872 matches
-
Țara Loviștei. După ce părăsești spectaculosul defileu al Oltului, la confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
spectaculosul defileu al Oltului, la confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu de unde vine numele satului Ciunget, iar mai sus
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu de unde vine numele satului Ciunget, iar mai sus între munți era haiduc unul Voinea, ținutul
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
și căldură. Localitatea se întinde ca teritoriu, cum sosești dinspre Râmnicu Vâlcea și Călimănești-Căciulata, la ieșirea din defileul Oltului, pe malul drept al acestuia. Pe Olt, spre amonte, are în suburbie satele Văratica pe stânga Oltului, chiar la confluența cu Lotru, apoi pe dreapta Golotreni, Corbu, Proieni, mai sus din nou pe malul stâng al bătrânului râu se află Drăgănești și se încheie cu satul Călinești situat pe malul drept până aproape de Sfântul Schit Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
Golotreni, Corbu, Proieni, mai sus din nou pe malul stâng al bătrânului râu se află Drăgănești și se încheie cu satul Călinești situat pe malul drept până aproape de Sfântul Schit Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu. De la Gura Lotrului preponderent pe malul drept al râului se desfășoară orașul propriu zis și se continuă de o parte și de alta a Lotrului cu satul Vasilatu, Valea lui Stan și se termină cu Lunca Calului și Păscoaia. În amonte Brezoiul se
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
situat pe malul drept până aproape de Sfântul Schit Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu. De la Gura Lotrului preponderent pe malul drept al râului se desfășoară orașul propriu zis și se continuă de o parte și de alta a Lotrului cu satul Vasilatu, Valea lui Stan și se termină cu Lunca Calului și Păscoaia. În amonte Brezoiul se învecinează cu satul Săliște al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
de alta a Lotrului cu satul Vasilatu, Valea lui Stan și se termină cu Lunca Calului și Păscoaia. În amonte Brezoiul se învecinează cu satul Săliște al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la răsărit de râul Olt și Muntele Cozia, la sud de Muntele Foarfeca și Naruțu din Masivul Căpățânii, iar la nord de Munții Lotrului cu stânca Țurțudan și stâncile Doabrei zise și Zimbrului. Pentru o imagine cât mai
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la răsărit de râul Olt și Muntele Cozia, la sud de Muntele Foarfeca și Naruțu din Masivul Căpățânii, iar la nord de Munții Lotrului cu stânca Țurțudan și stâncile Doabrei zise și Zimbrului. Pentru o imagine cât mai corectă a preluării și transmiterii colindelor de Sfintele Sărbători de Iarnă am stat de vorbă cu foști colindători care încă mai sunt în viață. Veteranii mi-
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
-și scoată în evidență talentul. În pauzele dintre colinde închinau câte un pahar cu vin sau țuică fiartă și gustau din prăjituri și tradiționalul cozonac de casă! A fost o noapte de vis! Ion Nălbitoru - fragment din volumul în lucru „Lotrii în prag de sărbători” Referință Bibliografică: Arealul românesc în prag de sărbători (lotrenii) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1450, Anul IV, 20 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
vale, că și bolovani mută la o adică din loc, darmite un cufăr de lemn, oricât de greu ar fi fost. Nu puțini au început cu timpul să vânture ideea că, de fapt, cei doi călugări nu erau altceva decât lotri îmbrăcați în rasă, că altfel de ce ar fi căutat la Birtul podului găzduire și nu dincolo, la mănăstirea minoriților, loc mult mai potrivit pentru cuvioșiile purcese la drum. Iar de plecat, s-au grăbit să plece tocmai când comitele a
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
au dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a sfântului Nepomuk, știind că ea gândea altfel și că în imaginația ei îi vedea pe cei doi călugări cum
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
Literatura > Comentarii > MOȘNENII BREZOIENI - PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ȘI OBICEIURILOR ROMÂNEȘTI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Efrim este un brezoian dornic de a descoperi trecutul moșnenilor situați la confluența Lotrului cu Oltul. Astfel, după studii și documentări asidue, domnul inginer Efrim a dat naștere primei sale lucrări despre vechimea, istoria, administrația teritorială și social-economică a Brezoiului și al suburbiilor acestuia, monografie materializată sub numele „Brezoi file de istorie”. Dar neobositul
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Brezoi file de istorie”. Dar neobositul monograf nu s-a oprit aici și a continuat cercetările și documentările despre tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau salvate în manuscrise de folcloriști. Din dorința de a nu se pierde obiceiurile moșnenilor din acest areal transmise din generație în generație neobositul Gh Efrim, cu un spirit mereu tânăr, a întocmit cu meticulozitate
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
întocmit cu meticulozitate și răbdare lucrarea „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” . În acest volum autorul face referire nu numai la localitatea sa natală Brezoi, ci și la ritualul desfășurat de băștinașii lotreni de pe întreaga valea Lotrului: Malaia, Ciunget și Voineasa. Cartea este împărțită în două părți distincte: „Colinde” și „Legende”, fiecare fiind structurată pe capitole. În loc de introducere domnul inginer Gheorghe Efrim ne prezintă motivația care l-a determinat să scrie această carte. Și așa cum afirma un
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
bine determinate recompune o lume a începutului, curată, gata pentru o nouă buclă de ritmare”. În primul capitol este o scurtă prezentare istorico-geografică a așezării brezoiene „Pe drumul vechi ce lega Țara Românească de Transilvania, la nordul strategic de la Gura Lotrului, se află seculara așezare de moșneni - Brezoiul” Autorul ne amintește că Brezoiul și împrejurimile au fost „martore ale multor fapte și evenimente de mare importanță (lupte între turci și austrieci, turci și ruși, Eteria, războaiele mondiale etc)”. Apoi ne vorbește
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
minier și creșterea animalelor”. În continuare în capitolul 2 „Antologie” al lucrării „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” autorul ne prezintă colindele cele mai uzuale culese de la colindători veterani din Brezoi și suburbiile acestuia de pe Valea Lotrului, Vasilatu și Păscoaia: Bardașu Gh. Petre, Lungu Gh. Nicolae, Vărăticeanu I. Mircea, Ungureanu I. Petre, Tudoran N. Petre, Țăparu D. Ion, Ganea Florentin, dar și de la cei din suburbiile de pe Valea Oltului: Proieni, Drăgănești și Călinești: Ionescu N. Nicolae, Nicula
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” sunt pagini cu imagini inedite preluate de pe fotografii vechi cu Brezoiul de altădată, dar și ilustrații din prezent cu orașul și localitățile de pe Valea Lotrului. Regretatul istoric și scriitor vâlcean, Petre Petria, scria printre alte considerații despre lucrarea domnului Gelu Efrim: „Culegerea de față, oferă un material amplu și reprezintă adevărate nestemate literare în care iubitorii de frumos, păstrători ai datinilor și obiceiurilor, gustă cu
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la stăpânul așezat pe marginea unei stâci, năpădit de gânduri.” Puterea unui cioban se măsoară după greutățile biruite “. -Bârrr! Duceți-vă să beți
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
sosise înaintea lor. Să mergem la castel! Nu plânge, poneiul meu drag, te vei face bine în curând și iarăși vom zbura peste câmpii și plaiuri de păduri, liberi ca adierea vântului! * Oameni răi sunt peste tot în lume. Niște lotri căpcăuni, nespălați, nebărberiți, dușmani ai baronului, se gândiră să facă rost de bani mulți de la baron. Ce le veni în minte? Se strecurară hoțește în livada moșiei, chiar dimineața - pe când Roxette încă mai admira animalele de prin curtea castelului -, o
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
așa făcu, biata Roxette! Cu frică în suflet, coborî pe funie, până ajunse pe iarbă, în afara turnului. Acolo o așteptară slugile trimise de baron, care o așezară repede într-un rădvan, și zburară iute ca pasărea spre castel! Iar cu lotri va avea timp destul baronul, să se războiască mai pe urmă! - Motane, motane! Cum te-ai schimbat tu așa, deodată! Văd că nici porumbeii nu mai sperii, nici după vrăbii nu mai sari. Acum ești prietenul meu adevărat. Hai să
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
D., unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese, stareți, răzeși, lotri, plăieși, partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii, evocarea
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
oricâte calomnii ar fi Îndreptate asupra lor.) De hoții din casă nu te poți feri. Pentru că niciodată nu te ferești de cei de la care te aștepți mai puțin să-ți facă un rău.) Ori fură, ori ține sacul, e tot lotru. (Acceptarea complicității, pentru a face un rău repetat, este dovada unor disponibilități psihice asemănătoare. De aceea legiuitorul apreciază că: „Tăinuitorul este tot atât de vinovat ca și hoțul”.) Hoț pe hoț anevoie Înșală. (Îți trebuie, Într-adevăr, talent ca să poți Întrece un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]