1,871 matches
-
care astfel de abordări teoretice cad cu ușurință. În al doilea rând, în termeni juridicidacă tot vorbim de un proces - cele două „cauze”, cea a comunismului și cea a globalizării, trebuie să fie disjuncte. Chiar dacă principiul internaționalismului proletar, exprimat în lozinca de tristă amintire „Proletari din toate țările, uniți-vă”, pare să sugereze o năzuință de extindere a comunismului la scara planetară, această tendință are cu totul alte resorturi decât cele ale globalizării , anume: victoria mondială a revoluțiilor proletare. Mărturisesc că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
producție, a nivelului de cultură și civilizație al poporului, astfel încât să se ajungă la o abundență de bunuri materiale și spirituale. Cel mai de seamă teoretician al acestei doctrine aprecia că omenirea va trăi în comunism atunci când se va aplica lozinca: «De la fiecare după munca sa, fiecăruia după necesități». Fără îndoială, comunismul a fost și este o teorie care preconizează o anumită organizare a societății, diferită de cea anterioară; partidele comuniste din țările în care ele au ajuns la putere au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de glorie din suprimarea oricărei forme de rezistență la dictatul potentaților momentului. Grevele sunt ilegale în aceste societăți pretins întemeiate pe hegemonia clasei muncitoare. Sindicatele sunt subordonate aparatului de partid, iar autonomia muncitorească nu este mai mult decât o simplă lozincă. Cercetările serioase asupra condițiilor de viață ale clasei muncitoare sunt imposibil de realizat;” Milovan Djilas este astăzi unul dintre cei mai avizați comentatori ai fenomenului comunist. Iluziile de tinerețe, despre paradisul terestru realizat de Uniunea Sovietică se dovediseră esențialmente false
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
impunea să militeze pentru destrămarea statului național unitar român (venind ca o contramăsură pentru adoptarea Constituției democratice a României din 1923). După puțin timp, cu prilejul conferinței româno-sovietice desfășurată la Viena între 27 martie - 2 aprilie 1924, PCR a lansat lozinca autodeterminării Basarabiei - prin organizarea unui plebiscit în acest teritoriu - situându-se, de fapt, de partea Moscovei. În acest context, guvernul a trecut la scoaterea PCR în afara legii. [...] În septembrie 1924, lumea românească a fost zguduită de așa-numita «răscoală» de la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
efect devastator pentru numeroși români, a căror libertate și chiar viață se aflau într-un permanent pericol. Pe de altă parte, exista credința că regimul impus de sovietici nu se va menține. «Vin americanii» a fost poate cea mai populară lozincă, deși circula mai mult în șoaptă, fiind contrapusă celei oficiale. Ea exprima o speranță, care s-a dovedit o gravă iluzie. Astfel, „în contextul acțiunilor vizând demascarea «titoiștilor», la 21 noiembrie (1948) s-a publicat «Hotărârea» Biroului Politic al CC
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aproape automat. Mulțimile nu se hrănesc cu vorbe, ci cu salarii îndestulătoare și un bun trai care nu trebuie să devină neapărat opulență, adică cu respectarea cerințelor elementare, care să asigure o viață cât de cât onorabilă. A agita mereu lozinci și promisiuni de prosperitate și a lăsa cetățeanul numai să spere este cea mai mare imprudență a politicianului care crede că mulțimea este un animal fără creier. Disprețul pentru bunul-simț general popular a surpat mulți regi, și asta am învățat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dornici să intre în Uniunea Europeană se va realiza acea simbioză mentală care să ne împingă să pășim spre capitalism. Până atunci, România e în derivă.” România este condusă și în prezent de un autoritarism popular, care transpare mai ales prin lozincile populiste. I se spune românului exact ceea ce vrea să audă. Însă, această atitudine nu rămâne fără urmări. Marele gânditor politic Edmund Burke (citat de Silviu Brucan) spunea: „Un lider politic spune poporului nu încotro dorește să meargă, ci încotro trebuie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comuniști, și totuși au cucerit puterea politică... E dreptul fiecăruia să voteze cum vrea și să gândească liber. Dar mentalitățile de sorginte comunistă ne împiedică să gândim libertatea și democrația așa cum s-ar cuveni. Jugul acestora, care transpare prin numeroase lozinci populiste și sloganuri simpliste, propovăduind demagogia este o barieră în calea progresului și ea se dovedește a fi distructivă. Indiferent dacă ținem pasul cu informația și cu lumea mapamondului, totul se schimbă cu voia și fără voia noastră. Uneori ne
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca s-o exploateze în favoarea exclusivă a lor. Dacă avem o libertate interioară de gândire înseamnă că am acumulat experiență și detestăm toate sloganurile și prejudecățile. Gândirea se hrănește cu reflecții iar nu cu fel de fel de automatisme și lozinci. Logic ar fi ca din moment ce ne-au dezamăgit partidele de stânga (întâi comuniștii, apoi FSN-ul, PDSR-ul) să nu le mai acordăm încredere. Nu ne mai putem permite să riscăm viitorul nostru dar și al copiilor noștri. Lucrurile au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a vă opri. Fără a se teme de vânt și amețeală La cinci dimineața orașul era traversat de coloane militare de transport; în fața prăvăliilor de alimente, femei cu lanterne cu seu începeau să se așeze la coadă; pe ziduri, vopseaua lozincilor de propagandă, mâzgălite în timpul nopții de echipele diferitelor curente ale Consiliului Provizoriu, era încă umedă. Când membrii orchestrei își puneau instrumentele la loc în cutii și ieșeau din subteran, aerul era verde. Obișnuiții localului „Noul Titania“ umblau la început în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
toate aceste imagini de epocă trebuie să traverseze pagina, la fel cum coloanele militare traversează orașul (chiar dacă expresia coloane militare evocă imagini cam aproximative; o anume nedeterminare nu e rău să plutească în aer, căci aparține confuziei epocii); sau ca lozincile agățate de clădiri, invitând populația să subscrie la împrumutul național, sau șirurile de muncitori ale căror trasee nu trebuie să coincidă, căci sunt organizate de centrale sindicale rivale, unii manifestând pentru continuarea până la capăt a grevei la fabricile de muniții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lângă un carton cu resturi de pizza și mucuri de țigară, două cutii de pate turtite, și-și desenează unul altuia pe piepturile spânatice și pe brațele slăbănoage diverse inimioare străbătute de săgeți, guri căscate, penisuri neolitice, semne de circulație, lozinci de soiul „aici zonă interzisă porcilor”, „ipocriții să crape-n hainele lor” și multe altele. - Ce zici de asta? se bălăngănește Tavi spre mine. „Ca niște iepuri cu urechile tăiate, pe sub geamuri, femeile noastre-și poartă ovarele la vedere, scâncesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Împotriva cărora e de protestat, zisese Într-o zi Din, parcă nu chiar fără intenție. Câteodată Îi batjocoreau pe neo-dictatori, adică pe profesori, uneori huiduiau America și Marea Britanie, alteori Îi Înjurau pe politicienii corupți, dar cel mai adesea urlau aceeași lozincă, Ganyang Malaysia. Zdrobiți, zdrobiți, zdrobiți Malaysia, scandau la nesfârșit, Încât până și ei păreau că se plictisesc. În ziua aceea erau Însă relativ liniștiți și numeroși, mai bine de două sute de persoane. Asta a Îngrijorat-o pe Margaret mai mult
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-s decât niște studenți, a zis Margaret, oarecum Încura jată de propria ei voce. Ce prostie, și-a zis. Să se teamă că se apropie de un grup de studenți legați la cap cu banderole caraghioase și fluturând pancarte cu lozinci! Pe unii Îi și recunoștea, uite colo, cel care scutură un băț, ăstuia Îi dăduse lecții de engleză, Îl Învățase să spună Good day, how do you do. Nu era primejdios. Nici unul nu era primejdios. Totuși amintirea tulburărilor violente din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
iel Îi vorba aci. Nu? Da' de cine? Dă ăștia de la chefere, fire-ar ei a dracului! Păi, dacă să-ntâmpla așa ceva la noi, Îi mestecam ca p-o gumă dă mestecat și dup-aia Îi lipiam d-un zid. Lozincă Îi făceam! Să vadă toți că ce putem noi la o adică. Aici nu-i tot la voi? Nu prea. La noi, e la noi. D-acolo Încoace e și la noi, da' mai mult la voi. Adică e specific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
roșii se confunda cu o coloană de flamuri văzută de la Înălțimea tribunei oficiale, toropită de căldură și gata să se prăbușească peste șuvoaiele de manifestanți ce purtau de-a valma ca un râu În vremea inundațiilor, steaguri, portrete, flori, copii, lozinci, aplauze și urale. Ca să fii om obișnuit, domnule Moduna, Îți trebuie anumite calități. Dumneavoastră, iertați-mă că v-o spun, nu le aveți. Le-ați pierdut sau v-ați lepădat de ele ca de niște defecte... Domnul Moduna nu ripostă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drum veghea aceeași lumină roșie, din curtea combinatului răzbăteau până la el comenzi de manevră. Voci aspre, guturale; fluieratul locomotivei; scrâșnetul vagoanelor care se izbeau unele de altele dincolo de un zid galben, tencuit În fiecare an după Revoluție, Înviorat de aceleași lozinci: Jos Iliescu! Jos Nomenclatura! Jos Securitatea! Timișoara! Timișoara! Timișoara! În aer plutea același miros Înțepător de amoniac. Ca să Îl simți nu era nevoie să ajungi până aici. Puteai sta și În Piața Carolina. Poarta era Închisă, dar cheia se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aud de suflet! Își privi speriată mama. O prejudecată, Întocmai ca virginitatea. Un fard pe care fetele bătrâne Îl șterg plângând În fața oglinzii după fiecare bal. Contează ce rămâne când te dezbraci: sânii căzuți, celulita, varicele, ridurile. Singurătatea! Sufletul? O lozincă oarecare, un scut găurit, o cămașă zdrențuită. Cu un ultim efort reuși să Închidă valiza și izbucni În plâns. Au Însoțit-o la tren. După o lună au primit o scrisoare. Puțin mai târziu primul pachet: mezeluri de Comtim. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bătrânului. Era dezamăgit de ușurătatea fiului său, dar și de propria sa limbuție. Hotărâse să se pocăiască, să vorbească cât mai rar cu putință și numai cu tâlc, În cuvinte și expresii alese, căci era prea bătrân pentru gargarisme și lozinci de care cam abuzase până atunci, dar, după cum se vedea, truda sa nu era răsplătită cum merita, căci nimeni nu se gândea că tăcerile sale erau și penitență și căutare, și pedeapsă și mântuire. Ca să izbândească pe această cale lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și-a petrecut multe ceasuri de Încântare. Și nu se Înșela deloc căci, peste ani, castelul avea să adăpostească sediul CAP-lui Drum Nou. Deasupra porții de fier forjate care Închidea aleea căzută În paragină a castelului se mai putea citi lozinca: Înscrieți-vă și veți fi fericiți! De câte ori a trecut pe acolo cu diverse sarcini de partid, printre tractoare, dobitoace și țărani năuci, inhalând mirosul de benzină amestecat cu cel de bălegar, gândul lui se Îndrepta spre lumea lui Neuhauser, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
trei ani, iar În poșetă pașaportul de plecare definitivă În Germania. Pe peron, Vova Demian strângea În brațe un dosar subțirel și se văicărea ca o muiere: Să mă lași tocmai acum când am intrat În Antologia celor mai bune lozinci! Copilul meu nu va scanda niciodată: Stima noastră și Mândria Ceaușescu-România! Ce nenorocire! Fac ceva pe stima voastră, zise Anita Îl privea cu milă pe copilul ăsta care se credea bărbat și care mai era și tatăl copilului ei. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
buclă odată cu arcuirea scurtă a cefei Însoțită de obișnuita durere ascuțită și crepitantă: trosnetul crengilor subțiri În pădure sub pașii căutătorilor de ciuperci. Aceasta trebuie să fie culbuta Întoarcerii, Își spunea el, mulțumit de imagine. O imagine rară, depășită de lozincile pe care le colportase atâția ani la tot felul de ședințe și mitinguri comunismul, visul de aur, societatea soc. multilateral dezvoltate. În momentele de inspirație precum acesta, Încerca chiar scurte discursuri pentru Judecata de Apoi. Uneori se Întreba dacă autocritica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
restul lumii și care, la o adică, Îi scutea de impozite și chiar de vize În caz că ar călători din Raiul Catolic ori Reformat În cel Ortodox, cum povestea Petru Cain. La asemenea defilări nu se aplaudă și nu se strigă lozinci. Nu există tribună oficială, ci doar un glob de aur spre care se mărșăluiește cu smerenie de două mii de ani cel puțin, fără ca un singur pelerin să Îl fi putut pătrunde măcar cu privirea și fără a fi din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
germană a ținut, în parte, seama de ele, în cazul unor acțiuni întreprinse (în contextul atmosferei deosebit de reci a relațiilor bilaterale), de vectori de influență din exterior care prejudiciau interesele statului român (răspândirea de hărți cu teritoriul României mutilat, de lozinci vehement antiromânești, știri intenționat exagerate privind "sistematizarea satelor" și "oprimarea" minorităților etc.). A menținut relații apropiate cu liderii organizațiilor sașilor și șvabilor originari din România, sprijinind soluționarea unor cazuri umanitare semnalate de aceștia. A participat la Congresul U.C.D. de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ai celor două țări. A studiat și informat Centrala asupra negocierilor de aderare a Austriei la U.E., despre experiența austriacă în primii ani de integrare, cu accent asupra modului în care își proteja interesele naționale specifice și statutul de neutralitate, lozinca austriacă a integrării fiind: "Suntem europeni, rămânem austrieci!". A promovat obiectivul integrării europene a României, documentând capacitatea autorităților române de a asigura o pregătire corespunzătore pentru lansarea negocierilor de aderare la UE; a stimulat interesul unor instituții și autorități române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]