, zis și - ba chiar numai - Yves. Apelativul pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
urmă, înaintea accidentului meu, când credeam că am o viață așa de frumoasă. La magazinul universal Brumbach, unde ne omoram timpul după curs, tot etajul al nouălea e cu mobilă. De-a lungul pereților sunt camere de expoziție: dormitoare, sufragerii, livinguri, birouașe, biblioteci, camere de copii, saloane, vitrine pentru porțelanuri, birouri domestice, toate deschise spre interiorul magazinului. Al patrulea perete e invizibil. Toate perfecte, curate și cu covoare pe jos, pline de mobile elegante și încălzite puternic de becuri direcționale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
aș vrea să fiu prinsă cu minciuna? Evie nu mă slăbește: — Deci l-ai văzut mort sau nu? Toți oamenii ăia care se uită. — Destul de mort. Evie zice: — Unde? — Asta-i foarte dureros, zic, și traversez scena la dreapta, spre living. Evie mă urmărește, zicând: — Unde? Toți oamenii ăia care se uită. — La ospiciu, zic. — Ce ospiciu? Continui să traversez scena la dreapta spre următorul living, spre următoarea sufragerie, spre următorul dormitor, salonaș, birou domestic, cu Evie care se ține coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]