525 matches
-
putea fi purtate de individul testat (vezi în tabel DRB1*0402 sau DRB1*0414). Nivelul cel mai înalt de rezoluție este cel în care este determinată alela purtată de individ în regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în mai multe etape în procedura de identificare a alelelor HLA. În cadrul unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei sens este proximal față de telomeră. T. brucei are aproximativ 100 cromozomi, majoritatea foarte mici, cu mai puțin de 106 perechi de nucleotide. Genele VSG exprimate au fost identificate în cel puțin trei regiuni telomerice diferite, dar numărul real de loci telomerici, potențial activi, este necunoscut. Este clar că locația telomerică a genei VSG, pentru a fi exprimată, este o condiție obligatorie, dar nu suficientă. Și alte gene VSG, în afară de cea exprimată la un moment dat, pot fi localizate la nivelul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exprimată la un moment dat, pot fi localizate la nivelul telomerei. Genele telomerice VSG silențiate pot fi activate fără să-și schimbe localizarea. Mai există încă și alte gene VSG silențiate care nu au localizare telomerică, ci sunt localizate în loci cromozomali interstițiali. Înainte de a fi exprimate, copii ale genelor interstițiale sunt transpozate în situsuri telomerice. Unele gene VSG silențiate, localizate telomeric, suferă transpoziție duplicativă la nivelul unei alte telomere, pentru a fi exprimate. Astfel, expresia unei gene VSG singulare necesită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în general o concentrație mare de med ARN, este improbabil ca acesta să fie important în reglarea transcrierii situsurilor de expresie genică a VSG. În consecință, reglarea pare a fi asociată mai probabil cu transcrierea la nivelul situsului de expresie. Locii genici telomerici, expresibili VSG, pot fi transcriși (activi) sau netranscriși (inactivi) și numai foarte rar (în cursul procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transcrierea la nivelul situsului de expresie. Locii genici telomerici, expresibili VSG, pot fi transcriși (activi) sau netranscriși (inactivi) și numai foarte rar (în cursul procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conservate CACCC, CCAAT sau ATAAA nu sunt afectate ca reprezentând situsuri „interzise” pentru mutații, numărul mutațiilor observate întărește semnificația secvențelor necodificatoare păstrate ca având valoare de reglatori la distanță ai transcripției, adică de super-enhanceri, fiind implicați în comutarea funcționării diferiților loci genici, în cursul dezvoltării embrionare și fetale (Gelehrter și Collins, 1990). În diferitele populații umane se înregistrează cu o frecvență mai mare sau mai mică anumite mutații ale genele β-globinice (tabelul 16.4). În aceste populații se înregistrează heterozigoți (purtători
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gena δ și o parte a genei Hbβ. Deleția secvenței de comutare explică persistența unor cantități ridicate de HbF specificată de gena singulară Gγ, asociată cu această fuziune genică, în același cromozom. HPFH heterocelulară nu se asociază cu deleții ale locilor genici Hbδ și Hbβ, menținându-se sinteza hemoglobinelor fetale Aγ și Gγ, distribuite inegal în populația de eritrocite. Condiția nu este asociată cu anemie sau cu alte simptomatologii talasemice, este moștenită autozomal-dominant și se cartează în apropierea locusului genic γ-δ-β
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în aceste cazuri de β-talasemie, ne arată că structura genetică heterozigotă condiționează efecte fenotipice mai puțin severe, pe când aceea homozigotă are efecte clinice severe (tabelul 16.6). În cazul α-talasemiilor, mutația poate afecta unul, doi, trei sau toți cei patru loci genici pentru catena α−globinei rezultând 12 genotipuri posibile. În cazul absenței totale a sintezei catenei α-globinei, apare condiția patologică letală hydrops fetalis (vezi tabelul 16.6). Când există două mutații α-globinice, acestea pot apare în același cromozom și talasemia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunologice ale sângelui uman la anticorpii produși prin imunizarea maimuței Rhesus cu sânge de iepure. După părerea unor geneticieni, acest sistem este controlat de alele multiple localizate 1p34.3-36.13. Alți geneticieni consideră că în determinarea acestui sistem intervin trei loci genici separați, dar strâns lincați. După reacția imunologică, de aglutinare a hematiilor, în prezența anticorpilor specifici produși prin imunizarea maimuței Rhesus, indivizii umani sunt de două categorii: Rh-pozitiv (Rh+) și Rh-negativ (Rh-). Persoanele cu Rh-pozitiv posedă un anumit antigen, respectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o proteină specifică, asociată membranei eritrocitelor, antigen care nu se întâlnește la persoanele cu Rh-negativ. Deși în sistemul Rh sunt implicate trei antigene diferite (fie ca produșii alelelor din cadrul sistemului de alele multiple sau ca alele active, aparținând la trei loci genici separați), cei mai mulți indivizi cu Rh-pozitiv (aproximativ 75%) posedă o proteină numită antigen D. Mai sunt și alte două antigene desemnate C și E, dar care sunt mai puțin puternice și cu o frecvență atât de mică, încât determinările de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aflată într-un locus genic diferit, adică de o genă nealelă. Așadar, pot apare interacțiuni între genele nealele prin care acțiunea unei gene localizată într-un anumit locus genic supresează, maschează sau alterează acțiunea unor gene nealele, localizate în alți loci genici. Fenomenul este cunoscut în Genetică sub numele de epistazie și prin el este modificată expresia fenotipică, și, în consecință, se produc pattern-uri ereditare modificate. Asemenea interacțiuni nonalelice de tip epistazie se întâlnesc la om, în determinarea surdității (surdomutismul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unei celebre cărți: Les Prisons de la misère, apărută în 1999 la Éditions Raison d'agir, lansată de Pierre Bourdieu. 190 Mirela Carbaza-Ormenișan, "Spațiul carceral instrumentalizare excesivă, ocultarea binomului religie-putere", în JRSI, nr. 2/2002, p. 178. 191 Ch. Norberg-Schultz, Genius Loci (paysage ambiance architecture), Éditions Pierre Mardaga, 1981. 192 Michel Foucault, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Editura Humanitas, București, 1997, p. 251. 193 Ibidem, p. 218. 194 APADOR-CH, Raport anual 2002: "Cu toate că, potrivit Constituției României, convorbirile telefonice sînt asimilate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aleagă, prin tr-un click, pe cea mai fierbinte dintre fete. Nu e de mirare că a devenit rapid popular, în special printre băieți. Mark Zuckerberg spărsese sistemele de securitate ale directoarelor online ale căminelor pentru a extrage de pe ele fotografiile loca tarilor. În câteva zile, Zuckerberg a fost nevoit să închidă site-ul și să apară în fața consiliului universității. A scăpat însă de exmatriculare, iar peste doar câteva luni a lansat thefacebook.com, care, la fel ca Facemash, se dorea o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
întâi pe Twitter („reacțiile sunt foarte rapide“). Dacă rezultatul e încurajator, ia legătura cu cei din partea locului, pe care îi roagă să-l ajute să găsească un spațiu pentru eveniment. „Primesc de obicei cel puțin cinci recomandări.“ Ia contact cu loca lurile, stabilește împreună cu managerii condițiile colaborării și abia din acel moment începe promovarea. Scrie pe blog, publică rețete și fotografii cu meniul pe care îl propune, postează pe Facebook și Twitter. Creează un eveniment pe Facebook și-și petrece o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ipotetic de susceptibilitate cu alelele unui locus marker de pe același cromozom (datorită linkage-ului fizic dintre cele două locusuri pe acel cromozom) în familii cu mai mulți membri afectați. Pentru ca metodele de analiză a linkage-ului să aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să prezinte co-segregare cu fenotipul de boală în interiorul familiilor. Practic analiza linkage-ului încearcă să identifice regiuni ale genomului care prezintă un număr mai mare de alele comune pentru subiecții dintr-o familie cu frecvență
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află în linkage disequilibrium cu una din variantele genice ale locusului predispozant. Fenomenul de linkage disequilibrium (dezechilibru de legare) definește o asociere neîntâmplătoare de alele ale unor loci genici aflați în strânsă legătură (linkage), asociere care deviază de la frecvența așteptată a alelelor respective luate individual, așa cum este dată de echilibrul Hardy-Weinberg. El rezultă din linkage-ul puternic dintre genele respectiv (< 1cM) și timpul insuficient scurs de la apariția alelelor noi
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
furnizată de alte polimorfisme (aflate în LD puternic cu cele tipate) fiind redundantă. Polimorfismele SNP care se află în LD cu alte SNP învecinate au primit numele de tagSNPs. Unitatea de măsură pentru gradul de LD între alelele a doi loci de tip SNP este r2 (Wang et al., 2005). Spre exemplu, o valoare r2 de 1 indică un linkage disequilibrium total (de 100%), și indică inutilitatea tipării ambelor polimorfisme SNP, fiind suficientă informația provenită din tiparea unui singur polimorfism. Se
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
0,8 poate asigura acoperirea polimorfismelor SNP netipate, permițând genotiparea unui număr mai mic de markeri SNP fără o pierdere semnificativă a puterii statistice (Wang et al., 2005). Prin metoda de studiu a genelor candidate au fost identificați principalii doi loci de susceptibilitate pentru DZ tip 1: IDDM1 - Regiunea HLA de pe cromozomul 6p21 (Singal și Blajchman, 1973; Cudworth și Woodrow, 1974; Nerup et al., 1974), ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 (Todd et al., 1987; Sheehy et al., 1989
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
ca în cazul IDDM1 și IDDM2) ar putea fi explicat prin faptul că, contribuția IDDM12 la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 este mai redusă și nu se manifestă decât în contextul prezenței unor alele diabetogene și la nivelul celorlalți loci asociați bolii. Există de altfel unele date care susțin o posibilă interacție între CTLA-4 și alelele HLA de clasa a II-a în generarea riscului de apariție a DZ tip 1 (Einarsdottir et al., 2003). 9.2. GENA LYP/PTPN
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
va face din acest tip HLA un factor genetic de risc independent. Rezultatul susține posibilitatea implicării limfocitelor NK în distrugerea autoimună a celulelor ?-pancreatice. În ansamblu, rezultatele analizei alelelor HLA de clasa I vin să susțină faptul că și alți loci din regiunea HLA (în afară de genele HLA DR și DQ) sunt implicați în susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 în populația din România (Guja et al., 2000c). 10.1.2. Alele HLA clasa a II-a Una din cele mai interesante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
54,05% (p* > 1) pentru subiecții heterozigoți DR3/DR4. Datele de mai sus arată că, pentru populația românească, alela diabetogenă ICAM-1 469E este transmisă preferențial la probanzii diabetici purtători ai HLA DR4, sugerând existența unei posibile interacțiuni între cei doi loci: IDDM1 și ICAM-1. Am efectuat, de asemenea, analiza distribuției pe loturile de probanzi diabetici, respectiv subiecți neafectați, a genotipurilor ICAM-1 469 E/K (fig. 10.14). Rezultatele au venit să confirme asocierea dintre alela 469 E și DZ tip 1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
1 din România, coroborate cu cele obținute pe alte populații caucaziene, sugerează o contribuție redusă a IDDM12 la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 și care probabil nu se manifestă decât în contextul prezenței unor alele diabetogene la nivelul altor loci asociați bolii. 10.5. GENA RECEPTORULUI VITAMINEI D, CROMOZOMUL 12q12-14 După cum am arătat, Vitamina D (1,25 Dihidroxi D3 = calcitriol) are numeroase efecte imunomodulatorii, incluzând inhibarea activării limfocitelor și monocitelor, inhibarea producției de imunoglobuline și de citokine precum și a expresiei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
5. LOCI IDDM IDENTIFICAȚI PRIN METODA GENOME WIDE SCAN 5.1. DATE GENERALE Unul din primele Genome Wide Scans (GWS) pentru identificarea genelor de susceptibilitate din DZ tip 1 a fost publicat în 1994 (Davies et al., 1994) și a inclus inițial
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]